1,338 matches
-
2009 Duminica trecută, pe 4 octombrie, în deschiderea "Sărbătorilor Iașului", a fost înregistrată o premieră: la deschiderea "Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret", organizat de Teatrul "Luceafărul" din Iași cu finanțarea Consiliului Local și a Consiliului Județean, spectacolul inaugural a fost bisat, jucându-se de două ori. Afluența de public, nerăbdarea copiilor, impaciența părinților și dorința multor ieșeni de a participa la un eveniment a adus o mare de oameni la Teatrul "Luceafărul", care nu au plecat din fața casei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din cadrul regimului lui Saddam Hussein".952 Supozițiile privind noua strategie americană pentru regiunea Orientului Mijlociu au fost întreținute/alimentate de câteva acțiuni pe care președintele Obama le-a întreprins în primele două săptămâni de la preluarea mandatului 953. Astfel, pe lângă mesajul inaugural în care președintele accentua importantă pe care o acordă regiunii Orientului Mijlociu și islamismului, un prim gest reprobabil în viziunea americană și semnalat de presă a fost faptul că primul telefon diplomatic în calitate de președinte a fost dat lui Mahmoud Abbas
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
1963, a apărut, publicată prima oară integral în limba română, scrierea Despre viețile și doctrinele filosofilor a lui Diogene Laerțiu. De o bună apreciere s-au bucurat cursurile universitare ale lui B. (la preluarea Catedrei de greacă de la Iași, lecția inaugurală, ulterior editată, se intitula Fost-au grecii senini? și urma o idee nietzscheiană), precum și seria completă de manuale de limba latină pentru cursurile de gimnaziu și liceu, publicate în colaborare cu Al. Graur, în 1935-1936. Dacă prezența în presa interbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Would Allow", în Nomos 37 (1995) - Theory and Practice, (ed.) Judith Wagner Decew și Ian Shapiro, pp. 138-178. --. Law and Disagreement, Oxford University Press, Oxford, 1999. --. "The Primacy of Justice", Legal Theory 9 (2005), pp. 269-274. --. "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), pp. 1-23. Walzer, Michael, Just and Unjust Wars: A Moral Argument with Historical Illustrations, Basic Books, New York, 1978. Weithman, Paul, Why Political Liberalism? On John Rawls's Political Turn, Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading. academia.edu/RobertJubb. 30 Mă refer aici în special la pozițiile exprimate în Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), pp. 1-23, Mark Philp, "Realism without Illusions", în Political Theory 40, 5 (2012), pp. 629-649 și - parțial - în Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics in Contemporary Liberal Philosophy (Palgrave
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
l-a dorit dintotdeauna", pare una cu totul naivă (și - aș adăuga - cu totul surprinzătoare pentru cineva care se declară un realist). 7 Williams, Essays and Reviews, p. 124. 8 Ibidem, p. 124. 9 Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), p. 6. 10 Ramin Jahanbegloo, Conversations with Isaiah Berlin (Charles Scribner's Sons, New York, 1991), p. 46. 11 Waldron, "Political Political Theory", p. 6. 12 Jeremy Waldron, Law and Disagreement (Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Journal of Political Theory 9, 4 (2010), p. 433, Galston, "Realism in Political Theory", pp. 403-404. 12 Paul Raekstad, "Two Contemporary Approaches to Political Theory", în International Critical Thought 5-2 (2015), p. 234. 13 Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), p. 7. 14 Jeremy Waldron, Law and Disagreement (Oxford University Press, Oxford, 1999), Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de paisprezece ani și începe să lucreze ca funcționar într-un birou; ulterior intră corector la ziarele ieșene „Opinia” și „Iașul”. În 1913 debutează în revista „Absolutio”, la care a fost și redactor în 1913, 1914 și 1916. În numărul inaugural al publicației, L. semnează articolul Curentul nou la noi, prilej de a-și face cunoscută simpatia față de tendințele moderniste din literatura franceză și din cea română, trecând în revistă parnasianismul și simbolismul și recunoscând totodată importanța poeziei argheziene ca etapă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
care mai apăreau pentru străini. Denumirea utilizată oficial este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași”. Prestigioasa instituție este inaugurată la 26 octombrie / 7 noiembrie 1860, în prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședință domnească, iar din 1835 drept local pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și biblioteca, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de societatea culturală omonimă, aflată sub președinția lui Pavel Al. Macedonski. Director: Mihail Frunză; redactori: Radu Mihai Teodorescu și Dinu Cruceanu. Publicația este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele Mângâierea dezmoștenirei, Formele, un fragment din piesa Saul, schița Pomul de Crăciun. Se reproduc, de asemenea, scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
de o densă „viață” în stil tradițional, Pe urmele lui Vasile Pârvan (1983), de scrutarea „dilemelor” istoricului (1985) și de repunerea în circulație a scrierilor, inclusiv a celor inedite (Corespondență și acte, Scrieri, Memoriale, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale etc.). Lui A. D. Xenopol, definit emblematic a întruchipa „istoriografia română la vârsta sintezei”, i se consacră studii privitoare la viață și operă, atenția îndreptându-se și spre scrierile literare, cum ar fi, de exemplu, memorialistica, i se editează Istoria românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi, Iași, 2002. Ediții: Vasile Pârvan, Corespondență și acte, introd. edit., București, 1973, Scrieri, introd. edit., pref. Radu Vulpe, București, 1981, Memoriale, pref. edit., București, 2001, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, introd. edit., București, 2003; Mihail Kogălniceanu, Opere, II, introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
cultura diplomatică, înseamnă că el corespunde unei realități obiective, greșeală care a amenințat multe scrieri realiste, atît clasice, cît și științifice. El este ceva folosit de către diplomați și, ca atare, există și are importanță pentru politica internațională. În discursul său inaugural de la Zürich, savantul elvețian Daniel Frei (1969) își îndemna colegii din științele politice să ajute politica practică cu un concept neutru și măsurabil al puterii. El era perfect conștient de necesitatea practică a unui astfel de concept, dar și de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
as a security problem: dangers of securitising societal issues', in Robert Miles and D. Thränhardt (eds) Migration and European Integration: The Dynamics of Inclusion and Exclusion, London: Pinter, pp. 53-72. -(1992) 'Discourse-Knowledge-Practice: Reinterpreting the Polarity-Stability Debate', paper presented at the Inaugural Pan-European Conference of International Relations, Heidelberg, 16-20 September 1992. Jervis, Robert (1976) Perception and Misperception in International Politics, Princeton: Princeton University Press. Jessop, Bob (1990) 'Regulation theories in retrospect and prospect', Economy and Society 19, pp. 153-216. Jouvenel, Bertrand
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză și se bănuiește că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălașul trecător al vreunui duh. Ioan Zalomit (1810-1885), care în 1848 ținea la Berlin o dizertație inaugurală cu titlul Principes et mérites de la philosophie de Kant, n-a mai avut după aceea nici o activitate intelectuală. Mulți socotesc ca întîia revistă națională Khrestomaticul romănescu scos de Teodor Racoce la Cernăuți, în 1820. Cartea e însă mai mult un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apăreau pentru străini. Denumirea utilizată oficial este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”- Iași”.{\cîte 50} Prestigioasa instituție este inaugurată la 26 octombrie / 7 noiembrie 1860, în prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aula, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele{\cîte 51}. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și bibliotecă, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897{\cîte 52} În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și arama), considerată oficială
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care se înscrie într-un alt raport al locutorului cu inconștientul. Să concludem cu Barthes, înaintea lui Derrida! că vorbirea este întotdeauna în urma scriiturii. Dacă în lucrările anterioare se favorizează una dintre noțiunile de text, scriitură sau literatură, în Lecția inaugurală a Catedrei de Semiologie literară de la Collège de France (7 ianuarie 1977) se pune semnul identității între ele. Textul este conceput ca o țesătură de semnificanți ce compune opera, iar literatura este practica scriiturii sau graful ei complex de unde reiese
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
libertate în timp (Fischer PF, Tufo HM). Se pot utiliza algoritme paralele pentru simularea adecvată a fluxurilor instabile în cazul fluidelor incompresibile în geometrii 3-D. Complexitatea acestor ecuații lau făcut pe Kim H. Parker să afirme (ironic) în cursul său inaugural (parafrazându-l pe W. Harvey): “Dacă Dumnezeu ar fi dorit ca noi să înțelegem fluxul sanguin prin artere, nu ar fi făcut ca ecuațiile acestea să fie atât de dificile!”. Problema este și mai complexă în lumina informațiilor aduse de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arăt... de vederea-mi ea nu se Înspăimîntează; Un strein pe aicea sfială ar avea. Ea pășește, ia seama... o auz că șoptește. Negreșit e femeie... Ce zice? Mă numește! Pieptul, inima-mi bate: aceasta este ea”. Acesta este momentul inaugural, și cel mai puternic liric, al iubirii În poemele lui Gr. Alexandrescu. De el se leagă o promisiune de fericire. Figura așteptării este, În fond, o figură a promisiunii de plenitudine, a speranței de salvare. „Nădăjduiesc Într-Însul”, zice poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
partid. Cea mai fertilă perioadă de apariție, prin care revista își câștigă locul binemeritat în evoluția presei literare românești postbelice, rămâne aceea cuprinsă între anii 1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu. Evident, articolul-program, nesemnat, din numărul inaugural nu putea evita limbajul șablon al ideologiei de partid, alături de afirmația „Aprindem astăzi o nouă făclie în concertul de lumini al culturii românești”, în text făcându-și loc și fraza: „Prin tot ce va întreprinde, «Amfiteatru» își propune ca sarcină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]