25,674 matches
-
Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna Șarul Dornei, care avea instalat un post telefonic în satul Panaci, dar au fost omise comunele Preutești și Șoldănești, a căror posturi telefonice au fost puse la dispoziția publicului încă din 15 ianuarie 1901. În celelalte comune Drăgușeni, Drăgănești și Tătăruși, lucrările de construirea liniilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
linia telefonică Baia-Mălini a fost construită și dată în exploatare la 26 septembrie 1935. La începutul anului 1935, rețeaua telefonică județeană totaliza 439 km. Prefectura Baia avea o centrală telefonică cu 50 numere la sediu și 80 de aparate telefonice instalate în cuprinsul județului. Alte 16 centrale telefonice, de diferite capacități, se aflau la sediul unor primării. La Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni și Dolhasca, erau în funcțiune centrale cu trei numere, la Liteni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești, Baia și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
executate de prefectură și taxele ce revin SART, în aceste cazuri etc. Potrivit convenției, prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai acele posturi conectate cu rețeaua județului, care erau instalate la sediul prefecturii, primăriilor, companiei de jandarmi, secțiilor și posturilor de jandarmi, preturilor, plaselor, serviciilor și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau considerate particulare. Posturile telefonice județene puteau fi folosite de public în condițiile convenției. Județul putea instala posturi telefonice cerute de particulari, dar cu aprobarea SART și numai acolo unde SART nu era în măsură să execute asemenea lucrări. De la abonații particulari, județul putea încasa taxele, dar avea obligația să plătească la SART, o taxă fixă lunară
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
SART a efectuat lucrări pentru restabilirea rețelei telefonice și organizarea modernă a acestui serviciu. A refăcut sau înlocuit, unele trasee aeriene, a realizat noi linii urbane și interurbane, unele echipate cu curenți purtători, a mărit capacitatea centralelor telefonice și a instalat centrale telefonice automate. În anul 1940, aproape 80 % din rețeaua urbană a țării era automatizată; România situându-se în această privință pe locul patru în Europa. Traficul telefonic și veniturile au crescut continuu, concomitent cu numărul abonaților. La finele anului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1949. Cu toate că a avut o mare contribuție la dezvoltarea telefoniei în țara noastră, serviciul telefonic nu a fost extins și în mediul rural, deoarece investițiile pentru o linie de abonat erau mult mai mari decât în mediul urban. SART nu instala o rețea sau un aparat decât acolo unde era rentabil. Din 5.617 comune rurale, existente în țară, în anul 1942, numai 1.108 erau legate la rețeaua SART, printre care și comunele Mălini și Lespezi din județul Baia. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În anul 1948, la oficiile din rețeaua PTT se aflau în funcțiune centrale telefonice de diferite capacități. Numai oficiile Liteni și Boroaia aveau centrale de 5 și respectiv 20 de numere. La celelalte oficii: Dolhasca, Mălini, Lespezi și Pașcani, erau instalate centrale telefonice de 10 numere. Toate erau deservite de către o singură telefonistă, cu excepția Oficiului Liteni, unde dirigintele asigura efectuarea convorbirilor. În general, numărul abonaților era destul de redus. Cei mai mulți abonați erau la oficiile Fălticeni și Pașcani. Principalele instituții de stat nu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
investițiile au fost însemnate, aproape 5 milioane lei în 1956 și peste 6 milioane lei în 1959. Dacă ne referim la rețeaua de telecomunicații, se poate afirma că aceasta s-a dezvoltat mult. Aproape în toate orașele regiunii au fost instalate centrale telefonice semiautomate, iar din anul 1960, la Suceava comunicațiile telefonice au fost automatizate. Importante realizări în domeniul poștei și telecomunicațiilor au avut loc și în raionul Fălticeni. A luat ființă punctul de tranzit poștal Dolhasca, înlesnind efectuarea schimburilor de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fabricării în țară a echipamentului de centrală tip 7 D. O asemenea centrală a fost dată în folosință la Fălticeni în anul 1977(la început cu 2000 de linii). În județ prima centrală telefonică automatăăpas cu pas Tesla) a fost instalată în orașul Suceava încă din anul 1960. Centrala din Fălticeni a fost conectată în anul 1978, la rețeaua interurbană automată. O dată cu dezvoltarea telefoniei automate s-au extins și posturile publice. La 15 mai 1978, în toate orașele din județul Suceava
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
orașul Suceava încă din anul 1960. Centrala din Fălticeni a fost conectată în anul 1978, la rețeaua interurbană automată. O dată cu dezvoltarea telefoniei automate s-au extins și posturile publice. La 15 mai 1978, în toate orașele din județul Suceava erau instalate 197 posturi publice urbane și 24 posturi publice interurbane automate. La Fălticeni încă din anul 1972, funcționau câteva posturi publice cu monedă, convorbirile realizându-se prin intermediul telefonistei din centrala telefonică, iar din 1974, trei posturi publice interurbane erau conectate în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Regională Suceava, ca și până atunci. Perioada anilor 1957-1965, a înregistrat realizări însemnate în domeniul poștei și telecomunicațiilor: au fost introduse noi servicii pentru populație, a crescut numărul de unități PTTR, s-a extins numărul de teleimprimatoare și s-au instalat centrale telegrafice automate, s-a extins automatizarea telefoniei urbane și multe altele. Acordându-se o atenție deosebită acestei activități, s-a reînființat Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Noul minister avea altă structură organizatorică: Direcția generală a poștelor, Direcția generală telegraf-telefon, Direcția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mă feream de ele, să nu mă vadă și asta nu numai pentru că nu știam de ce plâng, ci și pentru faptul că nu voiam să le întristez, pentru că simțeam că suferă pentru mine și nu doream asta. Această stare se instala de obicei la orele după-amiezii, când treaba se liniștea și fiecare își îngăduia o oră de odihnă. Era frumos totuși în acele ore de tihnă, era cald (și nu numai la propriu) și bine, iar eu plângeam amar. Acum, după
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
termică - ansamblul instalațiilor și construcțiilor legate printr-un proces comun de funcționare, destinate producerii, transportului și distribuției prin rețele, transformării și utilizării energiei termice; sistem de repartizare a costurilor - ansamblu format din mai multe repartitoare de cheltuieli, de același fel, instalat în spațiul cu destinația de locuință și/sau în spațiile comune din imobile tip condominiu, care funcționează, în conformitate cu specificațiile fabricantului, împreună cu armăturile aferente sau, după caz, cu un program de calcul specializat și sunt utilizate la repartizarea costurilor aferente consumurilor
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
iarnă venea primăvara, după duminică, luni... și așa mai departe. Cursul normal al lucrurilor nu fusese perturbat. Acest firesc exterior nu-l mai regăsea însă în lumea ei, cea dinlăuntru: nopțile deveniseră zile, într-o iarnă ce părea că se instalează definitiv și inexorabil. Nu-și inventase niciodată sentimentele. Se născuseră firesc și, în ciuda a ceea ce intervenise între timp, rămăseseră neschimbate. N-avea de gând să le nege, să le sufoce într-un colț al sufletului. Ar fi fost echivalent cu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
observ că la masa din fața mea își savurează limonada un domn foarte elegant (parcă prea la patru ace, pentru ziua aceea toridă), cu părul argintiu. Răsfoiește o carte. De fapt, privind mai atent, constat că masa la care s-a instalat este aproape în întregime ocupată de cărți. Volumele sunt așezate frumos, ordonat, dându-mi pe moment senzația că mă aflu în fața unui stand dintr-o librărie. Unele sunt noi, cel puțin ca aspect exterior, iar peste altele pare a fi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
șine. Principiul de funcționare era același. Adică ... se încălzea cazanul cu aburi, cu foc, focul se făcea cu paie; față de locomotive, unde se făcea cu cărbuni. După transportul motorului trebuia adusă și batoza și dura câte o săptămână până când se instala batoza pentru triere. Transportul batozei era mai dificil, batoza fiind mai înaltă se putea răsturna oricând. Rareori se transporta concomitent și motorul și batoza, că era nevoie de multe perechi de boi. Batoza era o namilă mare din scânduri și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune conectarea calculatorului personal, al clientului băncii prin intermediul unei linii telefonice și a unui modem la calculatorul băncii. Comunicația și accesul la serviciile bancare sunt controlate de un program specializat furnizat de bancă instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plăți, se pot obține informații privind starea contului etc. Acest gen de serviciu este puțin utilizat în țara noastră. Perspective privind sistemul bancar din țara noastră
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
întocmește scadențarul de rambursare a împrumutului - serviciul credite emite dispoziția de plată a împrumutului către casierie - clientul se prezintă la casieria unității pentru ridicarea sumei de bani. Toate operațiunile mai sus descrise se fac cu ajutorul aplicației SICOC, care este instalată pe calculatoarele acestor departamente, iar modul de funcționare este în rețea. Datele necesare sunt vizibile pentru toți operatorii. Rambursarea creditului și a dobânzii aferente se va face de către membrul cooperator la cooperativa de credit. Retragerea fondului social și a părților
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
star, mai concret toate împart un singur switch. Serverul deservește și funcția de server de aplicații, spuneam în mod special al aplicației SICOC, asigurând conectarea la o baza de date situată la Casa Centrală. Astfel, pe stațiile de lucru este instalată aplicația SICOC, iar în funcție de atribuțiile fiecăruia angajații pot accesa anumite părți ale aplicației. Interfața aplicației SICOC este realizată în mediul de programare FoxPro. Aplicația SICOC deservește în cea mai mare parte toate funcțiile care se desfășoară în cadrul Cooperativei de Credit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
poate impune comunismul decât cu bâta, cu parul! Nu se poate face economie în comunism și de către comuniști. Ăștia nu-s în stare să conducă nici măcar o comună rurală. Încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu. COMUNISM ȘI EGALITATE Atât extrema stângă cât și extrema dreaptă sunt falimentare. Comunismul, de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală, absolută, a oamenilor. În nici unul din regnurile cunoscute nu există egalitate — nici în regnul mineral, că aurul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
existența idiotului alături de geniu. Dar ea se deosebește de egalitarismul comunist prin lege. În democrație legea funcționează, în vreme ce în comunism legea nu există; e tiranie. DRACUL Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu și cred că Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el. Dracul a fost asimilat de om, dar nu născut de el. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. Dacă omul e făptura lui Dumnezeu, dracul intră ocolit acolo, nu intră
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
societății române moderne. Mă interesează liberalismul biruitor în Statele Unite, în Japonia și în vestul Europei. El devine, prin această biruință, ispititor pentru vânzoleala din spațiul răsăritean. Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinație. Liberalismul favorizează corpul social: te instalează în sistem și n-ai încotro... E un fenomen istoric, dar punctează timpul și spațiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. Liberalismul oferă constantele în timp și în spațiu ale ordinii umane, cu toate că a apărut istoric. Așa cum creștinismul a
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
în fața legii, adică trebuie respectați ca atare, dar nu confundați, nu făcuți identici, că e o gogoașă... Nimeni nu-ți contestă dreptul la o viață normală dacă porți masca de om. Numai că, dacă ești mediocru, nu trebuie să te instalezi în vârf, pentru că nu e nici în interesul tău. Acolo trebuie să stea cei dotați. Sfântul stă în fruntea tablei valorilor, pentru că el face posibilă trăirea absolutului la scară umană. Eroul se consumă făcând istorie și nedepășind sfera laicului. Eroul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vacanță, draga mea, oftase mama Andreei, când coborâseră din troleibuz. Cu puțin noroc au trecut și de recepția hotelului, de numai trei stele ce și l-au putut permite, biletele fiind luate prin sindicat, iar după puțin timp erau deja instalate Într-o cămăruță cu două paturi, destul de cochetă și cu toate utilitățile. Chiar dacă nu era cu fereastra spre mare, puteau să vadă aleile din jur și parcul. După despachetarea bagajelor s-au pregătit pentru masă, apoi program lejer, fiecare putea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]