2,253 matches
-
mai spunem că fac filosofie și popoare fără scriere (Lévi-Strauss). Globalizarea, multipolarismul și tehnologia aduc și ele bulversări majore și foarte multă incertitudine. Viitorul este deschis... 2.8. PRIMIȚI CU APOCALIPSA ? Secolul trecut a inaugurat dezintegrarea sensului, fără legătură cu impasurile logicii și nici cu descoperirile științifice. Impresia generală este că lumea a înnebunit iar civilizația e într-un puternic declin. Pare că o veche ordine se prăbușește și, dintre dărîmături, se ivește alta. S-a crezut că cunoașterea poate îmblînzi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar poate salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă mulți nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului modern de a dori să schimbe lumea. Ruperea contractului dintre evrei și țările în care locuiau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pregătise această turnură, care devenea tot mai vizibilă odată cu impasul conflictului israeliano-palestinian. În Le Juif imaginaire, carte apărută în 1980, Alain Finkielkraut anunța deja acest lucru: " Credeam că sunt fidel vocației Israelului jucând nu numai rolul evreului, ci și pe cel al negrului, al colonizatului, al indianului sau al săracului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Minune a Lumii nu erau insensibili la curentul electric, ci erau chiar dependenți de el. Ceea ce nu a fost un argument suficient pentru a se opri protestele. Nici când asociațiile pentru protecția plantelor au arătat pericolul pentru minunatele flori! Când impasul părea de nerezolvat, savantul islandez Rui Sigurjohnson a inventat un filtru care făcea ca doar ființele umane și pinguinii să fie afectați de curentul electric din gard. Cum pinguini nu se află deloc în preajma celor două republici surori, ecologiștii s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ar fi evoluat știința economică fără doctrina utilitaristă este greu de spus, mai ales că ea s-a confruntat în epocă cu marxismul și cu școala istorică germană, alte două exagerări. Noroc cu A. Marshall care a scos-o din impas. Noroc și cu a doua școală austriacă, cu L. von Mises, F. von Hayek, J.A. Schumpeter ș.a., mult mai prestigioasă. Altfel, plecîndu-se, cum am arătat, de la niște premise false, rezultatele nu puteau fi decît pe măsură. Iar ele se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă, mulți nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
reduce rolul de barieră de abia în aval de Ruse Giurgiu, mai precis în sectorul Cernavodă Hârșova, izolând spre apus complet România de Bulgaria. Așa ni se reliefează una dintre cauzele majore care explică vulnerabilitățile demografice și economice ale Olteniei. Impasul poate fi surmontat, dar totul trebuie judecat sistemic. După cum vedem, vrând, nevrând, de la o barieră naturală să ajunge repede la alta. În acest caz, imperativă devine crearea unei legături Silistra Călărași. Avem în minte o magistrală care să se continue
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ci publicului larg, evitînd formalizările și jargonul de specialitate. Și asta pentru că autorul crede că acum lumea are nevoie de idei simple și clare, înțelese de public, pentru ca acțiunea și comportamentul acestuia să fie avizate, putînd astfel contribui la depășirea impasului. De aceea și sunt analizate crizele precedente, efectul per-vers al politicilor guvernamentale, comportamentul elitei ce se considera stăpîna universului, sunt criticate celebrele "baloane financiar-mone-tare" încurajate de fostul președinte al F.E.D, Alan Greenspan, umbra groasă în care au lucrat băncile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o schimbare de paradigmă. 1.13. Lumea de după criză Așa cum par să evolueze lucrurile, criza economică globală va mai dura încă 3-4 ani. Ea nu a atins încă fundul prăpastiei și nici nu se văd politici eficace de ieșire din impas. Este o criză a caracterului global al economiei. Economia s-a globalizat, marele capital face legea (există în sistem active financiare de 15 ori mai mari decît P.I.B.-ul mondial) și nu s-a procedat încă la o reformă veritabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în țările nordice, Elveția, Italia (vezi Stefano Zamagni) ș. a., inclusiv în România au existat încercări în perioada interbelică, și mă refer în special la doctrina Maniu-Mihalache. Rănile provocate naturii sunt una cu rănile noastre. Trebuie să găsim o soluție la impasul actual, altfel Pămîntul se va răzbuna și poate fi extrem de rău. Dar oricît de rău poate să fie, este totuși posibilă o mutație în evoluția umană. Acum și aici, la limita dezastrului, avem șansa reală să descoperim că Dumnezeu a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lumii, pericolul major fiind ca arma nucleară și rachetele purtătoare din dotarea armatei să intre pe mîinile islamiștilor radicali. La peste cincizeci de luni de la căderea Bagdadului imaginea întregii regiuni este dezolantă. Din punct de vedere militar, S.U.A. sunt în impas; din punct de vedere diplomatic, au pro-vocat un dezastru. Riscul terorist este mai mare ca oricînd. Nici unul din conflictele care sfîrtecă regiunea nu a fost soluționat. Ba s-au adăugat altele, cum e cazul intervenției Turciei în nordul Irakului. Iranul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
combatere a sărăciei, regiunea noastră fiind cunoscută ca pol european al acesteia, de ajutoare și construcții sociale, probabil că periferizarea și kitschizarea orașului vor continua încă ani buni, pentru că nici nu se întrevăd acei manageri capabili să scoată orașul din impas. V. SĂMÎNȚA DEVENIRII Iubiți adevărul și pacea (Zaharia 8.19) Ne aflăm la începutul unei perioade de răscruce în istoria omenirii: începe, și nu e vorba doar de un prognostic astrologic, mult pomenita Eră a Vărsătorului, perioadă ce va produce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu mai e stabil, de ce s-ar sustrage nefericirea acestei legi? Cu cât consumul-lume produce mai multe insuficiențe și dezechilibre subiective, cu atât găsim în el mai multe scopuri și instrumente de redinamizare personală, capabile să risipească mai rapid anumite impasuri ale existenței. Este adevărat că evantaiul hipermodern al posibilităților provoacă derută și insatisfacții, dar, într-un context unde „se petrece întotdeauna ceva”, viața cunoaște mai multe ricoșee, alternanțe, schimbări frecvente. Oscilând în permanență între optimism și pesimism, între depresie și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de comunicare și tot mai multe distracții, dar anxietatea, singurătatea și îndoiala cu privire la propria persoană fac ravagii. Producem și consumăm mereu mai mult, dar nu suntem mai fericiți. Este oare posibil ca drumul ales de civilizația tehnico-materialistă să constituie un impas fatal? Să fie oare cultul modern al lui homo felix instrumentul celei mai mari nenorociri care ne amenință? Fericire și speranțătc " Fericire și speranță" Tocmai în numele fericirii se dezvoltă societatea de hiperconsum. Producția de bunuri, serviciile, mass-media, divertismentele, educația, proiectele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că valorezi atât cât ceri. Dacă vinzi o mașină și ceri mai mult decât crezi că vei primi, asta îl face pe cumpărător să creadă că mașina valorează mai mult. Un alt avantaj al acestei tehnici este că previne un impas în negociere. Să ne gândim la Războiul din Golf. Ce îi ceream noi lui Saddam Hussein? (Poate că a cere nu este chiar cel mai potrivit cuvânt) Președintele Bush, în raportul anual State of Union, a adresat un frumos discurs
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Acesta a fost o poziție de început foarte clară și la obiect. Problema a fost că noi ne și bazam pe asta. Era și minimum pe care îl puteam accepta. Nu e de mirare că s-a ajuns la un impas. Și asta din cauyă că nu i-am dat lui Hussein sentimentul că a câștigat. Dacă i-am fi spus „Bine. Vrem ca și tu coaliții tăi să fiți exilați. Vrem un guvern neutru la Bagdad care să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
lista mea de cadouri de Craciun anul trecut. Nu e tipul de om pe care aș vrea să îl las să creadă că a câștigat. „Sunt de acord. Totuși, astfel se crează o problemă în negociere. Se ajunge la un impas. Câteodată vrei să se ajungă într-un punct mort Din povestea Războiului din Golf putem trage două concluzii. Prima e că negociatorii Departamentului de Stat sunt niște proști. A doua posibilitate ar fi că era o situație în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ajungă într-un punct mort Din povestea Războiului din Golf putem trage două concluzii. Prima e că negociatorii Departamentului de Stat sunt niște proști. A doua posibilitate ar fi că era o situație în care se dorea ajungerea la un impas, pentru că servea unui scop. Nu aveam nici un gând să ne mulțumim cu cele trei lucruri cerute de Bush în discursul său. Generalul Schwarzkopf a spus în biografia sa „It Doesnt Take a Hero” „Din prima clipă când am ajuns acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
graniță, lăsându-ne cu întrebarea „Oare când o va face din nou?” Aveam nevoie de un motiv să intervenim și să ne ocupăm de această problemă pe cale armată. În cazul Războiului din Golf scopul nostru a fost să creăm un impas. Ce mă îngrijorează pe mine este că în momentul unei negocieri, involuntar creăm impasuri și asta pentru că nu avem curajul să cerem mai mult decât ne așteptăm să primim. Un ultim motiv pentru care Negociatorii sunt de părere că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de un motiv să intervenim și să ne ocupăm de această problemă pe cale armată. În cazul Războiului din Golf scopul nostru a fost să creăm un impas. Ce mă îngrijorează pe mine este că în momentul unei negocieri, involuntar creăm impasuri și asta pentru că nu avem curajul să cerem mai mult decât ne așteptăm să primim. Un ultim motiv pentru care Negociatorii sunt de părere că trebuie să ceri mai mult decât crezi că vei primi este crearea unei atmosfere în
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
mai mult decât te aștepți să primești. Acum să recapitulăm motivele pentru care trebuie să ceri mai mult decât te aștepți să primești: Chiar ai putea să reușești. Iți lasă spațiu de negociere. Crește valoarea percepută a ceea ce oferi. Previne impasurile în negociere. Crează un climat în care opontnul tău are impresia că a câștigat. În negocierile foarte mediatizate, cum ar fi grevele forbaliștilor sau ale piloților de avioane, cererile inițiale sunt fabuloase. Îmi aduc aminte că am participat la o
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ceri mai mult, cu atât vei primi mai mult. Concepte cheie Cere mai mult decât te aștepți că vei primi din cinci motive: Chiar ai putea să reușești. Iți lasă spațiu de negociere. Crește valoarea percepută a ceea ce oferi. Previne impasurile în negociere. Crează un climat prietenos în care celălalt are impresia că a câștigat. Obiectivul vostru este de a avansa PMP-ul, poziția maximă paluzibilă. Dacă propunerea inițială este extremă, dați dovadă de flexibilitate. Astfel se încurajează negocierea. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
să ofere împărțirea, îl pui în postura de a sugera compromisul. Apoi poți accepta cu greu propunerea lor, astfel lăsându-le impresia că au câștigat. CAP. 10 Gambiturile Intermediare: Gestionarea Situațiilor Dificile În negocieri extinse, veți întâlni frecvent situații dificile, impasuri sau blocaje definitive. Iată definițiile mele pentru acești termeni: situația dificilă: un dezacord complet asupra unei chestiuni, care amenință negocierea; impasul: se menține comunicarea, dar fără a se ajunge la vreun acord; și blocajul definitiv: lipsa progresului a adus atâta
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
impresia că au câștigat. CAP. 10 Gambiturile Intermediare: Gestionarea Situațiilor Dificile În negocieri extinse, veți întâlni frecvent situații dificile, impasuri sau blocaje definitive. Iată definițiile mele pentru acești termeni: situația dificilă: un dezacord complet asupra unei chestiuni, care amenință negocierea; impasul: se menține comunicarea, dar fără a se ajunge la vreun acord; și blocajul definitiv: lipsa progresului a adus atâta frustrare de ambele părți încât nu se mai vede rostul continuării discuțiilor. Este foarte ușor pentru un negociator fără experiență să
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
se ajunge la vreun acord; și blocajul definitiv: lipsa progresului a adus atâta frustrare de ambele părți încât nu se mai vede rostul continuării discuțiilor. Este foarte ușor pentru un negociator fără experiență să confunde o situație dificilă cu un impas. De exemplu, ești producător de piese auto, iar agentul de achiziții de la producătorul de automobile din Detroit îți spune: „Trebuie să îți scazi prețul cu câte un procent pe an pentru următorii cinci ani sau reziliem contractul.” Ești conștient că
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]