8,340 matches
-
sau corpului social, ci și asupra lor Înșile: pot zbura cu mari viteze, se pot metamorfoza, se pot face nevăzuți, pot ghici gândurile etc. Mai mult decât atât, performarea actelor magice implică o „știință” aparte, care nu numai că Îl individualizează pe cel care o posedă, dar Îl și izolează, Îl marginalizează sau chiar Îl stigmatizează: Magia a fost frecvent legată, atât În conștiința populară, cât și În cea științifică, de lumea supranaturală și de ocult. Magia și ocultul Împărtășesc anumite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă și ceremonială, care permite articularea pelerinajului prin mai multe familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
festival, ospăț, banchet, fiesta, carnaval, celebrare - În literatura de specialitate, termenii folosiți pentru a denumi această clasă ceremonială sunt variați și eterogeni. În esență, sărbătoarea apare ca o categorie integrantă, În care sunt apoi incluse diferite complexe ritualice care se individualizează prin anumite note specifice. Sărbătorile și festivalurile sunt evenimente majore, create pentru Întreaga comunitate, În forme simbolice, active, pentru a arăta modul fundamental de a trăi al acelei comunități - o esențializare și tipizare a existenței comune. Într-o sărbătoare, cultura
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Carnavalul a generat numeroase descrieri etnografice, reconstituiri istorice, narațiuni și evocări literare și, firește, nenumărate ipoteze teoretice. Niciuna dintre ele nu pare a fi În Întregime satisfăcătoare, iar acest lucru se explică, probabil, prin polivalența structurală a carnavalului: el se individualizează prin caracterul eterogen (include rituri și elemente ritualice din cele mai diverse „familii” ceremoniale), versatil (natura unităților componente, ordinea elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figurilor și măștilor care defilează. Mascarea permite crearea și impunerea (chiar dacă pentru un scurt timp) a „unui vocabular, eliberator, al gesturilor” (T. Castle, 1986, p. 37; vezi și M. Bristol, 1985). Roberto Da Matta notează: Costumele de carnaval dezvăluie și individualizează, deoarece fiecare persoană este liberă să aleagă costumul extravagant pe care Îl dorește. ș...ț Reprezentând dorințele ascunse, costumul extravagant creează o sinteză Între persoana costumată, rolul social pe care Îl joacă și acela pe care ar dori să Îl
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
costumul extravagant pe care Îl dorește. ș...ț Reprezentând dorințele ascunse, costumul extravagant creează o sinteză Între persoana costumată, rolul social pe care Îl joacă și acela pe care ar dori să Îl joace. În timp ce o Îmbrăcăminte formală, precum uniforma, individualizează și operează Într-un mod analitic, separând În mod clar și ferm un rol social de celelalte pe care o persoană poate să le joace, costumul extravagant operează sintetic, adăugând rolul imaginar exprimat de costumație celorlalte roluri pe care persoana
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum rămas În fază de proiect. Ulterior, Tudor Pamfile nu a mai folosit pentru colecția de texte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o asemenea perspectivă, mitologia nu mai este un corpus finit, ci un ansamblu de categorii (coduri) și operații mitologice, concretizate În figuri și narațiuni fabuloase. Recursul la istorie și la substratul arhaic devine acum secundar, fiindcă mitologia există și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare a realității Înconjurătoare, cu ajutorul unor unități simbolice luate din toate subsistemele culturii populare (de la datini la cântece lirice, de la ghicitori la legende
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trei secole ale mileniului I, se caracterizează prin două mari procese: pe de o parte, transformarea definitivă, cel mai târziu în secolul VIII-a variantei dunărene a latinei într-o limbă, care, prin structură gramaticală și lexic de bază, se individualiza ca una neoromanică, respectiv, româna, și, pe de altă parte, începutul penetrației vocabulelor slave în limba română, în anii 800-900, secolele IX-X. În acest context, viața religioasă a populației nord-dunărene a jucat un rol excepțional. Astfel, în secolele V-VI
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ales dintre "oamenii buni și bătrâni". Pe măsură ce diferențierea socială s-a accentuat, iar pământurile arabile devin ereditare în aceeași familie, funcția social-politică e însușită de un singur om-de la sfatul (organism colectiv), în secolele VI-VII, funcția în obște se individualizează: jupani, cnezi, voievozi (duci), principi, reguli, primores, proceres, în terminologia documentelor latine și slave. În mod concret, locuințele din cadrul așezării de la Udești (jud. Suceava) și Budureasca (jud. Prahova) aparțin unor elemente înstărite din obște, conform dimensiunilor și inventarului descoperit. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și religioase (creștine) închegate, daco-romanii au învins și au asimilat pe slavi. Procesul de asimilare poate fi considerat încheiat, în linii generale, în secolul al X-lea, când apar primele mențiuni scrise despre români (vlahi). La acea dată, românii se individualizaseră ca popor și nu mai puteau fi confundați nici cu rhomanioii (bizantinii), nici cu slavii (rușii), nici cu bulgarii.35 Conviețuirea românilor cu slavii Cu privire la capitolul cel mai obscur din trecutul neamului nostru, acel dificil, în aparență iremediabil hiatus, lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și spre critica literară, astfel încât, prin însumare, cărțile lui sunt compuse din texte de diferite facturi, cu o tematică variată. Când intenționează realizarea unui profil literar, autorul extinde investigația și se folosește de metodele comparatiste. Sunt depistate acele nuanțe care individualizează și, în același timp, fixează un anumit chip într-un context general. De multe ori biografia unui scriitor devine o grilă pentru lectura și interpretarea operelor acestuia. Mihai Eminescu polarizează bună parte din preocupările comentatorului, demersul critic parcurgând nu numai
CUŢITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286612_a_287941]
-
performanță făcându-și semne pe calendar. Imaginați-vă stimularea și sentimentul oamenilor că dețin controlul când, fiind pe cale de a artinge o performanță standard predeterminată, știu că restul eforturilor lor săptămânale vor fi răsplătite prin bonusuri. Planificare strategică O rețea individualizată de reprezentanți, directori și alți specialiști le permit angajaților să afle dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește performanța, în cazul în care lor le vine greu s-o facă singuri. Primul pas de a crea aceste rețele în cadrul BCBS
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sau guvernează o cultură sau un grup” (Webster, p. 489); - „parte a filosofiei care studiază fundamentele moralei” (Le Petit Larousse, 2004, p. 403). Manualele de management adaugă acestor definiții anumite observații, care servesc operaționalizării lor în domeniul afacerilor. S-a individualizat deja o abordare specifică, numită „etica afacerilor”, pe care unii autori o califică drept o „contradicție în termeni” (Des Jardins și McCall, 2004). Aprecierea are sens dacă se remarcă faptul că discuția subiectului este focalizată, în acest domeniu particular de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
organizației cu membrii săi, managerul identificându-se cu organizația ca mandatat al acesteia și definind caracteristicile proceselor de angajare și concediere, ca și ale condițiilor de muncă și salarizare; - relația managerului cu organizația, managerul fiind în postura de angajat, ceea ce individualizează, ca subiecte de analiză, conflictul de interese, păstrarea secretelor de serviciu sau corectitudinea înregistrărilor contabile; - relația organizației cu terți, cum ar fi clienții, concurenții, furnizorii, acționarii, sindicatele ș.a., managerul identificându-se cu organizația în virtutea abordărilor clasice ale relației manager-organizație. Toate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ferme de 250 de vaci, ultima din zona Bucureștiului. „Teorie și practică” în domeniu „Teoria” Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1853 din 22/12/2005 Art. 2: (1) Se acorda subvenție producătorilor agricoli, crescători de bovine, care dețin vaci de lapte, individualizate în sistemul național conform legislației în vigoare, însămânțate artificial sau montate natural cu tauri autorizați. (2) Valoarea subvenției este: a) 200 lei noi/cap la fătare, dacă aceasta este urmare a unei însămânțări artificiale; b) 100 lei noi/cap la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Târgu Mureș. Friesland prelucrează aproximativ 750000 de hectolitri de lapte pe an, are 1000 de puncte de colectare a laptelui, iar numărul salariaților este de aproximativ 1500, la care se adaugă alți 400 la punctele de colectare. Firma și-a individualizat două branduri interesante - Milli și Oke! -, pe care le susține publicitar în mass-media națională, chiar dacă nu contează pe o diferențiere clasică, ci mai degrabă pe una de imagine, produsele fiind fixate în gama inferioară a prețurilor. Distribuția se realizează în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
domeniu de activitate al companiei, este subordonată Direcției de Producție și împărțită pe două divizii: Divizia Substanțe Active (Secția de Biosinteză) și Divizia Produse Condiționate (Secția Produse Parenterale, Secția Capsule, Secția Comprimate, Secția Unguente și Supozitoare). Fiecare secție este clar individualizată în plan fizic, deținând fluxuri tehnologice separate organizate pe tipuri de produse, ceea ce face posibil un control eficient al costurilor de producție. Activitățile de marketing, promovare și vânzări sunt organizate, de asemenea, pe divizii. Pe partea de vânzări pe piața
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acest segment „netehnic”. Construcția strategică mizează pe maturizarea pieței românești, inclusiv din punctul de vedere al calității și al puterii de cumpărare. Ea pune în centrul său un brand bine diferențiat și adaptat acestei tendințe, în ideea generării unei identități individualizate în stil latino ca semn al succesului. Cum decalajele de consum dintre piața românească și piețele similare din Europa se mențin semnificative și tentante, angajamentul în direcția expansiunii va fi coordonata caracteristică a grupului. Dacă au reușit în ’95-’98
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în al optulea deceniu al secolului al XIX-lea. Este singura epopee românească dusă până la capăt și pe deplin realizată literar, operă concepută după modelele clasice ale speciei (homerice mai cu seamă), însă în variantă comică, pătrunsă de spiritul Renașterii, individualizată estetic printr-o structurare barocă, prin inserții de epos picaresc, de scenerie realistă, de folclor, de culoare locală, de sentimentalitate romantică avant la lettre. În procesul de maturizare, de cristalizare a culturii românești, după Unirea Principatelor, modelul clasic își demonstrează
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș Ajun” sau „apițură”) și aceea a colindătorilor tineri sau maturi, care este tipul cel mai răspândit și mai consistent. C. se poate cânta dimineața („zăorit”), seara sau noaptea. De multe ori este individualizată după situația socială sau civilă a gazdei. Există c. pentru logofăt, primar, preot, păstor, agricultor, pescar, dar și pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
nominal („Noi V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Balcicul îi trezește lui Ion Pillat când reverii vag nostalgice, când fantasme urcând din memoria unui pământ bătrân. O cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui Adrian Maniu, a cărei configurație internă, retorică și stilistică, individualizată de mărci ale hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii”, tinde să creeze echivalențe verbale, poetice ale artei religioase bizantine: poemul-„icoană”, stilizare care își subliniază propria convenție estetică (în special refuzul perspectivei: cale a spiritualizării și a idealizării, la antipodul
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
în vedere volumele Cabane albe, Brume, Turnuri, Arcul aurorii (1962), Ceas de umbră (1966) și un grup de poeme inedite. Poetul încearcă o sistematizare a creației sale din perspectiva lirismului începuturilor, vizând recuperarea universului poetic propriu, a viziunii care îl individualizează și a categoriei de sensibilitate care îl identifică. Acestea se concretizează, mai ales, în revenirea decisivă la tonalitatea elegiacă fundamentală. De asemenea, B. reface cadențele unor poeme din Cabane albe și Brume, îndepărtează parte din stridențele lexicale care i-au
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]