1,467 matches
-
mintal pe decizia psihiatrului. În felul acesta, psihiatria și psihiatrul devin simboluri. Psihiatria va fi o prelungire a statului, iar psihiatrul va avea atribute similare puterii politice. Vom vedea în continuare ce decurge din această situație. 2) Instituționalizarea bolnavilor psihici Instituționalizarea este o consecință și o prelungire a „modului de a gândi nebunia” și a „atitudinii statului față de bolnavul mintal”. Ea are caracterul unei instituții medico-psihiatrice de asistență supravegheată, terapie și recuperare, vizând restaurarea stării de sănătate mintală a bolnavilor psihici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
familie și din grupul social și „intrarea” lor în „comunitatea terapeutică” formată din bolnavi psihici și personal medico-psihiatric de specialitate, constituie o situație psiho-traumatizantă (sursă de angoase, nesiguranță, impresia de abandon și mai ales obligativitatea acceptării „statutului de bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor psihici, adaugă „bolii psihice” pentru care bolnavul a fost internat și nevroza de spitalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de angoase, nesiguranță, impresia de abandon și mai ales obligativitatea acceptării „statutului de bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor psihici, adaugă „bolii psihice” pentru care bolnavul a fost internat și nevroza de spitalizare, situație adesea greu de evitat, cu caracter represiv-conflictual, pe care acesta este obligat să o accepte, fără a avea dreptul să protesteze. Dincolo de aceste instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai „separă” spațiul psihiatric de spațiul social, ci constituie o „prelungire” sau o „continuare” a acestuia din urmă prin „deschiderea” și „permeabilizarea” comunicării și a circulației bolnavilor între „instituția terapeutică” și „societate”. Există însă și o a treia formă de instituționalizare psihiatrică asupra căreia vom insista în mod deosebit. Ea are un caracter special și dacă, din punct de vedere formal, păstrează aspectul și modul de organizare al „spitalului de psihiatrie”, ca destinație și funcționalitate, are un pronunțat caracter „anti-medical” dictat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatriei și psihiatrilor. În virtutea noii ideologii nu statul este cel vinovat. Vinovăția aparține psihiatrilor care, în virtutea autorității lor profesionale, au „confiscat puterea politico-socială” și au „inventat boala psihică” în scopul de represiune socială. Nebunia este „creația psihiatrilor” și, în final, instituționalizarea (care servește intereselor de stat și politice) a cetățenilor incomozi pentru regimul politic, etichetați drept „bolnavi mintali”, aparține psihiatrilor, deveniți „agenți ai puterii politice”. Natural că absurditatea acestui punct de vedere este expresia unei crize profunde a statului pe multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societăți în care economia este embedded, adică "inserată" ("realitatea economică" este invizibilă, pentru că difuză, integrată printre celelalte activități și instituții umane); societățile moderne în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită ca ansamblul activităților prin care oamenii caută să-și asigure subzistența (în cazul primelor societăți: culesul, vînatul, fabricarea arcurilor și săgeților). Polanyi propune această teorie "substantivă" în locul teoriei economice predominante, numită "formală". Polanyi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ca seturi de principii, norme, reguli și proceduri de funcționare, în funcție de care statele își orientează așteptările (Krasner, 1983, p. 2). Aceasta este o definiție largă a instituției internaționale, care include nu numai aspectele formale, ci și pe cele informale ale instituționalizării. Scopul nostru general este de a investiga natura de ansamblu a schimbării din sistemul internațional post-Război Rece. Prin urmare, este necesar să specificăm termenii în care această schimbare poate fi măsurată. "Caracterul general al schimbării" din sistemul internațional este definit
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
autorul oferă o definiție capabilă să subsumeze toate aceste posibile cazuri. Atât timp cât efectul constă în internalizarea normelor, atunci acesta poate fi inclus în mod legitim în ceea ce numim socializare (Alderson, 2001, p. 417). Astfel apare problema definirii internalizării. Internalizarea reflectă instituționalizarea normelor internaționale. Instituționalizarea are loc prin intermediul statului, și este mediată de coalițiile sociale, politice și economice interne. Totuși, din acest motiv, internalizarea modelează identitatea internă a unui stat, orientându-l în favoarea respectării normelor internaționale. Definiția socializării la Alderson cuprinde și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
definiție capabilă să subsumeze toate aceste posibile cazuri. Atât timp cât efectul constă în internalizarea normelor, atunci acesta poate fi inclus în mod legitim în ceea ce numim socializare (Alderson, 2001, p. 417). Astfel apare problema definirii internalizării. Internalizarea reflectă instituționalizarea normelor internaționale. Instituționalizarea are loc prin intermediul statului, și este mediată de coalițiile sociale, politice și economice interne. Totuși, din acest motiv, internalizarea modelează identitatea internă a unui stat, orientându-l în favoarea respectării normelor internaționale. Definiția socializării la Alderson cuprinde și o definiție a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Urmând impulsul studiului lui Kapstein și Mastanduno, se afirmă că stabilitatea este fixată în sistemul internațional post-Război Rece. Totuși, Deudney și Ikenberry se deosebesc de alți autori deoarece explică această continuitate în termenii "liberalismului structural", așa cum îl definesc ei, sau instituționalizarea unui sistem de relații consensuale între statele occidentale. Deudney și Ikenberry precizează că trăsăturile cheie ale acestui sistem reflectă "co-legarea" din punct de vedere al securității, prin folosirea unor instituții de securitate care constrâng reciproc (mai ales NATO și Tratatul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care a cedat în favoarea lărgirii, confruntat cu scopurile SUA de la întâlnirea la vârf de la Bruxelles din 1994 (Tewes, 2001, pp. 12-16). Germania s-a implicat în inițiative concepute pentru a reduce temerile Rusiei cu privire la extinderea NATO. Sprijinul german pentru continuarea instituționalizării CSCE și transformarea acesteia în OSCE a devenit una dintre prioritățile politicii externe germane în a doua jumătate a anului 1994. Mai mult, ca urmare a unei serii de vizite diplomatice dese ale lui Kohl în Rusia în 1996 și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituțiile internaționale pot dobândi o valoare fundamentală pentru statele ce-și urmăresc interesele naționale. Acolo unde cooperarea internațională aduce beneficii nete pentru state în termenii creșterii securității sau bunăstării lor în sistemul internațional, statele vor urmări activitatea instituționalizată. Totuși, unde instituționalizarea impune costuri nete statelor, care presupun acomodări și ajustări semnificative, probabil că statele vor respinge opțiunile instituționale. Instituționaliștii pot prezenta dovezi semnificative pentru a-și sprijini predicțiile referitoare la strategiile Germaniei începând cu 1989. Mai întâi, nu este clar dacă
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să ia în considerare urmărirea unui rol mai asertiv în afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare de utilitate pentru state. Statele vor folosi instituțiile când acestea sunt utile în urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le o acomodare și ajustare considerabilă, statele vor respinge opțiunile instituționale. Condițiile în care instituțiile pot fi valoroase pentru state apar când există tipare complexe ale interdependenței și/sau un grup bine dezvoltat de instituții
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fi asociate cu predicțiile neorealiste. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare instrumentală pentru state. În anumite condiții, statele vor fi încurajate să instituționalizeze aspecte ale interrelaționărilor lor, atunci când acest lucru facilitează urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le un grad ridicat de adaptare și ajustare, ele vor respinge opțiunile instituționale. Condițiile în care instituțiile pot dobândi valoare pentru state apar atunci când există tipare complexe ale interdependenței și/sau un corpus bine dezvoltat
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sistemul internațional. În acest fel, se evidențiază o cale de urmat către o nouă sinteză, în care pacea democratică ar genera efecte de socializare, odată cu apariția la nivel global a unei mase critice de democrații liberale. Anterior acestei etape, instituționalizarea ar putea apărea între limitele înguste specificate de teoria instituționalistă, dar echilibrul dominant va fi oferit în continuare de o balanță waltziană de putere. Totuși, după această etapă, are loc îndepărtarea traiectoriei socializării de balanța de putere și apropierea de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre principalele puteri, care afectează diplomația în domeniul economic și al securității. Într-adevăr, egalizarea drepturilor și responsabilităților pe arena securității facilitează o schimbare paralelă în domeniul economic, datorită dependențelor încurajate de hegemonia militară a Americii. Astfel, calitatea sau tipul instituționalizării din sistemul internațional este tot mai simetric. Împreună, aceste două tendințe evidențiază faptul că anomaliile pentru neorealism și instituționalism sunt compatibile cu predicțiile teoriei liberale. Mecanismele cauzale din spatele acestui tipar sunt vaste și variază pe o axă între nucleu și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
94, 119, 131, 140-142 Ikenberry, J. / 45-47 Imitare / 58, 114 Inada, J. / 108 India: ARF / 106-107 China / 107, 125 teste nucleare / 102, 129 Inoguchi, T. / 100, 102, 105, 107, 112, 114-115 Instituții internaționale: definiții / 29, 34, 94, 105-106, 127, 162 Instituționalizare / 39, 45, 105, 127, 148 definiții / 39 reflexivă / 148 Insulele Diaoyo / 124 Insulele Kurile / 102, 117 Insulele Paracel și Spratly / 124 Insulele Senkaku / 102, 124 Interese naționale / 29, 33-34, 50, 55-56, 63, 78, 83, 85, 87, 105, 127, 147 Internalizare
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
angajate în diplomația parlamentară. Numai a lista varietatea de termeni pe care aceste organisme i-au adoptat, arată cât de variate sunt: adunări, asociații, comitete, consilii, dialoguri, uniuni și chiar parlamente. Existența lor confirmă faptul că este vorba de o instituționalizare a diplomației parlamentare 103. În completare la problema instituționalizării, mai există și alte organisme de asociere mai libere, de obicei cunoscute sub denumirea de "grupuri de prietenie". Ele tind să se ocupe în principal de "atmosfera" din cadrul relațiilor internaționale și
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
termeni pe care aceste organisme i-au adoptat, arată cât de variate sunt: adunări, asociații, comitete, consilii, dialoguri, uniuni și chiar parlamente. Existența lor confirmă faptul că este vorba de o instituționalizare a diplomației parlamentare 103. În completare la problema instituționalizării, mai există și alte organisme de asociere mai libere, de obicei cunoscute sub denumirea de "grupuri de prietenie". Ele tind să se ocupe în principal de "atmosfera" din cadrul relațiilor internaționale și par să devină mai importante atunci când vine vorba de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a securității colective, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a păcii democratice a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului regim, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
analizăm mecanismele cooperării sociale (În special În sfera activităților economice) de realizare a acțiunii colective și, implicit, de generare a organizării sociale În sens larg. Piețele, organizațiile și câmpurile sociale sunt instanțe ale cooperării ce diferă prin gradul de organizare/instituționalizare a acțiunii colective. Piața, instanță minim instituționalizată, generează cooperare prin agregarea opțiunilor mutuale de schimb Între actori raționali, utilitariști, ce Își urmăresc propriile interese. Organizațiile sunt entități instituționalizate care generează cooperare În cadrul structurii de statusuri și roluri diferențiate și coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fie aceasta piață, organizații, stat, comunități, grupuri), considerând că ordinea socială a sistemelor de toate tipurile are un fundament cognitiv. Organizațiile formale, afirmă Meyer și Rowan (1991), se dezvoltă În acele domenii În care se manifestă un grad ridicat de instituționalizare a „miturilor raționale” ce constituie structura formală. Elemente de organizare a relațiilor sociale (spre exemplu raționalizări precum Împărțirea pe departamente standardizate, selecția științifică a resurselor umane, managementul democratic) se Întemeiază pe Rațiune, pe Modernitate și ajung să fie luate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele de agregare (câmpul organizațional, profesiile, sistemul social În ansamblu) și devin oarecum independente de actorii sociali, deși se Înfăptuiesc inițial prin acțiunile acestora. Instituționalizarea este procesul prin care acțiunile anumitor actori limitează sistematic capacitatea de alegere a altora (constrângându-i Într-un fel sau altul). Instituționalizarea se realizează fie prin mimetism (când acțiunile actorilor cu prestigiu sunt copiate de alții În căutare de legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemul social În ansamblu) și devin oarecum independente de actorii sociali, deși se Înfăptuiesc inițial prin acțiunile acestora. Instituționalizarea este procesul prin care acțiunile anumitor actori limitează sistematic capacitatea de alegere a altora (constrângându-i Într-un fel sau altul). Instituționalizarea se realizează fie prin mimetism (când acțiunile actorilor cu prestigiu sunt copiate de alții În căutare de legitimitate), fie prin legiferare, autorizare, certificare etc. Acțiunile presupun investirea permanentă de resurse (energie, efort etc.) pentru a se realiza, În timp ce, odată instituționalizate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unul dintre aceste sectoare legal diferențiate. Atât firmele, ca organizații având funcții de producție private, cât și organizațiile publice și cele non-profit sunt instanțe ale cooperării sociale ce se Înscriu Într-unul dintre sectoarele funcționale legal diferențiate. Diferențierea legală presupune instituționalizarea unei concepții funcționale asupra societății. Clasificarea este ierarhică și concentrică, nivelele superioare Înglobând activități mai specifice la nivele inferioare. Transporturile aeriene după grafic sunt incluse În cateoria mai generală a transporturilor aeriene, aceasta din urmă incluzând și transporturile aeriene de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]