2,412 matches
-
și privește condițiile sale de posibilitate. Discursul ei s-a reîntors de la epic la liric, fără ca prin aceasta să-și inverseze emergența, pentru că lirica modernă la care s-a întors este mai mult un joc de limbaj decât un exercițiu inițiatic" (Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Editura Design & Print, Cluj, 2005, p. 102). 309 Jean Baudrillard, La Transparence du Mal. Essai sur les phénomènes extrêmes, Galilée, Paris, 1990, pp. 16-17. 310 Jacques Derrida, "La mythologie blanche. La métaphore dans le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neezitând să elogieze, într-un rând din Oceanografie, chiar și policier-ul, pentru puritatea transparentă din construcție și din stil. Oricum, Adrian Marino are dreptate să deceleze un leitmotiv teoretic eliadesc: "existența structurilor narative comune mitului și romanului, unitatea scenariilor inițiatice, enigmatice, mitice, pe care romanul european le dezvăluie din antichitate până azi" (1980: 400)92. În rândurile care urmează, mă văd constrâns să subliniez, nu mă voi opri decât asupra singurei bucăți epice eliadești care intră sub incidența temei dezbătute
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fusese, la origine, un mic studio al unui artist din Montmartre. 91 Mie, cel puțin, scenariul îmi este foarte familiar, de vreme ce am scris o carte întreagă despre întâlnirile spirituale ale lui Blake. 92 Pentru o excepțională analiză a componentei oculte, inițiatice, evident gnostice a prozei eliadești, cf. Borbély, 2003: passim. 93 Dacă este să urmăm definițiile lui Calude Lecouteux, între cei doi termeni se poate pune un semn de echivalență; de pildă, în Istria, precizează autorul, "vampirul este numit strigon" (2002
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de jocuri, pentru a continua. Pentru că receptările precipitate ale crizelor accentuează tensiunile și confuziile, sunt de preferat discuțiile în Agora, urmate de sinteze elaborate cu lideri, intelectuali, "noii profeți" ori de la diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte inițiative, susținute însă și prin curaj, nădejdi și alte aleanuri psihice create natural. Ideologiile social-politice apărute în preajma și după Revoluția franceză din 1789 prin liberalism, conservatorism, socialism utopic, comunism, iar după revoluția bolșevică marxism-leninism
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Guénon și le-au aplicat în studii despre tradițiile noastre istorico-culturale. Diplomatul Mihai Vâlsan i-a fost foarte apropiat, pregătindu-i un volum și activând împreună în unele cercuri ezoterice islamice organizate în Vest. Alții au condus în țară cercuri inițiatice (de exemplu, Vasile Lovinescu a condus până în 1984 Fraternitatea lui Hyperion), au publicat scrieri concepute din perspectivele tradițiilor. Astfel s-au discutat ori s-au și publicat opinii la probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Problemele de sănătate l-au forțat să renunțe la matematică și să rămână la filosofie, în special metafizica bazată pe intuiții intelectuale, așa cum se practică ele în "științe sacre" de genul astrologiei, științei numerelor și simbolurilor, toate cu caracter ezoteric (inițiatic). Călăuziți de interesele pentru observarea și experimentarea fenomenelor naturii, mulți moderni au părăsit astfel de preocupări tradiționale. În forme mai autentice, ele s-au păstrat la taoiștii chinezi ori în hinduism și islamism. Neospiritualismul mediilor oculte din Paris, al Masoneriei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mult sau mai puțin sacru. Iar ierarhia valorilor spirituale implică organizarea monarhică a cetății. Profeții, ca reprezentanți ai legii religioase și apoi a succesorilor lor, califii la sunniți și imamii la șiiți, asigură puterea în societate. Firește, este o societate inițiatică, diferită de societatea contractuală occidentală sau de ierarhiile bisericilor și armatelor de aici. H. Corbin găsea asemănări doar cu organizarea Ordinului mistic al Cavalerilor Graalului, ale francmasoneriei secolului al XVIII-lea din Anglia, Franța și alte țări. Se observă că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Acest zeu, înger și mesager al comunicării este Hermes. (Op. cit., p. 239) El este zugrăvit de către creștini sub chipul lui Hristos. În mod derizoriu, în mod paradoxal, "Geniul Creștinismului" pare să se fi refugiat departe de secularizările ecleziale, în cercurile inițiatice martiniste, masonice sau hermetiste". (Op. cit., p. 240) Mențiunea ne duce către "conspirații", care amplifică celelalte îngrijorări, generate de tehnocrație, birocrație și alte forțe obscure din societatea modernă. Metamorfozele culturale ale timpului sub influența realizărilor poetice și antropologice au întărit credințele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu datele istoriei, sociologiei, psihologiei și altor discipline sociale. Or, Guénon susținea că trebuie să deosebim înțelepciunea pur umană, rațională, pe care o oferă filosofia, de înțelepciunea tradițională, supra-rațională și "nonumană", din care au mai supraviețuit doar misterele cu caracter inițiatic. Chiar filosofia veche (de exemplu, Pitagora) distingea între cunoașterea exoterică și cea ezoterică. (3d, pp. 36-37) Liberalismul secolelor al XVII-lea al XIX-lea, aprecia Russell, era optimist, energic din punct de vedere filosofic și politic, opus formelor medievale care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Des citată rămâne strânsa colaborare a lui M. Vâlsan (1907-1974) cu R. Guénon (1886-1951), contribuțiile sale fiind continuate de fiul său, la revista Études Traditionnelles. În țară, s-a făcut cunoscută după 1989 activitatea lui Vasile Lovinescu (1905-1984) cu grupuri inițiatice de sofism și ezoterism, inspirat de Schuon și Guénon. De asemenea, scrierile și activitatea avangardistului Marcel-Mihail Avramescu (1909- 1984), care a condus sporadica revistă de studii ezoterice Memra, tot sub influența lui R. Guénon. Convertit în 1936 la ortodoxism, după
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumea urbană sunt ghidate de doică (Kinderfräulein) și apoi de mamă, ambele asociindu-se cu o severă cenzură: „Hier taucht das Fräulein von neuem auf, als kalter Schatten, der das Geliebte verschwinden ließ.“ Controlul sever al celor două personaje feminine inițiatice conturează un prim moment al întâlnirii cu orașul: cel al neputinței și al refu zului. Natura vehement pedagogică a plimbărilor timpurii pe străzile Berlinului creează sentimentul unei inadecvări și al unor ca rențe, stângăcii în orientare și în percepția ritmurilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din acest punct de vedere, o neîncetată părăsire a interiorului, depășirea pragurilor succesive, ca și cum strada ar fi o infinită casă a scărilor. Benjamin își amintește în repetate rânduri de cele câteva aventuri dincolo de cartierul burghez al Berlinului de Vest, depășiri inițiatice ale pragurilor lumii sale și ale siguranței pe care aceasta o conferea: „Kein Zweifel jedenfalls, daß ein Gefühl, die Schwelle der eignen Klasse nun zum erstenmal zu überschreiten an der fast beispiellosen Faszination, auf offener Straße eine Hure anzusprechen, Anteil
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
atitudine mentală, o presupune, exprimarea inefabilului se realizează simultan cu o hermeneutică a lui, mijloacele de expresie devenind și instrumente ale unei forme de cunoaștere, de inserție, care nu mai face apel la rațiune, ci la stări adecvate unor deschideri inițiatice, visul, transa, extazul 6, forme ale unei rupturi de nivel, afine unei sensibilități religioase. Invocarea misticismului în ceea ce privește sensibilitatea simbolistă își găsește explicația în aceste forme de mediere. Un alt mod de inserție în această realitate de ordin secund este decelabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el o stare de spirit, printr-o serie de descifrări"9. Același lucru se poate spune și despre pictura simbolistă, care solicită o rafinare a percepției, o instrumentare hermenutică a intuiției, sau chiar o anume capacitate vizionară, care sesizează deschiderile inițiatice și explorează misterul. Ambiguitatea, indiscernabilul, constituie trăsături definitorii ale picturii simboliste, îi imprimă uneori un caracter difuz asociat cu o état d'âme, cu vague á l'âme, cu o atmosferă melancolică sau relevând cu expresia inspirată a simbolistului flamand
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
solemnitatea sau sub protectoratul benevolent al naturii. Simbolismul este mai degrabă interesat de rezultatul "științific" al experienței corespondențelor, de experiment, pe când esteții decadenți folosesc arta "corespondențelor" în scop hedonist, ca formă superioară de juisanță, uneori calificată psihotrop sau ca deschidere inițiatică. Mateiu Caragiale ilustrează excelent capacitatea unui tablou de a distorsiona realitatea prin contaminare mimetică, așa cum madelainele proustiene suscită nu numai nevoia evocării, dar reprezintă și resortul intim al scriiturii proustiene. Teoria corespondențelor reia pe un alt plan o mai veche
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ansamblul ei. Cei 2000 de ani de creștinism nu oferă o perspectivă luminoasă, lumea nu s-a schimbat în esența ei. Mesajul era același într-un roman-parabolă, ezoteric, precum Creanga de aur (1933) al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența inițiatică a lui Kesarion Breb, preotul lui Zalmoxis în cetatea decadenței, Constantinopole, conduce la concluzia că noua religie n-a schimbat lumea. C. Săteanu, care realizează prima monografie Băncilă în 1930, simte această tensiune indusă și de titlul tabloului, încercând o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din sfera vizibilului. Această privire este oarbă pentru ceea ce se află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de forțele instinctului, atras de o forță ipsatorie. Petre Oprea sugera destul de riscat chiar o apropiere de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Dante însoțit de Vergilius din Divina Commedia. Una are caracter soteriologic, care în economia simbolică a decadenței va fi atribuit artei de către esteții impenitenți, cu riscul uzurpării poziției simbolice a Mântuitorului, cealaltă, unul mistagogic-ezoteric, poetului/artistului fiindu-i deschise inițiatic toate căile către cunoaștere, poezia/ arta dobândind astfel și un rol psihopomp. Temă predilect decadentă, întrucât evocă un alt episod, cel al decapitării Sfântului Ioan și înfățișării capului acestuia pe o tavă, decapitarea lui Orfeu nu este niciodată înfățișată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fanta unei mici liziere, luminat artificial asemeni unei scene pe fundalul mov-lila a ceea ce pare un imens perete stâncos. Personajul deschide o perspectivă poetică asupra peisajului fantast, mirific, oniric. Asistăm la o epifanie a poeziei, suferința poetului-cântăreț realizează această deschidere inițiatică către ceea ce pare a fi un copleșitor peisaj-viziune. Există un centru auratic al tabloului, lumina apare de undeva, fără a putea fi detectată sursa și rămâne suspendată globular, creând impresia unei alte dimensiuni. Mitul lui Orfeu este legat de capacitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
confidente, avem aici o coregrafie simbolistă a alaiurilor sacerdotale oficiind solemn misterii, doar că Loghi accentuează feminitatea volatilă a personajelor sale îmbrăcate într-un alb fantomatic de care le distinge culoarea intens roșcată a părului. Pictorul realizează și o deschidere inițiatică spre balcanismul estetic încărcat de aburul mitologic al melting-pot-ului oriental, abur prizat pentru efectul de opiaceu de către simboliștii români. Influența grecească își spune cuvântul pe parcursul secolului XVIII în istoria celor două țări Românești, Muntenia și Moldova, conduse prin delegație otomană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Interiorul casei lui Alexandru Macedonski este amenajat asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit să sublinieze traseul inițiatic și caracterul sacerdotal al obiectului de artă transformat în obiect de cult. O candelă roșie stă permanent aprinsă, așa cum niciodată focul sacru nu se stinge în templul zeiței Hestia. Dacă Khnopff avea o mască a lui Hypnos, iar Félicien Champsaur
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
macabru, menit să confere întâlnirilor ceva din suspansul și teatralitatea unei mese negre. Oricum, oficiantul misterelor se vrea adorat în chip total, asemeni unei divinități păgâne căreia i se aduc sacrificii. Masca lui Dante deschide pentru neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu epuizează sensul. Unul dintre cei mai importanți critici români ai momentului, G. Călinescu, descrie somptuara sală a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Portretul sorei sale, Margueritte (1887), expus în camera albastră, o reprezintă pe cealaltă divinitate tutelară a templului lui Khnopff. Oaspetele este introdus în interiorul vilei prin intermediul unor compartimente succesive, ceea ce sugerează o gradare a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect domestic. Nu există nimic pe care să te poți așeza, orice punct de sprijin este retras vizitatorului. Atelierul-sanctuar nu este un spațiu destinat locuirii sau odihnei. Podeaua atelierului este acoperită de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]