2,126 matches
-
În expresia „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă În trup sănătos) În civilizația dacică noțiunea de frumos este surprinsă În expresia „suflet sănătos În trup sănătos” (Simion Mehedinți), ceea ce Înalță semnificația spirituală a concepției dacice despre frumos, mult deasupra individualismului elen și latin, dându-i prin această expresie o conotație cosmică. De aici și atitudinea În fața morții pe care strămoșii noștri o priveau râzând (râsul dacic), prefigurând parcă ceea ce se va regăsi mai târziu În Învierea hristică „cu moartea pre
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la formele cele mai violente (luptele de gladiatori, deși mai populare pentru romani erau mai pașnicele curse de care) până la fair-play-ul olimpic. America în secolul american a dus campionul sportiv la altitudini mitice, unul din stâlpii unei culturi bazate pe individualism și spirit combativ, în care sport nu mai înseamnă doar distracție de timp liber, ci și blood, sweat and tears. Cassius Clay, viitorul Muhammad Ali, a adăugat culoare luptei, văzută ca spectacol, în care fanfaronada dinaintea meciului era mediatizată și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spune Anglia în loc de Regatul Unit e la fel de scandalos pentru un scoțian, de exemplu). Cultura americană a pionierilor și pelerinilor epocii coloniale, precum și așa-numitul spirit american specific acestora, spune Claude S. Fischer, au fost marcate profund de voluntarism, combinație de individualism și simț al comunității, formulă care a tins să se întărească și să se extindă de-a lungul timpului (Fischer: IX). Cultura contemporană, inclusiv cea americană, este o arenă de gladiatori și o masă de negociere, un câmp de confruntări
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
baza construcției unei frumoase ideologii, care a făcut fericiți pe cei ce au reușit, și care, la rândul lor, prin poziția privilegiată câștigată, au perpetuat povestea visului, care îi îndeamnă pe toți să se bazeze pe ei înșiși, expresie a individualismului american. Cel mai ilustru dintre acești beneficiari este probabil actualul președinte SUA, dar sensul pe care îl dă Visului American este clar de natură democrat- socială, sau social-democrată, lucru clar exprimat încă înaintea nominalizării sale pentru președinție într-un articol
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ceea ce spune are vreo noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț al comunității, stimulat de lupta cu greutățile, obstacolele și primejdiile, luptă ce definește existența pe o frontieră în continuă redefinire, a fost reciclat, chiar în perioada politicilor multiculturale contemporane, de candidatul Barack Obama, devenit al 44
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în vestul american ce fumează, sfidând avertismentele ministrului sănătății, afirmându-și astfel independența. Mitul cowboy-ului este perceput în mod diferit, ca urmare a perspectivelor din care este luat în considerație. Pentru unii, reprezintă una dintre cele mai americane expresii ale individualismului și ale simțului justițiar: departe de civilizație, de industrie, de aglomerările urbane, un individ se confruntă cu greutățile, ce includ, în mod tradițional, indieni, desperados, dar mai ales o bandă anglofonă ce terorizează o comunitate locală izolată. Pentru alții, este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
scriitor contemporan Douglas Coupland, autorul celebrului roman Generation X, un critic al societății în care trăiește, găsește în afara SUA o ilustrare pentru antagonism, divizare și polarizare, prin termenul de Brazilification. Examinând modelul social american, cultura americană a diversității, pluralismului și individualismului, dublată de o puternică dimensiune tradițională și tradiționalistă, dar și gradul de coeziune perceput de străini atunci când observă lumea americană, ne confruntăm cu o întrebare utilă tuturor: care sunt forțele și instituțiile care contribuie la menținerea coeziunii relative a societății
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
parteneri, dar nu reușesc foarte bine să treacă dincolo de atracția fizică, incapabili să se înțeleagă, să comunice în mod satisfăcător, cuvintele vorbindu-i pe ei mai degrabă decât invers, viața în marele oraș părând să-i condamne la singurătate și individualism, sau mai degrabă solipsism. Și în această piesă se vede influența teatrului absurdului, Harold Pinter fiind mentorul lui Mamet, cu care tânărul dramaturg american coresponda, trimițându-i textele sale și cerându-i părerea. Urmează cele trei piese centrale în cariera
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Portnoy (1969) este un roman ce își permite mai mult decât Herzog al lui Saul Bellow, publicat câțiva ani mai înainte, în același deceniu contestatar și revoluționar. Herzog și Portnoy sunt intelectuali evrei, oscilând între intelectualism și promiscuitate, altruism și individualism, cosmopolitism și respect față de valori tradiționale. Dacă structura romanului lui Bellow este afectată de sumedenia de scrisori imaginare concepute mental de protagonist, în romanul lui Roth, Portnoy monologhează pe canapeaua psihanalistului, făcând destăinuiri legitime în acest context, șocante în altele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rău de la răsărit, inclusiv crivățul și protecția socială socialistă, fascinația modelului transatlantic devine irezistibilă pentru unii. WESTERN Westernul este genul artistic tipic american în literatură și film, ilustrare elocventă a tezei frontierei (vezi FRONTIER THESIS) și a excepționalismului american, exaltând individualismul, rezistența și inventivitatea. Westernul tradițional nu promovează simțul comunitar, eroul fiind un solitar, șerif, cowboy disponibilizat sau vânător de recompense, ce rezolvă singur problemele create de bande ce terorizează un orășel din Vestul Sălbatic, de regulă în a doua jumătate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cunoscute: cel al lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând o sinteză a celor două modele, cele mai importante aspecte care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
s-a sărăcit pe sine închinând Domnului ofrande cu zgârcenie. Nu alt sens are parabola cu talanții îngropați și cu cei înmulțiți. Se arată aici din nou dinamismul energiilor divine lucrătoare în lume. Or, noi vedem azi că omul urmează individualismul lui Cain și al unui faimos rigă, autorul celebrei spuse "După mine, potopul!". Natura nu numai că nu e sporită, dar distrusă cu necruțare. Iată de ce omul fără credință seamănă cu o ființă care se automutilează: își taie azi un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cam în aceeași vreme, Rimbaud vorbea de heterogenia eului, iar, mai târziu, ca să dau un exemplu celebru, Pessoa și-a descoperit peste 70 de heteronimi creatori. Dar aceasta e o întărire, iar nu o pierdere de identitate. Din păcate, în individualismul postmodern tendința e dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. În artă, epigonismul e pierdere fără regăsire și potențare a identității persoanei, ca într-un carnaval la sfârșitul căruia individul rămâne pe față cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și al urmașilor săi, cât și organicismul cultural francez al lui Maurice Barrès și Charles Maurras. Nu se poate susține că "naționalismul oriental" este exclusiv cultural, iar cel occidental doar politic. Pe de altă parte, holismul lui Herder nu neagă individualismul. Departajarea între "cosmopoliți" (occidentalii) și "naționali" (orientalii) este la fel de falsă ca orice ideologizare (maniheistă) a antitezelor. O spune, în alți termeni, și Dieckhoff: Nimeni nu este cetățean al lumii, suntem cu toții cetățeni francezi, americani, japonezi... A fi lipsit de patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
antagonisme între omogen și eterogen, în care este prinsă știința medicinii. Este etica ideologiilor conflictuale din dialectica lui Hegel Și Marx, conformă cu logica clasică a tezei și antitezei, ducând la antagonismul claselor și la totalitarism, dar tot atât de bine la individualism excesiv, anarhic, "liberalism sau capitalism sălbatic, conform cărora nu mai contează decât reușita individuală, în dauna tuturor celorlalți, un capitalism în căutare de diversități pe toate tărâmurile, tot mai copleșitor și în cele din urmă sterilizant"311. Sterilizant fiindcă abolește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
împov]rât] de reguli care impun considerație fâț] de semeni?”. Dificult]țile ap]s]toare ce decurg din aceast] abordare vor deveni mai clare pe parcurs. iii. Argumente morale și argumente faptice Ni s-ar putea cere s] accept]m individualismul extrem pe baze pur științifice, ca pe o descoperire autentic]. Ar ap]rea, astfel, ca o informație despre cum au ap]rut, de fapt, oamenii. Ast]zi, acest argument are la bâz] în mod obișnuit ideea de evoluție a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personalitate comun]” (Robinson, 1936). R]ul produs într-o generație putea fi pedepsit în cadrul alteia (Deut. 5.9). Astfel, un str]moș imoral putea sc]pa de pedeaps], iar un urmaș bun putea avea ghinion. Aceast] credinț], care reflectă un individualism defectuos, a fost contestat] în Iezechiel unde fiecare persoan] era r]spunz]toare pentru r]ul comis (Iez. 18). Relația dintre p]cât și pedeaps] a fost contestat] în povestea lui Iov. Eroul, un individ onest, care respectă cu fidelitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao care s-au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic], au preferat inocularea caracterului în locul sancțiunii. Referințe Toate citatele au fost traduse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universalitatea Bisericii, existând o preocupare pentru contribuția acesteia la menținerea solidar] a umanit]ții într-o lume pluralist]. Creștinismul nu trebuie s] contribuie la diviziunea acesteia, ci s] exercite o influent] ț]m]duitoare. Aceste convingeri într] în conflict cu „individualismul posesiv”, care a avut o influent] major] asupra cercurilor occidentale în ultima parte a secolului XX. În unele cercuri, acesta a generat o versiune proprie a eticii creștine, care, ins], nu este acceptat] de majoritatea adepților contemporani ai eticii creștine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evalua interesele indivizilor în funcție de criteriul imparțialit]ții sau al avantajului reciproc. Dac] un alt instrument ar furniza evalu]ri mai corecte, atunci ideea contractului ar putea fi eliminat] complet din cadrul teoriei. S-a susținut adesea c] teoriile contractualiste presupun un individualism atomistic și consider] societatea ca fiind un produs artificial al acordului dintre indivizii presociali. O înțelegere excesiv de literal] a termenului de „contract social” ar putea sugera într-adev]r o astfel de viziune. Trebuie menționat ins] c] numai teoreticienii clasici au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] numai teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religie, cum este cazul lumii islamice, resping accentul liberal asupra drepturilor. În plus, presiunea pentru acordarea drepturilor ar putea fi v]zut] că un imperialism cultural din partea națiunilor liberale occidentale. În general, scriitorii contemporani adepți ai tradiției conservatoare obiecteaz] împotriva individualismului care este indirect implicat în susținerea drepturilor. Ei percep individualismul liberalismului occidental că neavând r]d]cini și doresc s] înlocuiasc] ideea individului v]zut că un atom social cu ideea indivizilor cu anumite roluri sociale în cadru unei comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturilor. În plus, presiunea pentru acordarea drepturilor ar putea fi v]zut] că un imperialism cultural din partea națiunilor liberale occidentale. În general, scriitorii contemporani adepți ai tradiției conservatoare obiecteaz] împotriva individualismului care este indirect implicat în susținerea drepturilor. Ei percep individualismul liberalismului occidental că neavând r]d]cini și doresc s] înlocuiasc] ideea individului v]zut că un atom social cu ideea indivizilor cu anumite roluri sociale în cadru unei comunit]ți organice. O critic] general] a liberalismului occidental, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accentul pus pe „victorie”, care tind s] transforme activitatea serioas] de „câștigare a existenței” într-un fel de sport cu circuit închis.) Cea mai persistent] metafor] care pare s] reziste, oricâte dovezi s-ar adună împotriva ei, este cea a individualismului atomizat. Ideea c] lumea afacerilor este alc]tuit] doar din tranzacții acceptate reciproc între indivizi (f]r] amestecul guvernului) poate fi identificat] în opera lui Adam Smith și în filosofia care a dominat Anglia sfârșitului de secol al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
frustrant ar p]rea labirintul regulilor), fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor vamale, al scutirilor de impozite sau prin întreprinderi cooperative (de exemplu, Japan Inc. sau mari proiecte precum parteneriatul public-privat din Statele Unite ale Americii pentru construirea unei rachete spațiale), dar individualismul atomizat nu este numai lipsit de acuratețe, având în vedere complexitatea lumii afacerilor ast]zi, ci și naiv atunci cand presupune c] nu exist] reguli și practici instituționale care s] opereze chiar și în cazul celor mai simple promisiuni, contracte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]