3,665 matches
-
În cadrul unui audit realizat cu scopul elaborării noii identități 1, au fost aplicate chestionare în rândul managerilor și angajaților Antibiotice, selectați din cinci domenii (marketing, cercetare-dezvoltare, producție-operațiuni, financiar-contabilitate, resurse umane). În ceea ce privește cultura organizațională, au fost indicate drept puncte tari climatul inovator și încurajarea creativității, climatul general de respect profesional, respectarea regulamentelor (disciplina, respectarea normelor interne sau internaționale și a celor privind calitatea). Pe de altă parte, punctele slabe sunt legate de problemele de comunicare între membrii organizației, problemele legate de lucrul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
eficiente între companie și distribuitori). Concluziile studiului sunt următoarele: 1. cultura organizațională actuală este orientată mai mult spre procesele interne decât spre rezultatele ce reflectă interacțiunea companiei cu mediul său de afaceri; 2. cultura organizațională are deja un pronunțat caracter inovator; 3. orientarea spre un climat autoritar este mai puternică decât cea spre comunicare, încredere și respectul față de ceilalți; 4. percepția salariaților este că li se cere mai mult decât dublul a ceea ce li se oferă. Interpretarea acestor concluzii trebuie să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Punctul 4 surprinde o percepție aproape generală a salariaților din România, aceștia considerând că nu sunt suficient motivați (în special din punct de vedere financiar) pentru atingerea obiectivelor companiei. Pe de altă parte, este lăudabil faptul că este remarcat caracterul inovator al culturii companiei și că anumite schimbări se fac simțite. În privința relațiilor cu comunitatea din care face parte, compania Antibiotice a lansat cel mai important program umanitar propriu, intitulat „Puterea faptei”, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Consiliul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ani, revista, eclectică, manifestă predilecție pentru articolele de orientare democratică și adesea polemică despre actualitatea politică internă și externă, pentru cronici economice, anchete sociale. Printre primii colaboratori se numără Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre inițiatorii mișcării dadaiste de la Zürich, sunt însă evidente încă din 1923. Într-un articol intitulat Pentru contimporani, revista își mărturisește intenția de a atrage atenția militanților celebri ai
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Este fiul Rebecăi și al lui David Goldschlager. A urmat studii de drept, fără a practica avocatura. Discret personaj al avangardei românești, însă recunoscut ca „un ferment și un animator”, fire profund boemă, C. a fost un partener de emulație inovatoare al lui Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ion Vinea, F. Brunea-Fox. Continuator al prozei în registru absurd a lui Urmuz, C. începe să colaboreze, uneori sub pseudonimul Sindbad, la „Facla”, „Chemarea” și la „Contimporanul” (cooperând și la construirea acestei reviste). Volumul
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
sinteză în care urmărește să pună în lumină „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice și mai cu seamă caracteristicile stilistice împreună cu modalitățile compoziționale de structurare poetică, menite să exprime cât mai adecvat tematica abordată cu atari mijloace poetice”. Cu deosebire inovator este ultimul capitol, Încercare de sinteză, în care sunt dezbătute chestiuni precum cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea acesteia. Cu privire la Eseu despre dansul popular românesc (1982
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
tratat de pace în anul 1604. Singură pretenție dificil de îndeplinit a fost dorința Spaniei de a obține mai multe libertăți religioase și garantarea toleranței celorlalte culte religioase față de catolicii din Anglia, victime ale represaliilor fanatismului religios. Din cauza planurilor sale inovatoare, pentru o societate post elisabetana amorțita, intrată într-o rutină socială și morală disonanta cu schimbările care aveau loc peste tot in Europa secolului al XVII-lea, regele Iacob și-a făcut mulți adversari. Într-o epocă fundamental religioasă, supușii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
managerul sau membrii bordului director. În realizarea noilor combinații, întreprinzătorul se bazează pe și, în același timp, promovează inovația, constând din: perfecționarea produselor existente, noi produse, noi tehnologii, noi metode de producție și organizare etc. Cu alte cuvinte, întreprinzătorul este inovator, fie și în sensul de creator, dar obligatoriu în sensul de promotor al inovației. Se poate considera că „întreprinzătorul și inovația se află în inima procesului schumpeterian de dezvoltare”. Noile combinații de factori de producție, cu toate aspectele pe care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în prezent activitatea de o amploare fără precedent pentru crearea unui nou sistem militar, a unor concepte militare adecvate și de adaptare organizațională, cum susține și Thierry Balzacq 2, sau "o schimbare de fond în natura războiului, cauzată de aplicarea inovatoare a noilor tehnologii care, combinate cu schimbările în profunzime ale doctrinei militare și conceptelor operaționale și organizaționale, alterează radical caracterul și conduita operațiilor militare", în opinia lui Andrew Marshall 3. 1.1. Definiția conceptului Acțiunile de luptă moderne dau tot
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a treia ar crea dificultăți dacă nu am considera-o o variantă a formei la persoana întîi, chiar dacă una semnificativă. 270 G.E. Lessing, Laokoon, Zürich 1965. 271 Încă din 1945 Joseph Frank a recunoscut tendința către forma spațială drept deviație inovatoare de la forma dominată temporal a narațiunii convenționale: "Spatial Form in Modern Literature", Sewanee Review 53 (1945). Acest eseu a stîrnit o discuție amplă, îndeosebi în critica americană. Vezi Jeffrey R. Smitten și Ann Daghistany, Spatial Form in Narrative, Ithaca și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
încurajeze într-o mai mare măsură activitățile de antreprenoriat. În literatura română, într-o abordare mai degrabă teoretică, sunt amintite trei dimensiuni importante ale elitei antreprenoriale ca grup social ce inițiază și dezvoltă o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean, 1996). Ce se poate spune despre antreprenorii din agricultura românească? Cine sunt ei? Cercetările actuale realizate în mediul rural sunt extrem de interesate de problema antreprenoriatului, ele propunând mai multe modele de analiză
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propria experiență de viață în opera lor literară se poate aprecia că: * literatura "experienței", a "aventurii" și a "riscului" caută în experiențele limită un "spor de conștiință convertibil artistic" * experiența are o accepție materială; "experimentul" spune altceva, este prin esență inovator pentru că vine într-un moment de criză a expresiei; în ce măsură scriitorii medici folosesc mai bine experimentul comparativ cu scriitorii scriitori? Fiind vorba de o încercare, un exercițiu, probabil că nu există diferențe. Dacă luăm în seamă reacția publicului, poate fi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în artă, nu sunt substitutibili; "experiență" are accepții uzuale (rutină artizanală, iscusință acumulată, fapte trăite). Apare și expresia "literatură a experienței", care poate fi folosită pentru a indica experiența profesională în opera literară a medicilor scriitori. Experimentul este prin esență inovator, o tendință de a (se) depăși; nu este un produs finit ci o încercare; aceasta nu permite să fie propus publicului ca "operă"; nici nu am această intenție. Din alt punct de vedere (Al. Paleologu), experimentul presupune un conflict cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și George E. Palade (român prin naștere, cercetător în SUA), după ani de cercetări asupra structurii celulelor. Toate aceste studii de laborator au făcut posibil ca cercetătorii Joseph E. Murray și E. Donnall Thomas (Nobel 1990) să descopere un tratament inovator: transplantul de celule. În 2006, premiul Nobel a fost atribuit americanilor Andrew Z. Fire și Craig C. Mello pentru descoperirea "unui mecanism fundamental pentru controlul fluxului de informații genetice". Cei doi cercetători au descoperit mecanismul de "interferența ARN", care poate
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
mai mult sau mai puțin scurt. Tehnicile sen, directe, se bazează pe stăpânirea unui avantaj ce poate face diferența În cursul unei angajări frontale, unde rezultatul este obținut repede. În general, acest avantaj se traduce printr-o tehnică, un concept inovator, o metodă sau o abilitate particulară pe care ceilalți le stăpânesc mai puțin. În opinia lui Bernard Nadoulek, este vorba despre „o rețetă limitată, dar eficientă, a cărei slăbiciune constă În faptul că e foarte rapid reperată de adversar, care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
operațiunilor. Succesul acestei opțiuni periculoase trece printr-o capacitate de acțiune pe atât de pertinentă În ritm pe atât de fulgerătoare În aplicarea sa. Învinsă În al doilea război mondial, Japonia și-a lăsat concurenții americani să-și dezvolte tehnologii inovatoare, apoi s-a concentrat pe perfecționarea lor, pentru a prelua avantajul, În momentul În care Învingătorii de ieri Își consumaseră cea mai mare parte a resurselor În timpul procesului de inovare. „Simțul ritmului ce permite contraatacul În timpul dezechilibrului permite și adăugarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În logistica transversală a intranetului și a bazelor de date. Kata modelului SECI, a principiului „zero hârtie” și a nomadismului În cadrul Întreprinderii sunt tot atâtea rutine creatoare ce contribuie la fertilizarea cognitivă a mediilor vii și animate ale organizațiilor japoneze inovatoare. Resto-do Plimbându-se prin niște cartiere vechi ale fostei capitale imperiale Kyoto, caucazianul este surprins să afle că micile restaurante tradiționale Îi sunt interzise! Este vorba despre un rasism antioccidental? Nu, fiindcă nici cei din Tokyo sau din Osaka par
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și din memorizarea lor În trecut, rezultă o aptitudine remarcabilă de a vedea Înaintea celorlalți cum poate arăta viitorul apropiat. Viteza, organizarea și logistica fac restul, dar nu este vorba În nici un caz despre un potențial generator de veritabile rupturi inovatoare. Responsabilitatea reflecției și a conducerii strategice aparține managementului superior, dar sistemul extensiv al accederii la responsabilitate nu este orientat pe strategie. Poate părea un paradox, dar, până În acest moment, top managementul nu era decât onorific, nemawashi făcea totul, deci nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
management, cei mai În vârstă se preocupă de „casele” lor, sunt mai tradiționali. Comunicarea directă Între cele două populații face posibilă colaborarea și dialogul. Oricine de la Sony se poate adresa celorlalți, inclusiv patronului Însuși, și viceversa. Aceasta menține spiritul Întreprinderii inovatoare, ba-ul său. Înaintea spargerii bulei economice, angajații Își petreceau cea mai mare parte a timpului Împreună, inclusiv weekendurile și restul timpului liber; În prezent, lucrurile stau un pic astfel. Honda ar fi dorit să fie o companie mică, ceea ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
salutar, pentru spirit - constituie o excelentă influență. În loc să lucreze cu Fujitsu, Sony preferă să se expună dincolo de domeniile sale de activitate tradiționale. Există limite În benchmarking, pentru că, dacă nu te compari decât cu cei asemenea ție, nu poți găsi idei inovatoare, menite să producă rupturi și să deschidă orizonturi noi. Sony are concurenți foarte eficienți În reluarea ideilor sale, În vreme ce, pentru specialiștii de la Sony, nu s-a pus niciodată problema să imite; așa ceva nu-i interesează, nu-i privește și nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
realitate nu numai la nivelul grupului, ci și la nivel social și internațional. Întrebarea care se pune este cum să devină posibil acest lucru, problemă ce face parte din ordinea de zi a grupului. În Japonia, femeile tinere sunt mai inovatoare, ele sunt foarte diferite de bărbații tradiționali, fiind purtătoarele soluțiilor viitorului. Pe femeile tinere se sprijină o mare parte a viitorului țării și a capacității sale de a Înfrunta provocările În mod creativ. În societatea niponă, nimic nu este făcut
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
soluțiilor viitorului. Pe femeile tinere se sprijină o mare parte a viitorului țării și a capacității sale de a Înfrunta provocările În mod creativ. În societatea niponă, nimic nu este făcut a priori pentru ele, iar asta le face foarte inovatoare și determinate, ceea ce pune probleme bărbaților și ierarhiei. În mod tradițional, În general, bărbatul are prioritate asupra femeii, fie că este vorba despre intrarea sau ieșirea pe o ușă sau dintr-un ascensor. La masă, Într-un restaurant, bărbații sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nu se transmite prin Învățare, ci prin ceea ce se numește ba of chi, care combină conceptul de spațiu comun (ba) și cel de cunoaștere-Înțelepciune (chi) și se traduce Într-o comunitate fertilă pentru crearea de cunoaștere. În această IMM3 puternic inovatoare În termeni de management, schimbarea nu a fost discutată, ci urmată așa cum s-a prezentat! Important nu e atât să gândești, cât să acționezi pentru a concretiza obiectivele și posibilitățile Întreprinderii. Atitudinea tuturor trebuie să fie pozitivă și voluntară, căci
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
din punctul său de vedere, a contribuit la Îmbunătățirea situației și a afacerilor Întreprinderii. Poate fi vorba despre o observație pertinentă referitoare la un client, despre o manieră de a acționa, despre o remarcă, o sugestie isteață sau o idee inovatoare și profitabilă. În acest scop, se utilizează cartonașe de dimensiunea unei cărți de vizită, dar se poate recurge și la cărți poștale, faxuri, mail-uri sau SMS-uri. În cadrul Întreprinderii, grupurile În care circulă multe scrisori de mulțumire primesc premii, bonusuri
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-le În funcție de nevoile izvorâte din situațiile În care se găsesc! În Japonia, dezvoltarea accelerată a magazinelor de proximitate, cu suprafețe ce nu măsoară mai mult de 500 de metri pătrați, reactualizează și depășește funcția băcăniilor de cartier după un model inovator, ce integrează un puternic element de gestionare a cunoașterii. În doar câteva decenii, au apărut veritabile lanțuri de astfel de magazine, multiplicând francizele până Într-atât Încât astăzi, În Tokyo, rareori se Întâmplă să fii la mai multe sute de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]