2,622 matches
-
corelate cu garanțiile acestora, pe de altă parte. Raportând această constatare de principiu la art. 297 din Codul penal, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea a adus în discuție principiul ultima ratio în materie penală, ceea ce înseamnă că incriminarea se impune numai dacă este singurul mijloc prin care poate fi atins scopul urmărit, respectiv protejarea valorii în discuție. Incriminarea trebuie să fie necesară, de natură să salvgardeze principii, valori sau exigențe ce derivă din textul Constituției. Ea nu poate
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
deveni injuste în raport cu cetățeanul, ceea ce ar transforma dreptul/norma într-un instrument represiv la adresa libertății individuale, pierzându-și caracterul protectiv al drepturilor și libertăților fundamentale. O asemenea paradigmă este contrară statului de drept. ... 48. Conținutul normei de incriminare trebuie să fie clar, precis, exact și previzibil pentru ca subiectul activ al infracțiunii să prevadă consecințele faptei sale. Este adevărat că o asemenea precizie este dificil de atins, astfel că revine practicii judiciare să lămurească eventualele dificultăți de interpretare
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
aspecte, să constate neconstituționalitatea normei. În oglindă, în privința infracțiunii de contrabandă asimilată [art. 270 alin. (3) din Codul vamal], Curtea, în lipsa unui prag valoric minim corelat cu elementul obiectiv al acestei infracțiuni, a considerat că întregul text de incriminare este neconstituțional, instanțele judecătorești neputând să remedieze, prin acțiunea lor, această inconsistență normativă. Astfel, Curtea acceptă în jurisprudența sa faptul că anumite inconsistențe normative pot fi suplinite prin acțiunea interpretativă a instanțelor judecătorești, iar problema care se ridică este aceea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
suplinite prin acțiunea interpretativă a instanțelor judecătorești, iar problema care se ridică este aceea a limitei/cadrului în care această acțiune este adecvată și potrivită situației normative date. ... 50. În cazul infracțiunii de abuz în serviciu, Curtea constată că norma de incriminare nu delimitează în mod expres răspunderea penală de alte forme de răspundere și, pentru a remedia această inconsistență normativă, Curtea, prin decizii subsecvente celei de admitere, a făcut trimitere la principiul ultima ratio și a considerat ca fiind suficientă acțiunea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 31 mai 2022, paragraful 21). ... 53. Cu alte cuvinte, din perspectiva exigențelor de calitate a legii, o obligație constituțională în sarcina legiuitorului există atunci când acțiunea normei de incriminare nu poate fi remediată de instanțele judecătorești [a se vedea și Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, paragraful 72, în care Curtea a subliniat că
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
printr-o practică judiciară constantă (Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 20). Prin urmare, în măsura în care practica judiciară va atașa textului de incriminare o interpretare ce contravine jurisprudenței Curții Constituționale, există un remediu disuasiv care să permită respectarea exigențelor constituționale stabilite, respectiv posibilitatea Curții de a controla constituționalitatea interpretării astfel realizate. ... 56. În acest context, dispozițiile art. I pct. 3 [cu referire la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de către aceasta a unor prescripții implicite, nedeterminabile la nivel normativ [Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 50]. ... 59. Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 65, Curtea a statuat că, „în materie penală, principiul legalității incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile de incriminare privind abuzul în serviciu încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlamentul - prin adoptarea legii
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
71. În susținerea criticii de neconstituționalitate, se arată că dispozițiile art. I pct. 4 [cu referire la art. 298 alin. (1)] și art. V alin. (2) din legea criticată încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât noile norme de incriminare reglementate nu corespund în integralitate exigențelor impuse prin Decizia Curții Constituționale nr. 518 din 6 iulie 2017, precitată, paragrafele 44 și 45, prin care s-a stabilit necesitatea introducerii unui prag valoric pentru paguba realizată și a unei anumite intensități
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de „lege“ penală și aplicarea ei retroactivă, jurisprudența Curții Constituționale are în vedere actul de reglementare primară adoptat de Parlament sau Guvern, după caz, precum și, prin asimilare, efectele deciziei Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. În acest sens, prin Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, paragraful 44, s-a stabilit în ceea ce privește exigențele materiale de care este ținut
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ci de a-i desluși/identifica/ descifra conținutul. Decizia pronunțată în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare conferă o anumită semnificație chestiunii de drept cu privire la care dispune pentru ca aceasta să poată fi sau nu circumscrisă normei de incriminare, însă ea nu schimbă/modifică norma. ... 95. În aceste condiții, legiuitorul nu poate să confere deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție efectele juridice ale unei legi și nici putere retroactivă prin mijlocirea unei ficțiuni juridice. Aceasta - ficțiunea juridică - este o
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime, de la caz la caz, apare inadmisibilă. Într-o atare situație, problema de drept supusă controlului de constituționalitate nu vizează interpretarea și aplicarea legii, ci conținutul intrinsec al acesteia. Astfel, un aspect esențial al incriminării este lăsat la aprecierea subiectivă nu numai a instanțelor judecătorești, ci și a organelor de urmărire penală, fapt interzis în jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de securitate juridică și la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
la aprecierea subiectivă nu numai a instanțelor judecătorești, ci și a organelor de urmărire penală, fapt interzis în jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de securitate juridică și la principiul legalității incriminării. Apare cel puțin discutabil argumentul folosit de instanța constituțională în opinia majoritară, conform căruia doar „în măsura în care practica judiciară va atașa textului de incriminare o interpretare ce contravine jurisprudenței Curții Constituționale, există un remediu disuasiv care să permită
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de securitate juridică și la principiul legalității incriminării. Apare cel puțin discutabil argumentul folosit de instanța constituțională în opinia majoritară, conform căruia doar „în măsura în care practica judiciară va atașa textului de incriminare o interpretare ce contravine jurisprudenței Curții Constituționale, există un remediu disuasiv care să permită respectarea exigențelor constituționale stabilite, respectiv posibilitatea Curții de a controla constituționalitatea interpretării astfel realizate“. Or, Curtea avea obligația ca, în cadrul controlului de constituționalitate a priori
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
prag valoric/intensitate a vătămării intereselor legitime, întrucât în lipsa acestuia poate fi afectată calitatea legii, și chiar unele drepturi fundamentale. Menționăm că instanța constituțională nu a apelat la sancțiunea ultimă și cea mai puternică, aceea a constatării neconstituționalității normei de incriminare pentru lipsa intervenției legiuitorului, tocmai pentru că o asemenea sancțiune ar fi dus la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, cu toate consecințele pe care le-ar fi implicat Decizia nr. 651/2018 (asimilarea efectelor unei asemenea decizii cu efectele unei
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
că o asemenea sancțiune ar fi dus la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, cu toate consecințele pe care le-ar fi implicat Decizia nr. 651/2018 (asimilarea efectelor unei asemenea decizii cu efectele unei legi de dezincriminare). Or, textul de incriminare nu este în sine neconstituțional, însă, în aplicarea art. 23 alin. (12) din Constituție, se impunea, ca o garanție pentru asigurarea securității juridice, delimitarea din punct de vedere normativ a infracțiunii reglementate de alte forme de răspundere extrapenale. Un asemenea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
serviciu, ci la considerentele formulate în aceste decizii; totuși, se poate observa că în urma acestei decizii, viitoarele critici de neconstituționalitate motivate pe lipsa pragului/intensității vătămării schimbă soluția deja consolidată în precedent din „inadmisibilă“ în „neîntemeiată“, semn că norma de incriminare nu mai are nicio lacună normativă. Cu alte cuvinte, acționând asupra unor considerente din deciziile precedente, Curtea, prin prezenta decizie, schimbă însăși soluția la criticile ce privesc pragul valoric/intensitatea vătămării. Prin urmare, apreciem că, în cauză, revirimentul jurisprudențial este unul
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiilor art. 6 și 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 135 din Codul penal au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 156 din 27 martie
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
formulându-se critici de neconstituționalitate similare. ... 20. Curtea apreciază că aspectele anterior reținute, prin consistența lor axiologică și persistența temporală, aduc în discuție o realitate socială indiscutabilă, care reprezintă o premisă necesară pentru adaptarea exigențelor constituționale deja existente în sfera incriminării faptelor de contrabandă ce aduc atingere valorilor sociale protejate - bugetul de stat și regimul frontierei de stat. Având în vedere doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința determinării conținutului normativ al normei de referință, și anume Constituția, precum
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
prin sustragere de la controlul vamal, atrăgea doar răspunderea contravențională, fiind sancționată penal doar trecerea peste frontieră de mărfuri sau alte bunuri prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. După integrarea României în Uniunea Europeană a fost necesară incriminarea și a contrabandei săvârșite prin locurile stabilite pentru controlul vamal, textul art. 270 din Codul vamal al României fiind completat și modificat succesiv, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri. » “ ... 23. Întrucât această formă de incriminare a contrabandei nu a ținut pasul cu amploarea și diversitatea fenomenului infracțional, fiind necesară o mai bună monitorizare a agenților economici din domeniul comerțului cu produse accizabile, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010, prin care s-
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. »“, dispoziții în vigoare și cu privire la care au fost formulate numeroase critici de neconstituționalitate, inclusiv în prezenta cauză. ... 24. Examinând conținutul incriminării criticate, Curtea observă că, prin voința legiuitorului, infracțiunea astfel reglementată este „asimilată“ infracțiunii de contrabandă, aceasta nefiind, prin natura ei, o infracțiune de contrabandă, legiuitorul folosind procedura normei incomplete pentru a-i întregi conținutul, făcând, în acest sens, trimitere la
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
o infracțiune de contrabandă, legiuitorul folosind procedura normei incomplete pentru a-i întregi conținutul, făcând, în acest sens, trimitere la pedeapsa prevăzută la alin. (1) al art. 270 din Codul vamal al României. Curtea reține că, stabilind o pedeapsă corespunzătoare incriminării din alin. (1) al art. 270 din Codul vamal (închisoare de la 2 la 7 ani), legiuitorul a atribuit faptei reglementate la alin. (3) al aceluiași articol același pericol social generic, cu toate că această din urmă infracțiune este doar
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
din urmă infracțiune este doar „asimilată“, derivată, corelativă celei dintâi. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține însă că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, în măsura în care se respectă exigențele constituționale ce privesc proporționalitatea incriminării (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. Așa încât, Curtea reține că, prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific. ... 25. Curtea reține, de asemenea, că art. 270 alin. (1) din Codul vamal al României, care reglementează infracțiunea de contrabandă simplă, constând în introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]