3,607 matches
-
plăcintă cu afine. — Tu ce-ai făcut, tată? — Dimineață am fost la pescuit. — Ai prins ceva? — Niște fâțe doar. Îl privea cum mănâncă plăcinta. Și după-amiază ce-ai făcut? — M-am plimbat până-n rezervație. — Și-ai văzut pe cineva? — Toți indienii se duseseră-n oraș să se Îmbete. — N-ai văzut chiar pe nimeni? Am văzut-o pe prietena ta, Prudie. — Unde era? — În pădure, cu Frank Washburn. Am dat peste ei Întâmplător. Da’ știu că se distrau teribil. Taică-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-nnegura când am intrat În oraș și acum, că era deja Întuneric, se lăsase frigul și băltoacele de apă de pe stradă Înghețaseră pe la margini. La gară mai erau cinci curve care așteptau să vină trenul, șase bărbați albi și patru indieni. Era aglomerație și zăpușeală de la sobă și un fum rânced umplea Încăperea. Nimeni nu vorbea când intrarăm și ferastra de la ghișeul de bilete era Închisă. — Nu vrei să-nchizi ușa aia? spuse cineva. M-am uitat să văd cine vorbise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
demnă. Dintre bărbați, În afară de bucătar și de cel care vorbise, mai erau doi tăietori de lemne, dintre care unul asculta cu interes, dar era timid, și altul care parcă se pregătea să spună ceva; și mai erau doi suedezi. Doi indieni stăteau la capătul băncii și altul stătea sprijinit de perete. Tipul care se pregătea să spună ceva Îmi zise cu o voce foarte joasă: — Cre’ că tre’ să fie ca și cum te-ai urca pe-o claie de fân. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu? — A fost o șmecherie. Cioara l-a luat prin surprindere. Tocmai Îl pusese la podea pe Jack Johnson, negru’ ăla mare și jegos. Cioara l-a bătut c-o lovitură norocoasă. Fereastra de la ghișeu se deschise și cei trei indieni se-ndreptară spre ea. — Întâi l-a pus Steve la podea, spuse blonda oxigenată. În momentu’ ăla s-a-ntors spre mine și mi-a zâmbit. — Păi, parcă ziceai că nu erai În est, spuse cineva. — M-am dus doar să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și de bun și rapid ca un tigru sau ca un fulger. — L-am văzut În meciurile Înregistrate, spuse Tom. Eram cu toții foarte mișcați. Alice se cutremura cu totul și când m-am uitat la ea am văzut că plângea. Indienii ieșiseră pe peron. Însemna mai mult pentru mine decât orice soț, spuse Oxigenata. În ochii lui Dumnezeu eram deja căsătoriți și chiar și acum sunt a lui și o să fiu mereu și tot ce am e al lui. Poa’ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
S-a dus ea pe undeva. Dacă mă uitam pe fereastră puteam vedea unde e ținut vinul. Dacă te apropiai de fereastră, mirosul din casă ajungea până la tine. Era un miros dulce și ușor grețos, ca Într-o casă de indieni. Deodată, Fontan apucă o scândură desprinsă din gard și Începu să sape În jurul ușii din spate. — Nu putem intra, spuse. Ce dracu’, nu putem intra. În curtea casei din spate un bărbat făcea ceva la roata din față a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
faci felinarele când pescuiai noaptea. Și apoi drumul principal o făcea la stânga, Înconjurând pădurile și urcând pe dealuri, În timp ce tu intrai În pădure, urmând un drum larg și argilos, și sub coroanele copacilor era răcoare și drumul era lărgit pentru ca indienii să poată tragă buștenii pe el. Cojile copacilor erau strânse În maldăre lungi, acoperite ca niște case cu alte coji, și buștenii decojiți zăceau uriași și galbeni acolo unde fuseseră doborâți copacii din care proveneau. Lăsau buștenii să putrezească, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
praf, al dracu’. Aș putea să-l omor“. În cele din urmă a simțit cum Îi trece furia și s-a simțit stânjenit de reacția lui, având În vedere că taică-su Îi dăduse pușca aia. Apoi se dusese până la indieni, mergând pe Întuneric, ca să scape de miros. În toată familia nu era decât o persoană de care să-i placă cum miroase - era vorba de una dintre surori. Cu ceilalți Încerca să n-aibă vreun contact. Sensibilitatea asta i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
s-a apucat de fumat. Era un lucru bun. Un nas sensibil e bun pentru un câine de vânătoare, dar omului nu-i e de nici un folos. — Papa, povestește-mi cum era când erai mic și mergeai la vânătoare cu indienii. Nu mai știu, spuse Nick tresărind. Nici nu observase când se trezise băiatul. Îl privi cum stătea pe scaunul de alături. Se simțise destul de singur, dar băiatul ăsta fusese cu el tot timpul. Se Întrebă de cât timp se trezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ca un băiat să tot tragă pe oriunde cât e ziua de lungă. Mergeam cu un băiat pe care-l chema Billy Gilby și cu sora lui, Trudy. Vara mergeam aproape În fiecare zi. — Da’ aveau nume ciudate pentru niște indieni. Da, nu-i așa? — Da’ povestește-mi cum erau. — Erau indieni ojibway. Și erau foarte drăguți. — Da’ cum era să stai cu ei? — Greu de zis, spuse Nick Adams. Ar fi putut oare să-i spună că ea a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de lungă. Mergeam cu un băiat pe care-l chema Billy Gilby și cu sora lui, Trudy. Vara mergeam aproape În fiecare zi. — Da’ aveau nume ciudate pentru niște indieni. Da, nu-i așa? — Da’ povestește-mi cum erau. — Erau indieni ojibway. Și erau foarte drăguți. — Da’ cum era să stai cu ei? — Greu de zis, spuse Nick Adams. Ar fi putut oare să-i spună că ea a făcut prima ce n-a mai făcut nici una la fel de bine după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vreodată, sfârșit dintr-odată, pasărea mare care a zburat ca o bufniță-n amurg, atât că În pădure era zi, și acele de cucută care ți se-nfigeau În burtă. Așa că, de câte ori ajungi În vreun loc pe unde-au stat indieni Înainte, le simți Încă mirosul, deși ei nu mai sunt acolo, și toate sticlele golite de calmante și toate muștele care zboară pe acolo nu pot ucide mirosul de iarbă grasă, pe cel de fum și pe celălalt, de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nemuritor. Dar totuși Îl admir pentru atitudine și disciplină. A fost un bun fiu al poporului indian. Nu că un astfel de fiu ar fi visul oricărei familii indiene - faimos, dar fără să-și dorească vreun fel de răsplată. Cei mai mulți indieni pe care-i cunosc sunt hinduși și mi-au spus că hinduismul e o religie mai veche, care include multe precepte din budism, printre care și asta cu scăpatul de iluzii și dorințe și așa mai departe. Dar trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Logodnică, șopti Marlena pentru sine. —Ce ne Îngrijorează, continuă Harry, este că erau conduși de doi bărbați... —Care nu erau Însă birmanezi, Îl Întrerupse reporterul, după cum ni s-a confirmat mai devreme. Da, așa este. Martorii au spus că erau indieni sau thailandezi sau poate chiar chinezi, oricum nu birmanezi, pentru că, după cum ai remarcat cu perspicacitate, martorii au declarat că nu Înțelegeau o iotă din ce vorbeau borfașii Între ei. Dar ce au putut distinge, și asta e destul de interesant, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet, puțină carne tare și fibroasă. Dar cea mai ciudată vânătoare la care asistase graful era cea practicată de un trib din Ceylon, care nu folosea forța armelor sau șiretenia capcanelor. Indianul neînarmat hăituia animalul, fugind după el zile și nopți în șir, până ce dihania cădea moartă de epuizare. Lupta era perfect echitabilă și rezultatul ei niciodată bănuit, căci în multe cazuri omul era cel care ceda primul, murind la capătul puterilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Dar noi nu ne-am oprit aici cu citirea Istoriei antice fiindcă urmează mai departe o serie e lucruri bune și plăcute. Ia te uită numai ce spune el, drăguțul de Herodot, în Cartea a V-a paragraful 3: "După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt". Din păcate aici se termină jumătatea care se citează de regulă spre a ne
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
preluat-o cred, ca și pe alte treburi din acestea extrem de murdare, tot de la americani. Este de acum de notorietate și nu mai trebuie nici un fel de dovadă afirmativă că prin asemenea mijloace poporul american, a decimat populația autohtonă de indieni (piei roșii) de pe teritoriul actualului stat american. Cum nu reușeau să-i învingă prin luptă, au folosit un tertip mârșav, demn de cei mai de jos luptători ai lumii. Au încheiat pe față armistițiul, și apoi le-au trimis ajutoare
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
concret. Ar fi de-a dreptul inutil să abordăm structura spațiului sacru fără a arăta, prin exemple clare, cum anume se construiește un asemenea spațiu și de ce devine el calitativ diferit de spațiul profan înconjurător. Vom alege exemple de la mesopotamieni, indieni, chinezi, tribul kwakiutl și alte populații "primitive". Din perspectiva istorico-culturală, o asemenea juxtapunere de fapte religioase, preluate de la popoare situate la distanțe atât de mari în timp și în spațiu, nu este lipsită de riscuri. Pentru că oricine poate repeta greșelile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
triburile algonkin și sioux. Coliba sacră reprezintă în acest caz Universul, dar și Anul, pentru că Anul este văzut ca un fel de trecere prin cele patru puncte cardinale, reprezentate de cele patru ferestre și de cele patru uși ale colibei. Indienii dakota obișnuiesc să spună că "Anul este un cerc în jurul Lumii", adică în jurul colibei sacre, care este o imago mundi.1 Găsim în India un exemplu și mai clar. Am văzut că ridicarea unui altar înseamnă repetarea cosmogoniei. Or, textele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
precedentelor mitice se regăsește și în alte culturi primitive. J. P. Harrington scrie, cu privire la tribul karuk din California: "Tot ceea ce făcea indianul karuk urma întocmai pilda a ceea ce făcuseră ikxareyavii în timpurile mitice. Acești ikxareyavi locuiau în America înaintea sosirii indienilor. Neștiind cum să redea acest cuvânt, indienii karuk din zilele noastre propun termeni ca "prinți", "conducători", "îngeri"... N-au rămas alături de ei decât atât cât a fost nevoie ca să-i învețe toate obiceiurile, spunîndu-le de fiecare dată celor din tribul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
culturi primitive. J. P. Harrington scrie, cu privire la tribul karuk din California: "Tot ceea ce făcea indianul karuk urma întocmai pilda a ceea ce făcuseră ikxareyavii în timpurile mitice. Acești ikxareyavi locuiau în America înaintea sosirii indienilor. Neștiind cum să redea acest cuvânt, indienii karuk din zilele noastre propun termeni ca "prinți", "conducători", "îngeri"... N-au rămas alături de ei decât atât cât a fost nevoie ca să-i învețe toate obiceiurile, spunîndu-le de fiecare dată celor din tribul karuk: "Iată cum ar face oamenii." Faptele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
au rămas alături de ei decât atât cât a fost nevoie ca să-i învețe toate obiceiurile, spunîndu-le de fiecare dată celor din tribul karuk: "Iată cum ar face oamenii." Faptele și vorbele lor sânt și astăzi pomenite în formulele magice ale indienilor karuk."12 Această repetare fidelă a modelelor divine are un dublu rezultat: pe de o parte, imitîndu-i pe zei, omul se menține în sacru și, prin urmare, în realitate; pe de altă parte, datorită reactualizării neîntrerupte a gesturilor divine exemplare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o epifanie cerească: "limpede, strălucitor". La babilonieni, Anu înseamnă de asemenea "Cer". Zeul suprem indo-european poartă numele de Dieus, care desemnează deopotrivă epifania cerească și sacrul (cf. skr. div., "a străluci", "zi"; dyaus, "cer", "zi" - Dyaus, zeu al Cerului la indieni). Zeus, Jupiter mai păstrează, în numele lor, amintirea sacralității cerești. Celticul Taranis (de la taran, "tunet"), balticul Perkunas ("fulger"), protoslavul Perun (cf. piorun, "fulger" în poloneză) oglindesc mai ales transformările de mai târziu ale zeilor Cerului în zei ai Furtunii.2 Nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
primii oameni au trăit o vreme în pântecele Mamei lor, adică în măruntaiele Pământului. Aici, în adâncurile telurice, duceau o viață pe jumătate omenească, fiind un soi de embrioni a căror formă încă nu se desăvârșise. Cel puțin așa spun indienii lenni lenape sau delaware, care trăiau odinioară în Pennsylvania. După cum arată miturile lor, Creatorul, cu toate că le pregătise din vreme, pe Pământ, toate lucrurile pe care le au astăzi la îndemînă, hotărâse că oamenii aveau să mai rămână o vreme ascunși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor cosmice (ploaie, semănat), cât și actelor divine (hierogamie Cer-Pămînt). Uneori, căsătoria este valorizată pe trei planuri: individual, social și cosmic. La indienii omaha, de pildă, satul este împărțit în două jumătăți, numite Cerul și Pământul. Căsătoriile nu se pot face decât între cele două jumătăți exogame și fiecare căsătorie repetă acel hieros gamos primordial, adică unirea Cerului cu Pămîntul.4 Aceste omologări
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]