1,358 matches
-
debutul baudelairian este superb: “În cada mea se odihnește trupul femeii perfecte, cu măruntaiele scoase. Organele ei plutesc ca niște anemone de mare sau ca niște madrepore În puțină apă roșiatică.” Iar dacă ar fi să fixăm martorul cel mai insistent, proteic, a ceea ce se petrece În text, ne-am lăsa imediat fascinați de lumină. Nu există literatură bună fără epifanie. Jean Echenoz moto: Il éprouva une détresse, et des larmes lui vinrent dans les yeux. Je suis malade, pensa-t-il encore
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
face să se ivească adevăratul chip. Sau, adevărata față a omului stă în chipurile ce le poate lua; adică în modurile diverse prin care se deschide asupra posibililor proprii, smulgându-se din închisoarea pe care i-o propune, suav și insistent, omniprezent, starea de aruncare. * Scrisul este pentru mine în primul rând o prezentare de sine, mie însumi. Nu scriu (numai, sau prea puțin) ca să vadă alții cum sunt, ci mai curând pentru a mă descoperi în fața mea. Rândurile acestea nu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
el a fost iertat. Victor Eftimiu, de pildă, e zgomotos (umblă „cu clopotul Mitropoliei de gît”), Cincinat Pavelescu e invidios („Sînt sigur că jumătate din păr și l-a pierdut numai de necazul meu!...”), A. de Herz își face reclamă insistentă, „bate toba”, Al. Cazaban e un spirit veninos („o viperă care cînd plînge lăcrămează venin și cînd se strîmbă crede că e de spirit”), Sadoveanu n-are talent, ci doar „umeri de hamal” pentru a duce în spinare toată viața
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Politice din Paris, cum putea el, trecînd în mod firesc de la studierea "sistemelor de gîndire" la cea a noutăților să nu abordeze acest domeniu necunoscut, ignorat, neglijat chiar de lumea pe care trebuia s-o evoce, lume a cărei prezență insistentă i-o aminteau atîtea fapte, atîtea texte? Situîndu-se în mod deliberat în afara spațiului oferit curiozității și cercetărilor de "istorie a ideilor", această lucrare a fost concepută și trebuie înțeleasă deci ca o încercare de explorare a unei anumite forme a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tind să se impună simultan cu o putere, pare-se, niciodată atinsă, în acest fapt există un paradox esențial despre semnificația căruia n-ar fi zadarnic să discutăm. Importanța politicului apare, în schimb, mult mai convingătoare în evocarea, atît de insistentă în ultimele două secole, a unor vremuri de referință istorică, obiecte ale unui cult retrospectiv și totodată modele de organizare colectivă. "De la romani încoace lumea s-a golit", proclamă Saint-Just, și recunoaște rolul pe care 1-a avut imaginea Spartei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
-a avut imaginea Spartei și a Romei republicane nu numai în retorica iacobină, dar, și mai profund, în universul intelectual și moral al celor din Convenția montagnarzilor și al celor ce s-au vrut urmașii lor. Se cunoaște, de asemenea, insistenta referire la Evul Mediu, în istoria sensibilității franceze începînd cu ultimii ani ai secolului Luminilor: tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această temă o regăsim, mai ales, în perioada interbelică, în arierplanul tuturor cercetărilor ce urmăreau
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
trecut etern" vă permite să scăpați de "viața agitată" a oamenilor de azi. Ilustrațiile fotografice invită la o regresiune în timp, în vremurile de altădată, mai mult decît, poate, o deplasare în spațiu: evidențierea a ceea ce este vechi pe străzi, insistenta evocare a folclorului tradițional, solitudinea extraordinară a plajelor, a mării sau, poate, a pădurilor pe care dezvoltarea civilizației industriale pare a le fi cruțat. Bineînțeles, nu lipsesc ambiguitățile. Mai mult sau mai puțin, orizonturile dorite ale lui dincolo tind să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
-și mai află locul singurătatea indivizilor, dezvoltarea liberă a manifestărilor și individualismului. Fără îndoială, importanța acordată "puterii suverane" poate în mod legitim justifica acuzația de totalitarism. Ostilitatea declarată față de divizarea corpului politic, e vorba de partide, de comunități "parțiale", prezența insistentă a noțiunii de "eu comun", definirea fiecărui membru al colectivității ca "parte indivizibilă a întregului" sînt tot atîtea teme ce relevă o amenințare deosebită la adresa exercitării concrete a drepturilor fundamentale de a dispune liber de tine însuți. "Instituțiile bune, ajunge
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se referă la aceeași perioadă de la sfîrșitul secolului al XlX-lea sau începutul secolului al XX-lea, conținînd același fel de amintiri, susțin afirmația. Concluziile din Satul romanesc confirmă lucrurile: privirea aruncată spre trecut pare a fi cu atît mai insistentă, mai încărcată de emoție, cu atît mai pasională, cu cît se îndreaptă spre moduri de viață dispărute sau pe cale de dispariție. Prezentă întotdeauna în arierplanul imaginarului colectiv, mitologia Vîrstei de aur cunoaște, în istoria unei societăți, perioade de intensitate variabilă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rămas fideli, nici apariția unor noi forme de pietate, nici înmulțirea formelor de manifestare a devoțiunii. Și au apărut atît de multe ordine noi, s-au construit atît de multe lăcașuri de cult noi... Și, mai ales, se face un insistent apel, dincolo de bisericile existente, la Divinitate, la Sacru, atîtor Temple li se pune temelia! "încă din copilăria sa, mai spune Michelet, omul să înțeleagă că în Patria sa trăiește însuși Domnul." "Noi venim să proclamăm, profetizează primii saintsimonieni, viitorul religios
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
faptul că această căutare, această frămîntare generală atît de mare a dus la proliferarea contradictorie a dogmelor, a credo-urilor, a Bisericilor. Într-un fel, visul unirii s-a întors împotriva sa. De aici și trăirea sa intensă, apelurile sale insistente. Spre o încercare de interpretare Există un vertij al imaginarului, care nu-i ocolește nici pe cei ce pretind ce-1 studiază dezinteresați. Extinderea, amplitudinea orizonturilor ce se deschid privirii evidențiază ceea ce este derizoriu în drumul parcurs. La urma urmelor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și istoria văzută ca știință ce se referă la diferențe. În ceea ce privește îndeosebi istoria mentalităților colective, o trăsătură comună a tuturor lucrărilor care au contribuit la dezvoltarea ei (lucrări văzute prin ceea ce au ele mai stimulativ și rnai nou) este referirea insistentă la ceea ce este schimbare, mutație sau ruptură. După Lucien Febvre, despre modificările decisive pe care le-au cunoscut într-un interval de timp foarte scurt atitudinile și comportamentele față de viață și moarte, raporturile omului cu sacral, cu sexualitatea sau cu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este deosebit de mare; ne-am fi putut mîndri cu un foarte original și bine închegat sistem de educație. În cîteva ocazii, inclusiv în scrierea sa din 1944 Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației -, Ghibu își manifesta insatisfacția față de insistentele apeluri la științifizarea pedagogiei. "Pedagogia nu trebuie să fie neapărat o știință" sau "pedagogia este trăire și acțiune". Ghibu reacționa cu vehemență față de ceea ce se numește "pedagogie generală" și "pedagogie sistematică", pentru că acestea prin premise și concluzii erau după opinia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru o metodologie complexă și combinatorie care să cuprindă un registru larg și variat de metode, procedee și mijloace de învățare, în intercondiționare și complementaritate continuă. Raportarea insistentă și necesară a sistemului de învățămînt la celelalte componente ale sistemului social global a condus la dezvoltarea cercetărilor consacrate evaluării eficienței sociale, economice sau psihopedagogice a activităților desfășurate în contextele pedagogice instituționalizate. În acest sens, o primă direcție de cercetare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
chestiuni marginale, pe când cele de esență apanaj al grupului retrâns ce ia hotărârile se amână fără termen. Nu e greu de sesizat motivul acestei conduite. Pașii mărunți, adaptarea din mers în cadrul unui echivoc asumat ca regulă supremă, satisfacerea celor mai insistenți și mai rebarbativi în momentele de maximă presiune, ș.a. favorizează într-un sens puterea. Într-un sens, pentru că în altul, mai important poate, ea pierde acea credibilitate, fără de care decizia electoratului se golește de conținut. Un guvern poate fi legitim
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
regenerator al suferinței. "Ba nu, vremea pieirii nu ne-a venit, citim în Arhiva românească, sângele nostru este tânăr, pentru că este înnoit prin nenorociri." Era numai nevoie de o nouă solidaritate, de stimularea voinței spre mai bine, de un apel insistent și reconfortant la valorile strămoșești puse în acord cu dreapta judecată. "Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă." Apel de primă instanță
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Radiscev, diplomatul Ivan Simolin, dramaturgul Iacov Kniajnin, prințesa Ecaterina Dașkova, eruditul N. Novikov sunt numai câteva personalități a căror atitudine autorul a căutat să o fixeze în volum. Excursul nu se prezumă la generația contemporană revoluției. N. Eidelman face trimiteri insistente la Pușkin, care a și conceput o dramă a momentului respectiv, la A. Herzen și N. Cernîșevski, la o întreagă pleiadă de scriitori militanți care n-au încetat să se întrebe asupra vinovăției sociale și a remediilor posibile. Tabloul e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
temă, ale cărei resurse sunt practic inepuizabile. Dacă revin asupră-i, fie și atât de sintetic, este pentru că ea poate interesa un public larg în orice clipă, stimulând meditația asupra trecutului, o meditație pe care împrejurările de azi o reclamă insistent. Mă grăbesc să adaug că această meditație nu presupune în chip necesar simpatie pentru "ceea ce a fost", ci recunoașterea unei experiențe inexorabile. Nu ne putem imagina fără istorie, așa cum un om matur, interesat în cunoașterea de sine, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Rareori răsplătește realizările; în loc de asta, creează o atmosferă care îi determină pe oameni le fie frică de eșec - teamă care acționează ca inhibitor al gîndirii independente și al creativității. Preferă angajați respectuoși și servili și se simte amenințat de cei insistenți. Dacă are un angajat caracterizat la rîndul său de o personalitate agresivă, își va folosi puterea aferentă poziției sale pentru a-l îndepărta. O incursiune în lumea marină ne oferă cîteva indicii în legătură cu cea mai bună metodă de a face
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
unul dintre ultimele locuri unde imaginea dezinteresării capătă formă și servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un paralelism între puterea tot mai mare a dublei imagini a artistului (rând pe rând "constrâns" și "liber") și intervenția tot mai insistentă a statului? Cum altfel se explică instaurarea unei afinități elective între stat și cultură? Cuvântul "comunicare" face de acum parte din orice document al Ministerului Culturii. El aduce o altă dimensiune simplei informații. Cultura este, fundamental, un mod de comunicare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că este ascultat, că "domină" și vizual). Toți acești parametri dependenți de statutul social, rolul comunicațional etc. sînt modelați și de norme culturale (în timp ce studenții arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele de vînzari¨ vor impune contactul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contralateral și pentru a micșora pierderile în circuitul anestezic; după care se spală repetat și alternativ, folosind aspirația rapidă, cavitatea de empiem cu apă oxigenată, ser fiziologic, cloramină 3‰, Rivanol 1 %, Tetraciclină 1%, Acid boric 1 ‰. Acest lavaj repetat efectuat insistent și conștiincios are atât o acțiune de curățire mecanică a detritusurilor tisulare, cât și o acțiune dezinfectantă și iritantă (mai ales Tetraciclina 1%, Aureociclina), asigurând simfiza mai rapidă a celor două pahipleure viscerală și parietală, ce urmează a fi puse
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care trebuie să ne pună în gardă în privința unor posibile intenții răuvoitoare ale vorbitorului. Expresia este folosită și pentru a ușura conștiința vinovată a cuiva care dă bani pentru opere de caritate doar după ce a fost hărțuit de un organizator insistent. "Trebuie "și "Ar trebui "se traduce prin "După părerea mea" și este una din expresiile cele mai manipulative în limba engleză. Dacă cineva spune: Fără îndoială, sunteți conștient că trebuie să faceți ceea ce e bine", aceasta înseamnă: "Faceți exact ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
trece de partea lor. Dacă însă vom ceda, probabil ne vom supăra pe ei si vom fi dezgustați și de propria noastră persoană. Din fericire, există o tehnică ușor de învățat care ne permite să stăvilim până și cea mai insistentă încercare de manipulare. Ea se numește tehnica "discului stricat", pentru că ne obligă să tot repetăm, asemenea unui disc defect, aceleași cuvinte. înainte de a trece la aplicarea tehnicii "discului stricat", va trebui să parcurgem cele trei etape pe care le străbatem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]