58,609 matches
-
va constata că se află într-o băltoacă murdară.". Spre norocul meu, am fost de timpuriu tratat cu asprime, unii comentatori literari exprimându-și cu energie convingerea că nu valoram mare lucru ori chiar nimic. Un detaliu își are, totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
în România anului 2001 aberația nu e percepută decât atunci când deversează. în fond, textele lui Vlad Hogea nu sunt inedite. Ele au circulat - și încă în tiraje substanțiale - în revistele de inspirație naționalist-șovină. De ce nu le-a dat nimeni nici o importanță? Ele treceau drept producte firești și era inevitabil să fie ridicate, mai devreme sau mai târziu, la rangul de exponențialitate pentru o întreaga societate. Gheorghe Buzatu n-a făcut decât să dea adăpost "academic" unor murdării pe care metabolismul românilor
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
Ambiția sa a fost de a-i instrui pe romani și de a demonstra în chip practic că limba latină este capabilă să exprime gândirea speculativă. "Filozofia își face abia acum apariția în literatura latină", afirma oratorul, și, dată fiind importanța acestui domeniu, el socotește că "trebuie tratat în limba latină". Plutarh va diagnostica corect scrierile filozofice ale lui Cicero, spunând că ele sunt "traducerea în latină a tuturor termenilor aparținând dialecticii și fizicii". Dar cât efort l-a costat această
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
nu oricum, ci cu fast. Pentru a marca evenimentul, danezii l-au invitat să dirijeze concertul inaugural pe un cunoscut dirijor din România, Răzvan Cernat. De ce tocmai din România? Pentru că la Copenhaga suntem reprezentați de un ambasador care știe ce importanță are mesajul cultural în relațiile dintre două state: Grete Tartler. Grete Tartler se numără însă printre puținele excepții. Tot mai mulți diplomați și, în mod surprinzător, tot mai mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument al diplomației. Cu un
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
bucurat de atenția revistei lui Cezar Petrescu. Mai mult de nouăzeci de prozatori au găsit ospitalitate în coloanele revistei bucureștene, uneori prezentînd și pozele autorilor. Evident că printre acești colaboratori mulți sînt doar ocazionali, alții care astăzi prezintă doar o importanță bibliografică. Unii au doar o singură colaborare ca Sabin Velican (1909), autorul romanului Pămînt viu (1938) premiat la concursul literar din același an organizat de către Aida Vrioni (1886-1954); Ion Valerian (1895-1960), directorul revistei Viața literară. Sînt și colaboratori cu mai
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
dintre cele trei periodice bucureștene, apărute aproximativ atunci, România literară a arătat un constant interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Cezar Petrescu a îndeplinit și funcția unui magazin cultural, o publicație pentru publicul larg, fiecare dintre cititori găsind cîte ceva în paginile ei. O revistă de tip magazin, care avea pe atunci o destul de mare trecere. Fără să fi avut importanța României literare a lui Liviu Rebreanu, publicația lui Cezar Petrescu se înscrie printre numeroasele publicații ale epocii ca o prezență culturală de neignorat.
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
literare... Cu regretatul Șerban Cioculescu am avut o relație cu totul specială. Și pe plan uman, și pe plan literar. La un moment dat, știa bine că îl imitam, îl parodiam, și cu toate acestea nu a dat prea mare importanță acestei obrăznicii imberbe... Dimpotrivă, îmi oferea compania lui neprețuită, ne plimbam printr-un București care se năștea altfel sub discursul lui atît de doct și amuzant: clădiri, personaje, împrejurări înviau ca să se topească la capătul periplurilor... Tot el m-a
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul întrebării un domeniu este, dacă nu o negare directă a viabilității lui, oricum, o rezervă. Iar rezerva poate fi interpretată ca o formă eufemistică a negației. Perioada post-Blaga i-a confirmat
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
francezul dominat de triada métro-boulot-dodo, adică pentru cel majoritar, România e doar un nume din manualul de geografie. Destinul popoarelor - să fie clar! - e stabilit de mâna de profesioniști (politicieni și oameni de afaceri) pentru care toate aceste lucruri au importanță. Când scriam - spre iritarea dragului meu Mircea Iorgulescu - despre "Franța cea (unanim) antipatizată" etc. o făceam vorbind exact despre această realitate politică, și nu despre "Franța imaginară" pe care, după puterile francofoniei sale, fiecare intelectual român o poartă în sine
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
în război de partea Antantei, pentru eliberarea Ardealului și a Bucovinei. Și, turbulenți și impacientați foarte, organizau frecvent, întruniri și manifestații de protest în care voiau să impună triumful convingerilor lor. Un al doilea curent de opinie, mult diminuat în importanță, era reprezentat de basarabeanul C. Stere, directorul revistei Viața Românească din Iași, de P. P. Carp și alți cîțiva - puțini - oameni politici care cereau intrarea în război alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta pentru România însemna înainte de toate, Rusia
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
căi perfect legale? (O porcărie rămîne o porcărie, chiar dacă e, juridic vorbind, beton armat.) Să privim adevărul în față: ei au acum puterea de a decide ce e bun și ce nu e bun, ei pot acum să-și dea importanță; doar că ei nu prea au bani și, în curînd, se vor sfîșia, tot între ei, pentru puținii bănuți alocați pentru cinematografie. Nu știu care va fi, de acum înainte, mersul administrativ al lucrurilor, dar, presupunînd o utopică variantă roz - că prim-
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe care o exercită sfinții cu el. Căci dacă sfințenia este un triumf asupra sîngelui, ea nu-l ridică pe un plan mai puțin elevat după ce
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
sale, este un gînd puternic. Partea întîi aduce un fel de atmosferă de culise, o stare de repetiții, haotică, cu căutări și renunțări, cu fire apucate și lepădate, cu teribilisme și dezordine chiar, cu momente în care fiecare își demonstrează importanța prezenței sale. Finalul ei este un moment de o mare forță, personajele renunță la răvășita lor civilie și sînt înregimentate în noua formulă, noua ipostază a existenței lor. Spectacolul este aproape închegat, Eugeniusz nu este doar un maestru de ceremonii
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
fetiță. Zazie însăși îi va povesti unui personaj scena, cum o povestise, de altfel, și la procesul din care mama ei a ieșit aplaudată și achitată ' 'Degeaba am avut grijă să spun că Georges îi dăduse toporul, n-a avut importanță, au zis că dacă ai un bărbat care-i așa unticălosordinar nu poți face decît un singur lucru, sălbelești. Ți-am zis c-au și felicitat-o.', comentează ea cu dezamăgire. Fetița admite că mama ei a apărut la momentul
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Julie, tînăra retrasă în mănăstire pentru a obține de la Dumnezeu siguranța că fratele ei plecat în Europa să lupte se va întoarce cu bine, este sau nu o vrăjitoare, o posedată? Răspunsul nu poate fi unic și de mai mare importanță sînt concluziile de parcurs. Evenimentele trăite de ea, fie că au avut cu adevărat conținutul demonic pe care ea li-l atribuie în amintire, fie că au fost 'simple' atrocități familiale cum se întîmplă peste tot și cu o frecvență
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
că românii iubesc înmormântările. Este singura lor șansă de a lăsa să li se vadă tristețea, de a-și revărsa lacrimile zăgăzuite. - Așadar, Onorată Instanță, începu Anrad, ironic, nu te tulbură nimic? - Sunt un filosof... Toate întâmplările lumii au aceeași importanță pentru mine. Acesta este și motivul pentru care nu mai pledez... - Și-atunci ce faci pentru oameni? interveni secretarul cenaclului, un stalinist notoriu, care-i avea pe conștiință pe cei șase scriitori întemnițați cu zece ani în urmă... Din colțul
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din anii '90. Și acest text a fost victima confuziei regretabile dintre memorialistică și document. Este
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
borderland position"). Pledoaria autorilor este pentru managementul cultural, relaxarea instituțională, și recuperarea memoriei ("memory is interested in continuity, in how identity is preserved over time", Daniela Koleva) care să creeze, dacă nu o identitate regională, cel puțin o creștere a importanței laturii civice în fața celei naționaliste. Universitatea "Babeș-Bolyai", Centrul de cercetare a imaginarului; Fundația Culturală Echinox și Asociația Română de Literatură Comparată - Caietele Echinox, Postcolonialism & Postcomunism, volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
reprezintă un domeniu de interes firesc: prin materialul lor, construit în așa fel încît să devină cît mai străin sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar presupune o sistematizare în funcție de mai multe criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
un ceas cu lanț, purtat în jurul gîtului (oare nu așa purtăm, cu toții, timpul permanent cu noi, ca pe o piatră de moară?!), îi permite unui personaj să dea timpul cu trei ore înapoi. Între multe altele, nu e lipsit de importanță faptul că acest personaj nu e oricine, ci o fată care își petrece toată vremea în bibliotecă. Poate de aceea timpul, pentru ea, hélas, e trist. Dar ea a citit, într-adevăr, aproape toate cărțile (nici măcar în basme nu poți
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
cu Ungaria și cu celelalte țări -, dar el spune acest lucru doar în speranța că includerea României va încetini procesul sine die? România va avea întotdeauna astfel de prieteni... D.R.P.: V-ați gândit vreo clipă în eseul dumneavoastră să minimalizați importanța creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze creștinismul. Acesta e un fapt dovedit istoricește, dincolo de orice dubiu. T.J.: îmi pare rău, nu înțeleg. Spuneți că ar fi trebuit să moderez importanța pe care o atribui creștinismului (ortodoxiei) în trecutul României? Mi se pare, dimpotrivă, că spuneți (apropo, asemeni Poloniei) că România se vede pe sine drept esențialmente creștină, în opoziție tocmai cu stăpânii ei otomani din secolele trecute. Problema creștinismului ca
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
și nostalgii (,,Apuse vremi de început, cînd un tînăr - ce-i drept, extraordinar dotat - putea deveni profesor universitar la 22 de ani, rector la 23, cumulînd totodată și conducerea a două importante instituții școlare!"; e vorba, firește, de T. Maiorescu). Importanța pentru actualitatea imediată a cronicilor lui Z. Ornea rezidă însă, în primul rînd, în susținerea consecventă a ideii conform căreia valorificarea patrimoniului cultural național trebuie înțelească ca un act de restituire critică și integrală a operei înaintașilor, reprezentînd, în fapt
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Doresc să sparg păienjenișul de relații ce stau la baza soluțiilor nedrepte. Instituția noastră are nevoie de prestigiu, de totală Încredere a oamenilor. La temelia ei trebuie să așezăm, drept fundament solid, cinstea și dreptatea. Amenințărilor să nu le dăm importanță. Eu sunt alături...“ Acum? Vă respect prea mult, pentru a nu vă spune altceva. Mă rezum doar la faptul că Iorgu Bleahu știa ce știa, atunci când amenința. Îmi spunea că sunt un biet naiv, cu capul În nori, hrănit cu
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]