1,667 matches
-
schimb, regimul nu este inovator, atunci acesta ar trebui să rămână la putere cel puțin cincisprezece sau douăzeci de ani (adică o generație) pentru a fi relevant. Prin "inovația" produsă de regimul autoritar se înțelege gradul de transformare și de instituționalizare a regulilor, a modelelor, a relațiilor și a normelor care conduc, adesea, la o nouă constituție, la instituții noi și la o consolidare sau diminuare a intereselor, adică la o altă identitate [Hagopian, 1995]. Există diferite "modalități de tranziție". Prin
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
putea construi astfel, într-un partid, un "lanț" deliberativ - (de la nivelul local la cel central) care să asigure participarea membrilor interesați și activi ai societății civile. La o analiză mai atentă a problemei rămâne întrebarea cu privire la modul de promovare și instituționalizarea a acestor spații, care sunt susceptibile să rămână cu totul irelevante pentru o societate civilă în mare parte dezinteresată și nemulțumită chiar de partide și de clasa politică. Există așadar pericolul de a nu avea un spațiu deliberativ real, ci
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acest proces este cunoscut sub numele de integrare spontană); efectul acestor măsuri a fost, de cele mai multe ori, benefic pentru copil, deoarece a reușit să mențină contactul cu familia, evitându-se transferul într-o școală specială din altă localitate și efectele instituționalizării consecutive unei astfel de măsuri; familia copilului s-a putut implica mai mult în dezvoltarea psihofizică și în susținerea afectivă a copilului; integrarea în comunitate s-a putut realiza mai direct, deoarece membrii comunității au fost obișnuiți cu prezența copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; comportament revendicativ concretizat în revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; sindromul de instituționalizare/hospitalism prezent la copil după o perioadă mai îndelungată de timp petrecută într-o instituție de asistență și ocrotire generează o stare de inadaptare la condițiile dificile ale vieții, o incapacitate de identificare cu alții, concretizată prin lipsa de rezistență
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului"3. Apartenența la grup poate fi privită ca o resursă de sine stătătoare, dar "existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială", ci este rezultatul un lung șir de eforturi permanente de instituționalizare și reinstituționalizare, al unor "strategii de investire, individuale sau colective, conștiente sau inconștiente, menite a stabili sau a reproduce relații sociale care sunt utilizabile direct pe termen lung
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la grup poate fi privită ca o resursă de sine stătătoare, dar "existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială", ci este rezultatul un lung șir de eforturi permanente de instituționalizare și reinstituționalizare, al unor "strategii de investire, individuale sau colective, conștiente sau inconștiente, menite a stabili sau a reproduce relații sociale care sunt utilizabile direct pe termen lung sau scurt [...]"4 . Capitalul social este deci o proprietate a relațiilor constante
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a capitalului social în științele sociale contemporane: (a) ca atribut al relațiilor sociale (orizontale), facilitând acțiunea individuală (mod de abordare ce reflectă în bună măsură dezvoltările lui Bourdieu); (b) ca atribut nu numai al relațiilor sociale, dar mai ales al instituționalizării rețelelor sociale, facilitând atât acțiunea indivizilor, cât și formarea bunului public (direcție dezvoltată de Coleman); (c) ca bun public în sine, facilitând sau putând frâna dezvoltarea socială (după cum sugerează Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dezvoltat în teoria relațiilor internaționale de școala neorealistă. Ceea ce dă mai multă autoritate acestui model - model al lupei pentru hegemonie - este posibilitatea de a valida ipoteza ciclului în planul economiei și al societății. Criza capitalismului constituie acum, după 50 de la instituționalizarea vieții internaționale, rațiunea unei noi dezbateri între realiști și idealiști". Corneliu Bîlbă, "Le sens de la justice. Eric Weil et la mondialisation", în II Colloque international Eric Weil : la violence, l'éducation, et la mondialisation, Universidade Federal do Ceará, Fortaleza (Brazilia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
discuție complementaritatea altor factori. Este vorba astfel de pavarea drumului spre glorie (a se citi "funcții" sau "influență socială", căci, de fapt, discutăm despre identitatea instituționalizată a intelectualului) prin alianțe familiale și crearea unor sisteme de relații 29. Din perspectiva instituționalizării culturii, primele generații de profesioniști intelectuali moderni apar în secolul XIX și se regăsesc, de regulă, în cadrul profesiilor liberale: ziaristică, magistratură, avocatură, arhitectură, inginerie, filologie etc.30. Chiar dacă intelectualii epocii moderne desfășoară succesiv sau simultan diferite activități intelectuale, practicând un
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lor democratică? Mă îndoiesc. "Înapoi la Kant!" s-a strigat ca reacție la materialismul și pragmatismul apărute în urmă cu peste un secol; "înapoi la Locke" ar trebui strigat în fața crizei în care au intrat valorile fundamentale ale modernității noastre. Instituționalizarea câștigurilor teoretice și politice ale gânditorilor moderni a dus la diminuarea susținerii afective a acestora din partea beneficiarilor. Noile generații au senzația că aceste valori nu ar avea nevoie de susținere și de reafirmare, fapt ce face posibilă apariția mesajelor și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
un tip bastard: scriitorul-scriptor, cel ce face permanent o navetă între clubul oamenilor de litere și cel al intelectualilor. Un conflict sau contract pe care criticul îl dezvăluie, fapt semnificativ, la nivelul limbajului, prin paradoxul pe care acesta îl conține: instituționalizarea subiectivității. Așadar, discriminarea intelectualului scriitor se produce, și pentru criticul francez, tot prin puterea pe care o are sceptrul ideii. Iar complicitatea scriitor/scriptor, cum observa și Morin, a intrat, odată cu Montaigne, în ființa intimă a intelectualului. Astfel că moraliștii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de la propaganda nazistă (Laswell) la stilurile de leadership (Lewin), până la eficiența stilurilor de marketing în atragerea fondurilor guvernamentale (Lazarsfeld) și la efectele documentarelor mobilizatoare asupra moralului corpului armatei (Hovland), cei patru, dar mai ales cel care le-a consemnat, până la instituționalizare, eforturile, Wilbur Schramm, rămân în istoria domeniului drept fondatorii acestuia, în ciuda unor speculații mai vechi 15 potrivit cărora, în acea perioadă, cercetarea pe domeniul Științelor Comunicării ar intra în obscuritate. Dimpotrivă. Mulțumită efortului inestimabil al lui Schramm, de a "crea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orientări teoretice și metodologice. S-ar putea crede că succesele din 1914-1915 și 1925 ale profesorilor de oratorie, pe care ni le amintim cu siguranță în acest moment, s-au transformat, definitiv, în eșecuri, în anii '60, o dată cu eforturile întru instituționalizare ale cercetătorilor empirici. Însă lucrurile nu au stagnat aici. Așa cum consemnează Griffin în cele ce urmează, "turbulenții" ani 1960-1970 aduc în prim plan un alt element hotărâtor pentru profilul domeniului, așa cum arată acesta acum, în zilele noastre. Iată de ce. Cum
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
La țigănci și Pe strada Mântuleasa-n.m.) merită să fie citite pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice"48. Monica Spiridon observă instituirea unui "orizont normativ de așteptare", tendința de instituționalizare a doctrinei savantului ca schemă hermeneutică, astfel că anumiți topoi din opera științifică a lui Eliade "funcționează ritual ca stereotipii de lectură, eventual drept criteriu valoric, escamotându-se astfel și scăderile operei, care nu sunt puține, înfruntând, în momentul de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
declanșarea sistemelor de alarmă și de securitate, lăsând vârstnicul vulnerabil. Aceste sisteme se realizează prin computerizarea spațiului locuit, reamenajarea casei în funcție de necesitățile vârstnicului, astfel încât acesta să-și poată păstra modul de viață neschimbat cât mai mult timp cu putință, evitând instituționalizarea. Tehnologia ambientală se referă în mod deosebit la:menținerea și supravegherea stării de sănătate (telemedicina);păstrarea unei emulații intelectuale prin: privitul televizorului, cititul știrilor, păstrarea de legături cu prieteni prin intermediul Internetului;petrecerea agreabilă a timpului liber;păstrarea senzației de securitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
autor Angela Bidu-Vrănceanu (2007a); Manual de terminologie și terminografie, autor Mariana Pitar (2009); Terminologie și terminologii (2010; 2012), coord. Angela Bidu-Vrănceanu; Dinamica terminologiei românești sub impactul traducerii, volum semnat de Inga Druță (2013). Terminologia românească aflată în plin "proces de instituționalizare" se dezvoltă interdisciplinar, deopotrivă în cadrul Academiei Române, în universități, în instituții specializate. Asociații românești de terminologie: Asociația Română de Termionologie (TermRom) înființată în 1991, la București, la inițiativa academicianului Ion Coteanu și cu aportul Uniunii Latine; Asociația de Terminologie TermRom Moldova
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Se alimentează din diferite curente, mișcări de gândire, autori, parcursuri. Se preocupă Îndeosebi de schimbări, conflicte, grupuri, organizații, putere, subiect social, muncă etc. În ciuda terenului vast de acțiune, a domeniilor diverse În care intervine, credincioasă vocației sale militante, psihosociologia evită instituționalizarea excesivă, statutul formal conferit prin diplome și poziții din oficiu. Dar Încurajează implicarea, inserția În spațiul public, mișcarea socială pozitivă. La Iași, unii dintre noi am beneficiat cândva, În vremuri dificile, de un suport științific și socioafectiv articulat curentelor de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
agitând tricolorul de pe care a fost decupată stema comunistă. Crispare, Înverșunare, exasperare. Un moment din revoluția română, descătușarea, participarea tuturor, momentul de grație de acum douăzeci de ani care ne umpluse inimile de speranță. Desigur, alături sunt două fotografii simbolizând „instituționalizarea” revoluției, prin cele două camere cu prerogative identice, după cum rezultă din explicații. Fac un tur rapid prin fața tuturor exponatelor, apoi În sens invers, cu atenție, apoi mă plasez la o cafenea de vizavi, Le Rostand, și, În față cu un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
României îmi pare asemeni damei dintr-un distih greu de uitat: „Cu fusta-n flux și în reflux,/ Trecea pe stradă o damă lux”. Fluxul îl constituie valurile exclusiv enunțiative despre lupta împotriva cumplitului flagel, în vreme ce refluxul e dat de instituționalizarea năravului respectiv. De aceea nu există azi în România o instituție mai stabilă decât corupția. Citesc că membrii cabinetului Năstase nu știu de unde să o apuce și cum să dea cu ea de pământ. Nu zău? Dar, dacă știu foarte
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Globalizare etică Responsabilitate socială corporativă INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte cheie: globalizare, organizație profit, etică, sustenabilitate Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul 1. Incursiune în istoria practicilor responsabile de muncă / 13 1.1. Paradigme fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative / 14 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist / 17 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne / 24 Capitolul 2. Globalizarea, provocare sau resemnare? / 29 2.1. Cauze și efecte în lumea globalizată / 29 2.2. Globalizarea economică / 32 2.3. Globalizarea politică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
practicilor responsabile social Din considerente de facilitare a expunerii cadrului responsabilității sociale corporative, am schematizat evoluția în timp a surselor istorice în patru stadii cronologice: etapa religios-arhaică, etapa precapitalistă, cea a mediului de afaceri capitalist și ultima, cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon, nu suntem născuți numai pentru noi înșine, ci o parte din ființa noastră o revendică patria, o parte prietenii și, după cum socotesc stoicii, cele ce se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
management): Taylor, Ford, Gilbreth, Dewey, Mayo și mulți alții. Din perspectiva disciplinei lor, aceștia au abordat, mai mult sau mai puțin tangențial, subiectul conștiinței sociale și al rolului eticii muncii în dezvoltarea organizațiilor și a societății în general. 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist Creșterea economică, urbanizarea și maturizarea pieței muncii obligă guvernele să abordeze diferențiat de celelate aspecte sociale relațiile de muncă și să emită în acest sens un corpus specializat de legi. Contextul procesului de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conchide Fukuyama, vitalitatea instituțiilor politice și economice liberale depinde de o societate civilă sănătoasă și dinamică. Concluzie Urmare a presiunilor din ce în ce mai acute din partea societății civile, responsabilitatea socială corporativă, cu sensul de proactivism moral al afacerii, a ajuns în stadiul de instituționalizare formală. Ca orice început, acest nou tip de responsabilitate instituționalizată pentru mediul de afaceri lasă loc la interpretări și poziții partizane. Implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea susținut-responsabilă a societății pare însă nu numai un punct de vedere echitabil, dar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]