5,216 matches
-
absența practicilor și politicilor menite să realizeze reconcilierea și timpul aflat la dispoziția femeilor, care poate afecta activitatea profesională, ducând la implicare mai redusă (absențe, retrageri de pe piața muncii, munca part-time etc.), reflectată în câștiguri diminuate. CercetareaGen, interese politice și inserție europeană a relevat că, în cazul României, putem vorbi despre o mare inegalitate între bărbați și femei pe piața muncii: cea a timpului disponibil pentru activitatea efectivă dedicată muncii salariate, carierei. Această imagine se alătură altor constatări în legătură cu relevanța problematicii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
regăsesc cu precădere în categoria celor fără nici un venit sau a veniturilor mici, în timp ce categoria veniturilor peste 1.000 RON este dominată de bărbați. Figura 6. Comparație pe categorii de venituri declarate între femei și bărbați (Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) În acest context, politicile de reconciliere capătă un nou sens, din perspectiva „recuperării terenului”, respectiv reducerea discrepanțelor de gen (în termeni de venit, statut, oportunități de promovare). „Recuperarea” se traduce astfel în eliminarea barierelor formale (discriminarea), acces la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
statul român în special din perspectiva grupurilor excluse sau cu grad înalt de excludere. Șomajul mascat (fie prin munca la negru, fie prin declararea statutului de Figura 7. Distribuția veniturilor declarate ale absolvenților de învățământ obligatoriu (Gen, interese politice și inserție europeană) Figura 8. Distribuția veniturilor declarate ale absolvenților de liceu și/sau școală profesională (Gen, interese politice și inserție europeană) muncitor agricol neremunerat sau casnică) afectează categorii vaste de populație feminină. Accesul la locuri de muncă presupune, mai ales pentru
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la negru, fie prin declararea statutului de Figura 7. Distribuția veniturilor declarate ale absolvenților de învățământ obligatoriu (Gen, interese politice și inserție europeană) Figura 8. Distribuția veniturilor declarate ale absolvenților de liceu și/sau școală profesională (Gen, interese politice și inserție europeană) muncitor agricol neremunerat sau casnică) afectează categorii vaste de populație feminină. Accesul la locuri de muncă presupune, mai ales pentru aceste categorii, acces la educație (formală) și programe de formare sau (re)calificare. Simpla constatare că femeile sunt majoritare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
folosit deloc în carieră 1. Totodată, accesul la locuri de muncă presupune, în contextul unei piețe a muncii în schimbare, dobândirea de (noi) abilități, capacitatea de a utiliza noile tehnologii de lucru. În acest punct, cercetarea Gen, interese politice și inserție europeană a arătat că femeile au din start un dezavantaj, accesul lor (individual) la calculator și internet fiind mai scăzut decât cel al bărbaților. Figura 9. Situația deținerii unui calculator (persoane singure cu vârste între 24 și 45 de ani
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femeile au din start un dezavantaj, accesul lor (individual) la calculator și internet fiind mai scăzut decât cel al bărbaților. Figura 9. Situația deținerii unui calculator (persoane singure cu vârste între 24 și 45 de ani) (Gen, interese politice și inserție europeană) O altă concluzie a cercetării Gen, interese politice și inserție europeană este că femeile au mai puține planuri concrete de viitor în ceea ce privește îmbunătățirea vieții lor. La întrebarea ce intenționează să facă în următorii cinci ani pentru a-și îmbunătăți
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și internet fiind mai scăzut decât cel al bărbaților. Figura 9. Situația deținerii unui calculator (persoane singure cu vârste între 24 și 45 de ani) (Gen, interese politice și inserție europeană) O altă concluzie a cercetării Gen, interese politice și inserție europeană este că femeile au mai puține planuri concrete de viitor în ceea ce privește îmbunătățirea vieții lor. La întrebarea ce intenționează să facă în următorii cinci ani pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, dintre cei 34% de subiecți care au răspuns
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
romana/index.php?option=com content&task=view&id=27&Itemid=48. xe "Fraser"Fraser, Nancy, 1994, „After the Familiy Wage: Gender Equity and the Welfare State”, Political Theory, vol. 22, nr. 4, noiembrie, pp. 591-618. Gen, interese politice și inserție europeană, cercetare coordonatăde prof.univ.dr. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu, derulată în perioada 2006-2008, finanțată de Consiliul Național al Cercetării Științifice în Învățământul Superior, cod CNCSIS 964. xe "Glass"Glass, Jennifer L.; xe "Riley"Riley, Lisa, 1998, „Family Responsive Policies and Employee
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
obiectul dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială în xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană. Unele dintre ele vor fi analizate pe larg în cadrul lucrării, altele vor fi abordate succint. Studiul de față reprezintă unul dintre rezultatele cercetării desfășurate în cadrul proiectului Gen, interese politice și inserție europeană 2. Analiza mea urmează firul genului și al inserției europene. Prezentarea analitică a criticilor și extinderilor dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială va fi filtrată din perspectiva de gen. Prin „perspectiva de gen” înțeleg nu numai contribuțiile specific feministe, ci
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Unele dintre ele vor fi analizate pe larg în cadrul lucrării, altele vor fi abordate succint. Studiul de față reprezintă unul dintre rezultatele cercetării desfășurate în cadrul proiectului Gen, interese politice și inserție europeană 2. Analiza mea urmează firul genului și al inserției europene. Prezentarea analitică a criticilor și extinderilor dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială va fi filtrată din perspectiva de gen. Prin „perspectiva de gen” înțeleg nu numai contribuțiile specific feministe, ci și abordările critice care se pot dovedi utile în analiza
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de analiză și măsurare a excluziunii sociale. Pe parcursul acestei lucrări mă voi raporta în special la perspectivele europene asupra excluziunii sociale, iar acolo unde voi considera că este relevant, voi ilustra cele discutate cu realități empirice sau dezbateri din România. Inserția este un concept cu dublă miză în contextul acestui articol. Într-un prim sens, demersul meu abordează inserția europeană la nivelul dezbaterilor cu privire la conceptul de excluziune socială. Astfel, voi analiza aceste dezbateri în raport cu contribuțiile teoretice existente și cu realitatea excluziunii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
asupra excluziunii sociale, iar acolo unde voi considera că este relevant, voi ilustra cele discutate cu realități empirice sau dezbateri din România. Inserția este un concept cu dublă miză în contextul acestui articol. Într-un prim sens, demersul meu abordează inserția europeană la nivelul dezbaterilor cu privire la conceptul de excluziune socială. Astfel, voi analiza aceste dezbateri în raport cu contribuțiile teoretice existente și cu realitatea excluziunii sociale în contextul românesc. Într-un al doilea sens, inserția este un concept fundamental în dezbaterea privind excluziunea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
articol. Într-un prim sens, demersul meu abordează inserția europeană la nivelul dezbaterilor cu privire la conceptul de excluziune socială. Astfel, voi analiza aceste dezbateri în raport cu contribuțiile teoretice existente și cu realitatea excluziunii sociale în contextul românesc. Într-un al doilea sens, inserția este un concept fundamental în dezbaterea privind excluziunea socială, întrucât aceasta (în special în discursul francez) - sau incluziunea (într-un discurs general european) - constituie și metoda de combatere a excluziunii sociale. Domeniul excluziunii sociale este unul vast, atât din punct
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori pe lună cum și-a propus, ci atunci când... a putut; numărul 5 din „Breslașul" a fost tipărit la 5 martie 1911, numărul 6 la 10 iulie 1911, numărul 7 la 30 octombrie 1911, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
societatea actuală. Noile realități economice, științifice, social-culturale, tehnologice, au produs mutații importante la nivelul idealului educațional. Funcția centrală a educației și implicit a Învățământului, ce vizează formarea și dezvoltarea personalității libere și autonome, Înzestrarea sa cu capacități menite să ușureze inserția activă și creatoare a individului În societate, implică exercitarea și a unor funcții secundare: a) funcția economică, de asigurare a forței de muncă În conformitate cu nevoile societății și cu aspirațiile membrilor ei; b) funcția de socializare, de pregătire a tinerei generații
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pe toată durata vieții. 3. Redefinierea rolului studentului drept consumator/client, ceea ce Înseamnă centrarea procesului instructiv-educativ pe formarea și dezvoltarea competențelor acestuia, precum și stabilirea unor standarde de calitate care să mențină succesul pe termen lung și să asigure o bună inserție a absolvenților pe piața locurilor de muncă. 4. Realizarea unei procesări didactice care să echilibreze raportul dintre informațiile academice și contextul real (practic) prin abordări interdisciplinare și transdisciplinare ale curriculum ului, prin explicitarea utilității practice a conținuturilor, prin introducerea modalității
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
muncă. Elaborarea unei politici naționale a formării inițiale și continue, corelată cu celelalte strategii sectoriale și cu dinamica pieței forței de muncă la nivel național, european și internațional. • Corelarea mai bună Între specializările universitare și nomenclatorul ocupațiilor; • Monitorizarea modului de inserție a absolvenților pe piața forței de muncă; • Optimizarea activităților practice În ansamblul procesului didactic; • Lărgirea conținutului calificărilor universitare În așa fel Încât să sporească șansele de plasament pe piața forței de muncă ale absolvenților și să ducă la deblocarea de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994). Toate aceste tulburări se accentuează odată cu instalarea pubertății cu apariția unei structurări de personalitate schizoidă mai clară, cu dificultăți de inserție socială și familială, cu retard în dezvoltarea afectivă, ideații bizare eșec școlar. Cu toate acestea nu toți viitorii schizofreni par să prezinte un asemenea model evolutiv cu antecedente coborând până în copilărie iar rezultatele acestor studii nu sunt extrapolabile cu ansamblul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
subiecții care în momentul debutului nu-și terminaseră studiile, doar 29 (6.19) au reușit să se încadreze la terminarea instrucției. Corelația între această situație și frecvența recăderilor, ilustrată mai jos, pare să indice faptul că persoanele care au o inserție profesională cel puțin satisfăcătoare, par să fie predispuse într-o măsură mai mică la recăderi psihotice. Pe de altă parte, cei susceptibili la recăderi frecvente nu numai că își pierd în timp inserția profesională, dar par mai puțin apți să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
indice faptul că persoanele care au o inserție profesională cel puțin satisfăcătoare, par să fie predispuse într-o măsură mai mică la recăderi psihotice. Pe de altă parte, cei susceptibili la recăderi frecvente nu numai că își pierd în timp inserția profesională, dar par mai puțin apți să-și găsească o activitate lucrativă, chiar dacă reușesc să-și completeze nivelul instrucției de bază. Aparent, există o bună corelație între corectitudinea administrării (complianța la tratament) neurolepticelor, menținerea sau încadrarea într-o activitate profesională
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să locuiască împreună cu familiile lor. Circa 1/4 continuau să-și exercite octivitatea și încă un procent infim de 1.5-2.4% lucrau în ateliere protejate. Restul vegetau la domiciliu prestând eventual ocazional munci domestice, dar tinzând să-și piardă inserția lor socială. Situația nu diferă cu foarte mult astăzi la mai bine de 20 de ani, câtă vreme încă majoritatea schizofrenilor par să repete același model social: trăiesc în familie, iar procentul cazurilor cu invaliditate de muncă (pensionari de boală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sta lucrurile, scriitura zilnică, Înfruntarea cotidiană a timpului, rămâne un ideal. De pildă, Charles du Bos scrie de mai multe ori pe zi, notând ora, minutele și locul. La fel, Amiel. Cât privește datarea, ea este indispensabilă. Data marchează, desigur, inserția În timp, o modalitate practică și, de ce nu, comodă, de a scăpa uitării 62. Din acest punct de vedere, Benjamin Constant e un maniac, pe câtă vreme un Jouhandeau sau Camus, dar și Musil ori Kafka și Gombrowicz par să eludeze presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
caracterizează printr-un ansamblu de mutații profunde ce afectează atît trăsăturile sale imanente (noi concepte precum: model, semn, sistem, informație etc.; noi discipline: științele comunicării, psihologia cognitivă; noi standarde de raționalitate), cît și aspectele exterioare (natura și rolul său social). Inserția umanului și a socialului în știință se actualizează pe de o parte în determinarea macrosocială (societatea în ansamblul său progresează sau regresează în funcție de revoluțiile comunicării, de schimbările kuhniene de paradigmă) și microsocială a tuturor științelor, iar pe de altă parte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
perenitate, pentru tradiție. Conform acestei taxinomii s-a putut analiza specificul publicității considerate: • preponderent antenă în cazul lansării unor noi produse, comportament; • preponderent ampli în cazul modificărilor spectaculoase (implicate de modă de exemplu); • preponderent focus cînd se are în vedere inserția unui nou mod de viață ("style de vie") moda "jeans" la femei, moda "punk" la tineri; • preponderent prismă (pentru segmente de clientelă bine precizate). FUNCȚII SUPORTURI PRESĂ MEDII ECOU presă pentru copii; pentru familie, "curierul inimii"; presa artistică afiș, presă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief meaning ca sens contextual (Empson). De fapt, gluma operează un joc subtil între funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub semnul lui du mécaniqué plaqué sur du vivant, iar glumele verbale sub semnul deconstruirii "du vivant plaqué sur du
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]