2,149 matches
-
origine congenitală formează aspectul cel mai deficitar. În acest caz funcționalitatea intelectuală și nu organizarea mintală, constituie motivul handicap-ului, care de fapt nu indică o deficiență ci o „perturbare funcțională între raportul de forță între potențialul integrat și solicitarea integratoare” (140; p.86). 4.2.1. Dezvoltarea fono-articulatorie și dezvoltarea intelectuală. Scopul cercetării noastre este acela de a surprinde distribuția potențialului intelectual la copiii cu malformații congenitale labiomaxilo-palatine folosind investigațiile clinice (teste psihologice) și paraclinice (înregistrarea biocurenților E.E.G.) atât la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
defectele fizionomice și tulburările de vorbire determină din partea școlii o atitudine „restrictivă” și „selectivă”. Handicap-ul constituit prin diferențierea de grup - în ceea ce privește fizionomia și vorbirea a dus la o „perturbare funcțională între raportul de forțe dintre potențialul integrant și solicitarea integratoare” (140; p.87) care este generat de procesul de adaptare și integrare social În această privință, studiile noastre evidențiază o tendință de izolare a deficienților neînvățați să trăiască printre normali, care la rândul lor, nu sunt învățați să-i înțeleagă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
C. „Nedezvoltarea vorbirii copilului. Editura Didactică și Pedagogică, București,1972. 139. Păunescu, C. „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, București, 1973. 140. Păunescu, C. Cunoașterea copilului, acțiune fundamental educativă. Ed. Universitatea cultural-științifică. București, 1976. 141. Păunescu, C Dezvoltarea limbajului și structurile integratoare morfo-funcționale. Probleme de defectologie, Vol. VIII, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1971, p. 41-69. 142. Păunescu, C., Toncescu, N., Virginia Sorescu, Miron Neagu Introducere în logopedie, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. 143. Păunescu, C. „Deficiența mintală” și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6. 160. Pufan, C. Mobilitatea structurilor verbale memorate contextual și dezvoltarea gândirii la copilul cu debilitate mintală. Rev. de Pedagogie 2, 3, 1969, p. 97-107. 161. Roșca, Al. Rolul semnalelor integratoare în memorie și înțelegere, în „Culegere de studii de psihologie”, 3, București, Edit. Academiei, 1955, p. 53-63. 162. Roșca, Al., Chircev, A., Mare, V., Pîrvu, N., Roșca, M. Mecanismul formării legăturilor temporale complexe în însușirea cuvintelor. Studii și cercetări științifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lingvistice nu trebuie să fie icastice în sine, dar pot fi icastice în text"; b) imitare prin forma semnului, înțeleasă, în sens glosematic, drept "formă a expresiei", i.e., ca "poziție sistematică care revine fiecărui element purtător de semn în structura integratoare a opozițiilor din planul expresiei unei limbi". Așa se întâmplă, de exemplu, în romanul Ulysses al lui James Joyce, care încearcă să sugereze o coincidență absolută între timpul narativ și timpul narat. 5.3.3.4. Un alt tip de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fac mie însumi, pe nesimțite, mai cunoscut și mai apropriat"150. Reîntoarcerea se realizează concomitent cu stabilirea limitelor ce există în cunoaștere. Cogitatele sunt integrate la nivelul ego-ului, făcând subiectul noii realități ce era construită. Ego-ul se manifestă ca parte integratoare a creației și tot ceea ce există se manifestă doar ca parte integrantă a acestuia. Ceea ce este cugetat se manifestă ca formă a creației, necogitatele fiind exterioare acesteia. De aceea este important să facem distincția între certitudine și cogitate. Doar despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
propriul elan, pentru a "coincide", în acest fel, "cu natura creatoare a ființei"89. Acest fapt, împreună cu metoda de înțelegere - intuiția - explică de ce o astfel de cunoaștere este, în viziunea lui Barbu, "neîmpărțita"90 și, de aceea, absolută, astfel spus, integratoare. "Ființă" poeziei este de o natură cu viața - este ea însăși durată. Înzestrat cu o neobișnuită claritate a percepției (în apologul poesc, de la care pornește Ion Barbu, Usher "pictează idei", i.e., le atribuie, deci, miraculos, un statut pur estetic), el
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și scânteietoare [s.n.]. A omului care să vadă cu ochii divinității; căci dacă legătură lui cu divinitatea urmează să fie făcută clară, ea poate fi exprimată doar prin paginile cărții deschise din fața lui45. La Edgar Poe, muzica joacă acest rol integrator. În "Dialogul lui Monos și Una", citându-l pe Platon ("Republică", cărțile II-III), Monos recomandă practică educației muzicale (mousike), în sensul ei antic, comprehensiv, care includea "nu numai armoniile timpului (ritmului) sau melodiei, dar și dicția poetica, sentimentul și creația
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe care poetul și le asumă și în care crede (în primul rând, o anumita "atitudine rapsodica"), dar și pe un control strict al mijloacelor de expresie, aspect ce exclude patetismul romantic al efectelor, poezia poate produce un model personal integrator al lumii: Căci, așa cum am mai spus, cu Hilbert se cuvine să-l comparăm pe Moréas. Ceea ce-l preocupă pe Hilbert este numărătoarea exhaustiva a ideilor generatoare a unei doctrine, din care aceasta decurge prin simpla dezvoltare logică. E o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
el, poetul, este atent, se ivește pe neașteptate formă seminala, din care inteligență va configura poemul. Poezia nu este, așa cum pare la prima vedere, doar o oglindă întoarsă nu spre sine ci, paradoxal, un speculum mundi, pentru ca, astfel, recuperează viziunea integratoare, ce lipsește viziune utilitare, comune. Autorul scrie tocmai pentru a se elibera de sine (de eul sau superficial), pentru a fi mai apt pentru gândire, într-o "încercare, mereu reluată, de a [se] ridică la modul intelectual al Lirei"74
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
după matematici închipuita de Leibniz și Descartes, expresie a dorinței de a crea un limbaj mai exact decât orice limbaj natural. "Știință", pe care o are în vedere, nu este nicidecum o știință a substanțelor 84, ci, mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
le faciliteze procesul de integrare/reintegrare socială. Având în vedere aceste aspecte, putem afirma că procesul educației în lume a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare: trecerea de la atitudinea și abordarea segregaționistă a procesului didactic la deschiderea și atitudinea integratoare, profund umanistă a școlii. 2.2. în țara noastră... Preocuparea și interesul pentru educația și integrarea școlară și socioprofesională a persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de învățare s-au concretizat în România prin măsuri practice, unele aplicate cu mult
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevilor; realizează activitatea de evaluare periodică vizând dezvoltarea elevilor și reproiectează programul de intervenție personalizat; consiliază familiile copiilor/elevilor care beneficiază de serviciile de sprijin și colaborează cu acestea; asigură legătura dintre familiile copiilor cu cerințe educative speciale integrați, școala integratoare și serviciile de la nivelul comunității care pot ajuta copilul în procesul de integrare școlară; realizează, în cadrul celor 16 ore reprezentând norma didactică de predare, programul săptămânal de asistență educațională în funcție de: necesitățile elevului; evoluția elevului într-o perioadă limitată de timp
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în vreun fel sau într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale în sfera educației integrate și a școlii incluzive; principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale într o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de elevi cu cerințe speciale în sfera educației integrate și a școlii incluzive; principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale într o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită școală incluzivă sau integratoare din comunitate sau din zonă; principiul eterogenității globale presupune cuprinderea într o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, în mod natural, spontan, dar real; principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
principiul eterogenității globale presupune cuprinderea într o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, în mod natural, spontan, dar real; principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv în scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și/sau al școlilor speciale: identificarea copiilor care ar putea fi incluși în programe de integrare; evaluarea complexă a fiecărui copil și constituirea echipelor de caz în unele situații; elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care ar putea fi incluși în programe de integrare; evaluarea complexă a fiecărui copil și constituirea echipelor de caz în unele situații; elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a fiecărui copil și constituirea echipelor de caz în unele situații; elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli integratoare: stabilirea parteneriatelor între școli; stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
unele situații; elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli integratoare: stabilirea parteneriatelor între școli; stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de experiență între cadrele didactice; includerea învățătorului clasei integratoare în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli integratoare: stabilirea parteneriatelor între școli; stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de experiență între cadrele didactice; includerea învățătorului clasei integratoare în echipa de caz; acțiuni comune de petrecere a timpului liber
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; identificarea claselor integratoare; formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli integratoare: stabilirea parteneriatelor între școli; stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de experiență între cadrele didactice; includerea învățătorului clasei integratoare în echipa de caz; acțiuni comune de petrecere a timpului liber ale colectivelor claselor partenere. 5. Integrarea fizică: includerea copilului ce va
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
colectivele integratoare; sensibilizarea elevilor din școală; sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate în parteneriat între școli speciale și școli integratoare: stabilirea parteneriatelor între școli; stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de experiență între cadrele didactice; includerea învățătorului clasei integratoare în echipa de caz; acțiuni comune de petrecere a timpului liber ale colectivelor claselor partenere. 5. Integrarea fizică: includerea copilului ce va fi integrat în activitățile extrașcolare ale clasei integratoare; participarea la orele de educație fizică, desen, muzică etc. a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]