5,610 matches
-
de adolescent nu prea avea sens și, de fapt, un astfel de concept nici nu a existat înaintea industrializării. Conceptul de bătrân este de asemenea în mare măsură o invenție a erei industriale. Cu mortalitatea ridicată care a existat înaintea industrializării, muncitorii mai în vârstă (adică, oamenii de 30, 40 sau 50 de ani) au făcut loc destul de repede pentru noii muncitorii, care după cum știm, aveau nevoie de o instruire redusă sau chiar de loc. Dar speranța de viață a început
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
creat un nou grup social cu un rol distinct de acela al adulților. În același fel, categoria adolescenților a apărut ca să se amâne intrarea în cadrul populației active. Aceasta a fost produsul cerințelor educaționale ridicate de tipul de muncă în perioada industrializării. Educația a amânat intrarea în forța de muncă și a creat o nouă categorie de oameni ce împărtășesc experiențe comune adolescenții. Explicația de mai sus este ușor de recunoscut ca fiind de esență funcționalistă: stabilirea de grupuri de vârstă variate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de caracteristici economice, politice și istorice. Țările dezvoltate cu instituții democratice constituie în viziunea acestor autori lumea întâi. Lumea a doua este alcătuită din țările comuniste sau foste comuniste, din care unele sunt industrializate și unele sunt numai la începutul industrializării. Țările rămase, în primul rând țările în curs de dezvoltare multe din ele foste colonii ale țărilor lumii întâi constituie lumea a treia. Nici acest sistem de clasificare nu asigură o descriere adecvată și deplină a lumi moderne: multe țări
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economic promovat de comunismul românesc corespunde idealului corporatist 1 de organizare a societății descris de Mihail Manoilescu în anii ’30 (Manoilesco, 1938). Principalele argumente ale acestei interpretări, după cum arată Daniel Chirot, țin de tendința autarhică a sistemului economic 2, de industrializarea masivă și de ideea naționalismului excesiv. Tranziția Afirmam anterior faptul că bărbații reprezintă grupul câștigător al tranziției și că, datorită modului de interacțiune dintre diferitele grupuri prezente în socialism, ei au reușit să se regrupeze și să domine agenda publică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
industriale în UE Politica industrială europeană a cunoscut numeroase transformări în ultimele decade, evoluând de la o abordare sectorială și intervenționistă la una preponderent orizontală și concurențială (European Institute of Romania, 2007). Ca efect al globalizării și în paralel cu procesul industrializării, de la începutul integrării europene și până la sfârșitul anilor 1990, politica industrială a statelor membre ale UE<footnote Numai după anul 2000 putem vorbi despre o politică industrială europeană, deși elementele fundamentale ale acestei politici (în special politica concurenței) au fost
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
După anul 1948 și până în 1966, datorită ameliorării generale a situației economico-sociale, procesul de populare cunoaște o nouă înviorare, deși între 1956 și 1966 structura demografică începuse a se deprecia. Mișcarea internă a populației a fost condiționată de procesul de industrializare a orașelor, în special și de diversificarea agriculturii și extinderea dotărilor social- culturale. Acestea au pus în mișcare forța de muncă de la sate în sfera de atracție a orașelor, creșterea populației urbana dezechilibrând sub aspect cantitativ forța de muncă din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
La fel ca și în alte sate, după ce colectivizarea i-a sărăcit pe țărani, deposedându-i de pământ, de animale și de mijloace de transport, aceștia au plecat care încotro, pe șantiere și în industrie. După anul 1990, când politica industrializării forțate s-a dovedit a fi un eșec, mulți dintre cei plecați s-au întors la gospodăriile lor spre a lucra pământurile strămoșești. Deocamdată, agricultura este în regres, această stare datorându-se lipsei mijloacelor de mecanizare, a imposibilității de chimizare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a făcut el pentru educarea și formarea elevilor și ucenicilor, a muncitorilor și tehnicienilor, a inginerilor și a întregului personal din F.R.B. este de neînțele s cum Nicu Titu Manole, în articolul „Întreprinde rea de rulmenți din Bârlad - pion al industrializării socialiste” în 1984 și Radu Lazăr în „ Secvență romantică I.R.B.” în volumul următor din cărțile „Bârladul odinioară și astăzi” au reușit să vorbească despre orice dar nimic despre Rulmentul, care în cei 17 ani de existență a făcut cronică la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scriam mai sus că toată presa anilor 1946 - 1989, însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului. Concetățenii no ștri obțineau rezultate după rezultate în domeniul agriculturii (cu erou al muncii socialiste, la Berezeni) și industrializării : blocuri, 20 macarale, combinate, export. Și fuga creatorilor peste hotare ! A existat un singur ziar pe regiunea Iași, Flacăra Iașului, și tot unul singur, Vremea Nouă, organ al Comitetului județean de partid și Consiliului județean Vaslui. Doar câteva foi volante
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru această categorie umană în tălăzuire către meseria dominantă. Vă amintesc de invazia activiștilor de partid de după al doilea război mondial (altă societate, nu ?), de afluența tinerilor către învățământ (se dezvolta învățământul obligatoriu), de pregătirea a milioane de ingineri (necesari industrializării), de "momentul" învățământului medical și juridic (până în anul 2000). Acum ar fi timpul școlilor (universităților) pentru presă și pentru marketing. în viitor va fi iar vremea chelnerilor, a servitorilor de orice fel care să execute servicii comandate, cu profesionalism. Desigur
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pădurilor tropicale. Un al treilea factor Îl constituie salinizarea terenurilor agricole irigate, circa 20% din suprafața mondială irigată fiind afectată de acest fenomen. Un al patrulea factor Îl constituie scoaterea din circuitul agricol a unor Întinse suprafețe din cauza urbanizării și industrializării. Ca urmare acestor situații, după unele date furnizate mass-media mondială, declanșarea crizei mondiale În toamna lui 2008 a avut drept cauză și criza alimentară mondială. După unele date, 22 septembrie 2008 este o zi istorică Întrucât În ziua respectivă, pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
tendințe crescute la migrare (s-a descris chiar și o structură particulară de personalitate de "tip Odiseian" Jarvick & Deckard, 1970) pe de altă parte, emigrarea tinde să precipite apariția tulburării psihice la personalitățile vulnerabile premorbide. 2. Viața citadină, urbanizarea și industrializarea, supraaglomerarea urbană. Au ca punct de pornire studiile de pe acum clasice efectuate de Faris & Dunhaman (1939) în orașul Chicago studii care au evidențiat o incidență ridicată (>1%) a 325 schizofreniei în zonele centrale (supraaglomerate și caracterizate prin condiții precare de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
era dominată de un stalinism dur, iar ultima era marcată de criza care precedase sfârșitul regimului. Între ele, cea mai clară prezență istorică purta numele lui Todor Jivkov. Narațiunea începea, în mod previzibil, cu fenomenele negative ale "naționalizării", "colectivizării" și "industrializării", dar continua în alt registru, mai puțin obișnuit pentru o lecție de istorie post-comunistă, cel al "realizărilor" epocii. Un vocabular încă familiar contemporanilor, de sonoritate socialistă, expunea aceste fapte lăudabile în formule precum "economia agricolă a atins indici calitativi și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timp, percepută ca singurul interlocutor real al Occidentului pentru această parte a lumii, mai ales la capitolul schimburilor economice. În portretul Uniunii Sovietice predominau, firesc, elementele negative, dar nu lipseau nici urmele unei anume fascinații pentru "recordurile" sale. Mai ales industrializarea rapidă și masivă 102 trezea un evident respect din partea occidentalilor. Ei preluaseră chiar și argumentarea sovietică, în forma numeroaselor și impresionantelor statistici, fără a chestiona corectitudinea sau relevanța lor103. La capitolul "minusuri" erau trecute, cu destulă acuratețe, alte elemente specifice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aveau bani la ei, la școală]158. Numai un băiat, al cărui tată lucra la un restaurant [...]. Dar pe noi nu ne interesa, știam că el e mai șmecher" (M.L.). Școlarii experimentau, alături de întreaga populație, două mari eșecuri ale regimului: industrializarea forțată și cooperativizarea agriculturii. Ambele au presupus imixtiuni în universul școlar, generând așa-numitele perioade de "practică" tehnologică sau agricolă 159. Ele definesc cel mai bine școala în anii din urmă ai lui Ceaușescu. Spre deosebire însă de adulți, copiii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe timpul lui Ceaușescu". 10 Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Om și societate, București, 1999, p. 48. Pentru capitolul România după al doilea război mondial (clasa a VIII-a) se prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să aibă un procent de influență de 90% în România" (Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, p. 158). 100 E.P. Désiré ș.a., op. cit., p. 86. 101 Ibidem, p. 90. 102 Descrisă sub titlul "un succes: industrializarea rapidă" (Ibidem, p. 194). 103 Vezi Jacques Dupâquier, La "déstalinisation" des manuels de géographie în "Commentaire", nr. 100, iarna 2002, pp. 972-976; autorul atrăgea atenția asupra utilizării îndelungate și necritice a surselor sovietice în manualele franceze, ignorând falsurile intenționate pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului și industrializării în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel de socialism autogestionar și foarte descentralizat care constituie contrapunctarea economică a federalismului. Unele dintre aceste partide sînt preocupate de apărarea mediului. Tendințele populiste și autogestionare pot
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu o nobilime strict războinică. Vom face deosebirea dintre contra-mobilizarea împotriva pieței și apariția unui contra-atac lansat în numele valorilor productiviste. I. Contra-mobilizarea antiproductivistă Revoluția industrială și stabilirea unei economii reglată de piață s-a făcut simțită și pe teritoriul național. Industrializarea și capitalismul au rămas mult timp localizate în orașele și zonele industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumulărilor precapitaliste, care au rezistat îndelung, antrenînd astfel o serie de consecințe economice, culturale și, în final, ecologice. Au urmat apoi două
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
așezămintelor sau în transformarea lor în crescătorii de animale pe bază de antibiotice sau hormoni și nici doar în destrămarea stratului de ozon. Aceste aspecte nocive ating mai direct viața europenilor prin fenomenele de secetă și inundații care rezultă din industrializarea agriculturii. Ecologiștii au intrat pentru prima dată într-un parlament după alegerile din Elveția, din 1979, cu un deputat din Grupul de Protecție al Mediului. Doi ani mai tîrziu au intrat în Parlamentul belgian ca apoi să se extindă în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste țări agricole, capitalismul de Stat, introdus de comuniști, a pus accentul pe industrializare, dînd naștere, prin antiteză, proletariatului. Solidarnosc reprezenta singurul partid care apăra interesele muncitorilor din Europa Centrală, iar laburiștii au prins teren. Pentru restul, folosirea cuvintelor "dreapta" și "stînga" demonstrează un joc semantic al cărui scop este de a intra, indiferent
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este până la urmă tributară acestei viziuni. Bineînțeles că ea își are criticii și susținătorii săi, pentru că, fără îndoială, orice modificare a unui statu-quo e însoțită de efecte ce sunt percepute fie pozitiv, fie negativ. Modernitatea semnifică pe de o parte industrializare, urbanizare, birocratizare și dezvoltarea comunicațiilor și aduce în societățile care au îmbrățișat-o atenuarea sau chiar eradicarea foametei, a bolilor, a sărăciei, a mizeriei, prelungirea speranței de viață și creșterea nivelului educației sau, altfel spus, implementarea ideii de stat al
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
O altă clasificare făcută de Boudon (1986:9-21) duce la identificarea a patru tipuri de probleme interrelaționate de care se preocupă teoriile schimbării: a) indicarea direcțiilor schimbării toate identifică stadii ce apar într-o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile sistemice de derivație evoluționistă exceptându-le pe cele ciclice și, dintre cei pe care i-am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
țară a unor produse și materii prime necesare economiei și consumului. INDUSTRIE activitatea de extracție a materiilor prime minerale, cu ajutorul unor mijloace (utilaje, instalații) și proceduri specifice și transformarea lor în produse noi, destinate unor utilizări multiple (producție, transport, consum). INDUSTRIALIZARE activitate de construire și plasare a întreprinderilor industriale în anumite regiuni, unde activitatea industrială lipsea sau era foarte redusă. INFRASTRUCTURĂ ansamblu de dotări tehnice care permite dezvoltarea unor activități economice. INSULĂ porțiune de uscat înconjurată din toate părțile de apă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
societăți interdependente, aceste caracteristici pot fi prezente în grade diferite. Se poate spune însă fără teama de a greși că societățile se numără printre cele mai autonome și mai independente dintre toate sistemele sociale." (Johnson, 2007, p. 321). Deși datorită industrializării, cei mai mulți sociologi vorbesc de regresul influenței religiei asupra lumii, totuși se constată că din punct de vedere al activităților cu caracter social, Biserica nu a pierdut enorm de mult, chiar are o anumită influență prin intermediul prezenței ei în asemenea lucrări
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]