2,210 matches
-
Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen de comportamente: dacă persoana care suferă de nevoia compensării inferiorității ei fizice sau sociale prin ”setea după superioritate” este și cu instincte agresive puternice, atunci tendința de superioritate este însoțită și de “voința de putere”; dacă, însă, agresivitatea persoanei este mai mică, putând fiu înfrântă( controlată), atunci individual respective păstrează
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și mai inflexibil și îi accentuează superioritatea batjocoritoare, toate transformându-l iremediabil într-un conțopist competent. Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el este cel mai urât. Gesturile sale par fie a implora compasiune - mâna dusă la piept -, fie a oferi o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar care nici nu se poate generaliza". Comportamentul capului suprem al Bisericii Ortodoxe Române este în contrapunct evident
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă - care, din nefericire, persistă - referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cheie deosebirilor dintre Răsărit și Apus" (p. 99). 4 Ibidem, pp. 99-101: Nu e vorba de analizat condiția acestei defecțiuni a cugetării religioase în ordinea speculațiilor religioase, ci numai de constatat un fapt care contribuie desigur la producerea sentimentului de inferioritate. Chiar dacă am admite - cum fac unii - că vitregia împrejurărilor a făcut din Răsărit un fel de pavază a creștinătății, la adăpostul căreia apusenii s-au putut dezvolta în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răsăriteană și cea occidentală, pe urmele gândirii patristice, propunând o formulare elocventă: "Răsăritul a înțeles altfel raportul dintre act și formă și a trăit în consecință. A nu fi îndeajuns de actualizat nu e nicidecum pentru răsăritean un semn de inferioritate; lăuntricul nemanifestat, dar în putință de manifestare, a avut întotdeauna în Răsărit mai mare preț decât forța aparentă și forma exterioară pe deplin actualizată care și-a istovit posibilitățile. Realizarea a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1967, p. 34). Este adevărat că și în cazurile de dezorganizare a familiei există posibilitatea unei juste educații a elevilor, educație care poate împiedica apariția frustrării. Mai grave sunt situațiile când părintele suferă de o boală afectivă (depresie), complexe de inferioritate, frustrare, anxietate, sau atunci când unul dintre părinți moare. Toate acestea pot cauza insuficiență afectivă (copiii care au crescut lipsiți de căldura afectivă prezintă pe lângă frustrare și fragilitate psihică, intelectuală), dar și stări de depresie la copii. Se poate explica apariția
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
astfel educat va întâlni în viață destule autorități față de care va adopta poziția unui umil supus, el nefiind în stare să acționeze independent. „Toate acestea duc la frustrare, care contribuie la un randament scăzut și la apariția complexului de inferioritate (lipsa de încredere în sine, timiditate, lipsa de curaj și perseverență, groază de a nu eșua) care duce la trac și panică” (Bătrânu, 1979, p. 199). Nu poate exista greșeală mai mare în educație decât să-i inoculăm copilului conștiința
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la distanță variabilă în discurs. Pronumele interogative sunt mărci distinctive ale interogativelor parțiale, prin care vorbitorul caută să obțină de la interlocutor o informație (de diverse tipuri), plasându-se față de acesta (în mod sincer sau doar aparent) pe o poziție de inferioritate informațională (Șerbănescu 2002). Iată în continuare o statistică a ocurenței pronumelor interogative 18 în IVLRA: Tipul întrebării CE DE CE19 CINE CARE CÂT CE FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acesta, nu poate Învăța nimic decât prin asocierea lucrurilor și printr-o continuă repetare. Mai mult, așa cum reiese din studiile unor specialiști, câinele poate trăi anumite sentimente, mai mult sau mai puțin intense, cum ar fi: sentimentele de superioritate sau inferioritate, vinovăție, durere, bucurie, frustrare ș.a.m.d. De exemplu, sentimentul de superioritate și-l exteriorizează atunci când observă că o persoană se teme de el și acționează În consecință, de pe picior de superioritate, Însă când persoana dovedește curaj și se apropie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
întârziind cuvintele. Nimeni nu putea să-i ghicească gândurile. Uneori era de nesuportat. Unii spuneau că a devenit așa de ursuz, deoarece își dădea seama că nu se bucura în fața lui Augustus de aceeași afecțiune ca Drusus. Simțindu-se în inferioritate ajunsese bănuitor, retras, prudent și neîncrezător față de cei din jurul său. Asta nu înseamnă că era lipsit de calități. Avea destule calități cât să-i acopere defectele. Tiberius avea un corp foarte bine dezvoltat și armonios, robust și sănătos. Deși cu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
un nimeni. Primplanul televiziunii și fabricarea starurilor sunt paleative. - manifestarea surplusului, abundenței, inflației verbale - cu maximă redundanță. Toți vorbesc, dar nimeni nu spune nimic. - statuarea „virtuozității”, Înțeleasă ca obligație de a persuada cu scopul provocării, la celălalt, a sentimentului de inferioritate, confuzie, inaccesibilitate. - acceptarea nereciprocității deoarece nimeni nu așteaptă răspuns la intervenția sa Într-o convorbire.generalizarea monotoniei, aducând ca remediu zgomotul, mediul zgomotos și lumina orbitoare. Nu este exclusă reușita din regulile jocului de sunet și lumină. - iresponsabilitatea generală față de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
în mediul românesc, de către oameni de cultură români. Altfel spus, a aduce Europa acasă, prin creații proprii româno-europene. Dacă se vor ridica la standardele și condițiile receptării și circulației europene, ele vor deveni implicit și valori europene. Fără complexe de inferioritate sau superioritate, pe care, de fapt, adevăratul creator român în orice domeniu nu le-a avut niciodată. Întâi creem solid, durabil, fundamental și apoi organizăm și recepția. Fiindcă doar atunci vom avea ce oferi și prezenta efectiv Europei. Această integrare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Într-un stat strict centralizat, integrarea europeană este considerată dimpotrivă ca un atentat la independența și suveranitatea națională. Foarte însemnați sunt și unii factori psihologici de blocaj, de respingere sau de alienare europeană docilă și lipsită de personalitate. Complexul de inferioritate face încă ravagii. Nu ne vom putea compara și deci integra niciodată după unii Europei. Cultura română ar fi iremediabil minoră etc. De unde fenomene frecvente de satelizare, epigonism, sincronism mecanic, imitație, aliniere docilă la diferite școli europene etc. Invers, se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
printr-o astfel de cunoaștere global-selectivă să recupereze, măcar în parte, timpul pierdut și să se integreze în sfera referințelor europene esențiale. Mulți critici, comparatiști europeni consideră însă generalizările, sintezele, teoriile de ansamblu, drept fenomene de diletantism și chiar de inferioritate etc. Este evident că lucrurile, într-o serie de cazuri precise, cel puțin, sunt complet diferite. Imposibilitatea, indiscutabil sinceră, autentică, de a percepe în mod real, obiectiv, reacțiile estice este vizibilă îndeosebi în sfera ideologică. Cercetătorul și recenzentul occidental, format
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
occidental și oriental Confruntată între Vest și Est, cultura română este dominată, încă din secolul trecut, de două mari complexe: vestic (occidental) și estic (oriental). Amândouă au o dublă față, ca mătasea. Sunt în același timp complexe de superioritate și inferioritate. și ne grăbim să precizăm: cultura română va ajunge la maturitate, la echilibru și calm interior abia atunci când va depăși ambele complexe. Ceea ce noi am numit într-o carte mai veche (Carnete europene, 1976), complexul Dinicu Golescu. Expresia a căzut
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa Necesitatea de a transforma prezentarea culturii și literaturii române în acte sistematice de cunoaștere și difuzare Ce reprezintă, de fapt, dorința legitimă de a vedea cultura și literatura română bine cunoscute și corect prezentate în străinătate? Naționalism? Complexe de inferioritate? Acțiune propagandistică de tipul imaginea României? etc. Nimic după mine din toate acestea. Sau, în orice caz, reflexele psihologice și tendințele psihologice amintite, în definitiv explicabile într-un fel sau altul, urmează a fi subordonate, absorbite și reorientate de o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
model care animă toate conștiințele românești moderne. Este, de fapt, marea idee-forță a epocii, căreia Revoluția de la 1848 îi imprimă o dinamică nebănuită. De ce trebuie subliniat cu putere acest fapt istoric riguros verificabil? pentru a ne vindeca de complexele de inferioritate. și, mai ales, pentru a demonstra că noi am fost la nivelul conștiinței intelectuale avansate chiar dacă minoritară încă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, efectiv contemporani cu Europa. O idee descoperită demult. În nici un caz doar după
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
încă necunoscute în Europa. 2. Expatrierea, renegarea, renunțarea definitivă la limba și cultura română, prin ruperea oricăror legături cu tradiția culturală originară. Este soluția, nu mai puțin tipică, a lui E. Cioran. și este dominată de un violent complex de inferioritate, tradus prin sarcasmul bombastic pentru condiția, pretins oribilă, de a fi român. Disprețul său pentru poporul român că nu este european atinge intensități nihiliste, maxime, aproape maladive. Semn de dezechilibru interior în orice caz. Ne aflăm chiar în fața unui caz
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a culturii și literaturii naționale închise, fără legături și contacte internaționale, fără influențe străine, autarhică și îngust-specifică. Literaturile naționale nu se pot rupe de marile curente literare internaționale ale lumii actuale. 2. Depășirea oricăror forme de provincialism și complexe de inferioritate. Teza petits pays, grandes litteratures. Une enquEte internationale... provincia este peste tot, în timp ce centrul lumii nu mai poate fi găsit... capitala literară a lumii se poate numi la fel de bine Dublin sau Alexandria. Voci chineze libere se pronunță, la fel, împotriva
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unul de stânga, ambele cu logica lor intrinsecă. Faptul este de înțeles. Numai că mai există și un al treilea sistem: cel de centru al cărui partizan declarat sunt (nu numai eu, de altfel), chiar dacă încă în netă minoritate și inferioritate. și dacă am un regret este că ideologia de centru, liberală, democratică, pluralistă, raționalistă, individualistă, europeană etc. etc., este încă puțin prezentă, combativă și eficientă în confruntarea ideologică actuală. (Reviste ca Sfera politicii și, recent, polis sunt promițătoare). șt. Zeletin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de a pleca înlăuntru cum se spunea pe atunci era directă și invincibilă; nevoia de a fi în Europa, de a o aduce la noi acasă, acută și imperioasă. Această noțiune magică avea un conținut global: admirație și complex de inferioritate, emulație și invidie, speranță și revoltă, ideal și integrare, dorință de progres, regenerare și reabilitare. Adevărată mutație spirituală, moment crucial al istoriei conștiinței românești și care se confundă cu prima sa fază de modernizare, descoperirea Europei de către Luminile românești pune
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de luminare al popoarelor europene: Așa au făcut și alte neamuri scria C. Diaconovici-Loga în 1821 care astăzi strălucesc pe fața pământului, așa să facem și noi acum, și să ne îmbărbătăm că prea departe am rămas. Vindecarea complexului de inferioritate recomandă, prin însăși logica luminării și a spiritului de emulație, soluția imperios necesară: teoria și practica imitației. Este încă una din descoperirile ideologice ale epocii de aceeași evidentă geneză iluministă. Împrumutul de bunuri culturale constituie metoda cea mai rapidă și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de aceeași ideologie iluministă. Această analiză a descoperirii Europei de către Luminile românești ar fi incompletă fără menționarea și a unui complex spiritual nu mai puțin caracteristic. Format în aceeași perioadă, el este consecința sa directă: un foarte insistent complex de inferioritate și superioritate, de iluzionare și luciditate, infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație organică, spontană, un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]