3,341 matches
-
până la urmă nici un denunț, mai târziu va spune despre numele său conspirativ: "aceste șase litere încrustează cu fierul roșu în memoria mea riduri rușinoase"93. Ulterior, Soljenițîn a mai trecut printr-o tentativă a autorităților de a-l recruta ca informator, în anul 1956, când el se afla în exil, însă deja erau alte vremuri, mai blânde, și i-a fost mai ușor să evite colaborarea, invocând boala gravă de care suferea. Dar acceptarea rolului de informator în lagăr, care i-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a-l recruta ca informator, în anul 1956, când el se afla în exil, însă deja erau alte vremuri, mai blânde, și i-a fost mai ușor să evite colaborarea, invocând boala gravă de care suferea. Dar acceptarea rolului de informator în lagăr, care i-a adus pentru scurtă vreme un statut privilegiat, de "oploșit" în "camera monștrilor" (în care se aflau doar patru persoane, spre deosebire de barăcile comune, populate cu zeci de oameni) i-au provocat lui Soljenițîn probleme de conștiință
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
genul de întrebare întâlnit și la Dostoievski (model declarat explicit în text), legată aici de realitățile spațiului concentraționar. Întrebarea, adresată de Nerjin lui Sologdin, vizează rostul deținuților de drept comun, care erau închiși împreună cu deținuții politici. Dintre hoți se recrutau informatorii și colaboratorii autorităților, folosiți împotriva "Cincizeci și Opților", deoarece, pentru mici facilități, ei acceptau întotdeauna să colaboreze. Răspunsul lui Sologdin, cel credincios, la această întrebare-capcană, fusese că hoții ar trebui împușcați. Nerjin se dovedește un rațional, care nu poate accepta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a Serviciului Secret de Informații, cu realitățile timpului. Astfel că, în condițiile derulării operațiunilor de război, statuarea temeinică și pe baze legale a „comunității informative” devenea un obiectiv absolut necesar în concepția Conducătorului statului. Constatase ca argument că majoritatea rețelei informatorilor, pe care o folosea în acel moment Serviciul Secret de Informații, era formată din „niște analfabeți”, care profitau din plin și cu rezultate nule de fondurile consistente alocate de stat activităților informative. III. 1. Serviciul Special de Informații (1939-1945) În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fapt, erau executantele directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei, personalul ministerelor și cel al instituțiilor armatei”, altele decât unitățile operative. Erau vizate, îndeosebi, acele persoane care erau susceptibile de activități potrivnice intereselor statului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Persoanele depistate erau semnalate instituțiilor în care activau și erau încadrate informativ de către agenți specializați. Echipa a III-a Legații și atașați militari avea, de asemenea, aceeași încadrare ca și echipele precedente (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Ea se ocupa cu supravegherea legațiilor, a atașaților militari ai țărilor vecine sau ai celor care se pregăteau sau intraseră deja în război, precum: Germania, Ungaria, Italia, Bulgaria, U.R.S.S., Spania etc. b) Grupa a II-a Industrii constituia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea culegea informații și supraveghea personalul, urmărind prevenirea divulgării secretelor de serviciu și tehnice legate de producția de apărare. Se acționa și pentru preîntâmpinarea infiltrărilor de persoane suspecte, potențiale elemente ale agenturilor de spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asigurau informarea asupra armatelor statelor vecine (U.R.S.S., Ungaria și Bulgaria). Pe lângă aceste subcentre funcționa câte un serviciu de ștafetă pentru a „informa și a da alarma în caz de concentrări de trupe” la frontierele țării. Acestea erau deservite de „informatori cercetași”, ale căror rapoarte trebuiau să ajungă în timpul cel mai scurt posibil pe masa de lucru a Secției Operații din Marele Stat Major. Reședințele subcentrelor informative și ale serviciilor de ștafetă au fost stabilite astfel: - pentru Frontul de Vest: Satu Mare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați pentru a urmări viața particulară și extraprofesională a unor funcționari importanți în stat. În zona frontierei, acționau de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați pentru a urmări viața particulară și extraprofesională a unor funcționari importanți în stat. În zona frontierei, acționau de o parte și de alta, pentru a culege date și informații din teritoriile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați pentru a urmări viața particulară și extraprofesională a unor funcționari importanți în stat. În zona frontierei, acționau de o parte și de alta, pentru a culege date și informații din teritoriile statelor vecine. Informatorii „incidentali” erau folosiți la începutul războiului pentru a verifica anumite informații cu caracter operativ de urgență. Erau atrase acele persoane cu posibilități de pătrundere în mediile și zonele de interes; aceasta se făcea direct, prin colaborare sau prin alte motivații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
incidentali” erau folosiți la începutul războiului pentru a verifica anumite informații cu caracter operativ de urgență. Erau atrase acele persoane cu posibilități de pătrundere în mediile și zonele de interes; aceasta se făcea direct, prin colaborare sau prin alte motivații. Informatorii „locali” constituiau categoria cea mai numeroasă; erau plasați în diverse localități, locuri de muncă, la domiciliu. Ei urmăreau acțiunile și activitățile partidelor și filialelor din țară, actele de sabotaj, starea de spirit a populației, folosindu-se de cunoscuți, rude, fără
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cea mai numeroasă; erau plasați în diverse localități, locuri de muncă, la domiciliu. Ei urmăreau acțiunile și activitățile partidelor și filialelor din țară, actele de sabotaj, starea de spirit a populației, folosindu-se de cunoscuți, rude, fără a fi bănuiți. Informatorii de „penetrare” erau cei care acționau pentru pătrunderea cât mai adâncă în grupările și organizațiile politice (cele extremiste). Unii au reușit așa de bine acest lucru, încât au ajuns să ocupe și funcții. În acest sens sunt ilustrative: cazul lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ocupe și funcții. În acest sens sunt ilustrative: cazul lui Ady Ladislau, infiltrat în mișcarea comunistă în anul 1936, ajuns în anii 1953-1956 ministru adjunct de Interne; cazul lui Emil Bodnăraș, pregătit special pentru activitatea informativă de Florin Becescu (Georgescu). Informatorii „mobili” executau misiuni informative în mai multe localități, obiective și medii și se recrutau din comiși-voiajori, negustori, artiști de circ, ziariști ș.a. Erau folosiți numai în interior, dar puteau culege date și în afara granițelor (cazul marinarilor români). Ca obiective vizate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
executau misiuni informative în mai multe localități, obiective și medii și se recrutau din comiși-voiajori, negustori, artiști de circ, ziariști ș.a. Erau folosiți numai în interior, dar puteau culege date și în afara granițelor (cazul marinarilor români). Ca obiective vizate de informatorii “mobili” în interior se numărau: - starea de spirit a populației; - pulsul economic; - intențiile diferitelor grupări politice; - descoperirea de spioni. Pentru exterior, ei culegeau informații, care interesau direct sau indirect statul român. Metodele puse în joc se remarcau prin diversitate: - prin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Pentru exterior, ei culegeau informații, care interesau direct sau indirect statul român. Metodele puse în joc se remarcau prin diversitate: - prin observare directă; - prin folosirea presei și a publicațiilor; - prin exploatarea datelor deținute de diverși interlocutori prin tehnica în “orb”. Informatorii „obligați” erau constrânși material sau moral să colaboreze cu Serviciul Secret de Informații. Cazul lui Horia Sima și al altor 11 legionari, care aveau ca sarcină din partea lui Mihail Moruzov culegerea de informații privind “propaganda comunistă, teroristă, iredentistă” este unul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau moral să colaboreze cu Serviciul Secret de Informații. Cazul lui Horia Sima și al altor 11 legionari, care aveau ca sarcină din partea lui Mihail Moruzov culegerea de informații privind “propaganda comunistă, teroristă, iredentistă” este unul dintre cele mai elocvente. Informatorii „temporari” aveau același statut cu agenții incidentali, recrutați pentru a îndeplini o misiune unică, după care legătura cu ei înceta. Puteau fi folosiți un timp mai scurt sau mai îndelungat, în funcție de misiunea lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informatorii „temporari” aveau același statut cu agenții incidentali, recrutați pentru a îndeplini o misiune unică, după care legătura cu ei înceta. Puteau fi folosiți un timp mai scurt sau mai îndelungat, în funcție de misiunea lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii „voluntari” își ofereau serviciile din proprie inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
timp mai scurt sau mai îndelungat, în funcție de misiunea lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii „voluntari” își ofereau serviciile din proprie inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și erau recrutați dintre ziariști, preoți, personalități publice ș.a. Informatorii „cercetași” aveau misiuni peste hotare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și erau recrutați dintre ziariști, preoți, personalități publice ș.a. Informatorii „cercetași” aveau misiuni peste hotare și erau temeinic instruiți în tehnicile de culegere a informațiilor, a datelor, a modului de transmitere a lor, de comportament și de acțiune în diverse situații. Aveau o temeinică pregătire de specialitate și cunoșteau foarte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
instruiți în tehnicile de culegere a informațiilor, a datelor, a modului de transmitere a lor, de comportament și de acțiune în diverse situații. Aveau o temeinică pregătire de specialitate și cunoșteau foarte bine limba țării unde își desfășurau activitatea informativă. Informatorii „sedentari” erau cei atrași și recrutați de agenții Serviciului Secret de Informații pe teritoriul altor state, din rândul cetățenilor acestora, după care erau “dați în primire” celor din rezidențe sau din agenturile existente. Informatorii „de rezervă” sau de conservare erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
țării unde își desfășurau activitatea informativă. Informatorii „sedentari” erau cei atrași și recrutați de agenții Serviciului Secret de Informații pe teritoriul altor state, din rândul cetățenilor acestora, după care erau “dați în primire” celor din rezidențe sau din agenturile existente. Informatorii „de rezervă” sau de conservare erau activați și acționau în anumite situații deosebite, de obicei când rețelele active curente erau descoperite. III. 1. 2. Organizarea și structurile SSI; 8 sept. 1940-23 august 1944 Cedările teritoriale din vara anului 1940 au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ai muncii informative, pentru a se depăși „activitatea statică”, inerentă pe timp de pace și să se treacă, grabnic, la reabilitarea și manevrabilitatea cerută de condițiile războiului. Conform unui alt principiu al activității informative, s-a apelat la agenți și informatori care corespundeau noilor condiții de beligeranță și s-a renunțat la majoritatea celor încadrați pe timp de pace, deoarece aceștia puteau deveni indisponibili: puteau fi arestați (așa cum au făcut englezii cu agenții germani în primul război mondial), puteau fi mobilizați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]