3,937 matches
-
considerare studiul grupurilor fie direct fie indirect pentru toate domeniile de interes pe care le investighează. Deoarece ele sunt așa de importante, vom vorbi despre grupuri în detaliu la capitolul 7. Pentru acum, definim grupurile ca colectivități de oameni care interacționează unul cu celălalt pe bazele statusurilor și rolurilor interrelate și care, în anumită măsură, sunt conștienți că ei împart anumite lucruri în comun. Unele colectivități de oameni care în mod obișnuit sunt numite grupuri, strict vorbind nu pot fi clasificate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
include vasta realitate la care societatea trebuie să se adapteze. Există mediul fizic care include clima, solul, plantele și animalele, prezența sau absența cursurilor de apă. Există mediul social care înglobează oricare alte societăți cu care o societate trebuie să interacționeze. În sfârșit, există mediul tehnologic care este definit de nivelul tehnic disponibil pentru societate. Toate acestea reprezintă realități la care o societate trebuie să se adapteze și interacțiunea cu ele definesc condițiile cărora societatea trebuie să le răspundă. Este evident
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și instituțiile care joacă un rol important în procesul de socializare. Aceștia influențează formarea și dezvoltarea atitudinilor oamenilor, a credințelor, imaginii proprii și comportării lor. Într-un sens, putem afirma că aceștia sunt răspunzători de procesul socializării prin faptul că interacționează cu individul într-un mod care îi permite lui sau ei să devină membru activ în societatea umană. Agenții socializării pot ori nu avea drept scop primar realizarea procesului socializării, dar acțiunea lor întotdeauna are un asemenea efect. Cei mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupurilor în care sunt cuprinși sau în interacțiunile cu oamenii din alte grupuri. De exemplu, dacă este vorba de o studentă, în cadrul unei zile obișnuite, aceasta începe prin interacțiunea cu grupul de colege din cameră. În sala de curs ea interacționează cu colegii și profesorii. Poate lua prânzul la cantină cu un grup de prieteni, iar după masă să meargă la antrenament unde interacționează cu cei din echipa de atletism a cărei membră este după care, este posibil, să își petreacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
zile obișnuite, aceasta începe prin interacțiunea cu grupul de colege din cameră. În sala de curs ea interacționează cu colegii și profesorii. Poate lua prânzul la cantină cu un grup de prieteni, iar după masă să meargă la antrenament unde interacționează cu cei din echipa de atletism a cărei membră este după care, este posibil, să își petreacă seara în compania unui alt grup de prieteni. Abordând sociologic imaginea descrisă, putem afirma că viața reprezintă o rețea vastă de astfel de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
între indivizi și, implicit, comunicare, atunci un grup nu poate să se formeze. În contrast, oamenii care s-au adunat la un colț de stradă și așteaptă lumina verde a semaforului nu sunt definiți ca grup chiar dacă pe moment ei interacționează. Nu există regularități în interacțiunile acestor oameni, după cum nu există nici o diviziune a rolurilor și statusurilor. Ei împărtășesc un scop comun, acela de a traversa strada, dar o dată ce fac acest lucru fiecare va merge pe drumul său. Sociologii se referă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comunicare, ceea ce înlesnește cunoașterea reciprocă, apariția raporturilor afective, a normelor și proceselor de grup. Relația prioritară este cea "față în față", lucru ce permite ca membrii grupului să poată stabili o relație personală cu fiecare. Oamenii din astfel de grupuri interacționează deoarece se prețuiesc unul pe altul, relațiile interpersonale fiind scopul primar al existenței grupului. În realitate, una dintre funcțiile majore ale grupurilor primare în societate este să asigure oamenii cu refugiul unei relative securități în care aceștia pot fi ei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
De asemenea, în acest tip de relații secundare oamenii sunt priviți ca mijloace pentru atingerea unor scopuri. Putem lua în discuție acest aspect printr-un exemplu pornind de la întrebarea: Care este relația unui student cu un profesor? Altfel formulat: De ce interacționează un student cu profesorul? Desigur, nu pentru că îl cunoaște ci pentru că se așteaptă să obțină ceva de la acesta prin interacțiune, cel mai probabil să treacă examenul. Așa cum am ilustrat în figura 6.1, linia de demarcație dintre grupurile primare și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
constituie un mediu favorabil pentru astfel de grupuri. Dar relații de prietenie, găști și clici se formează în fiecare organizație și dacă un individ este "înăuntru" sau "în afară" de un anumit grup informal, va influența modul în care el interacționează cu un alt individ. Indivizii adesea schimbă favoruri cu colegii de muncă pe care îi consideră prieteni, după cum îi tratează neprietenos pe ceilalți. Ordinea negociată. Exemplele de mai sus ilustrează un punct cheie: indiferent de structura formală, în cele din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obicei se căsătoresc unul cu altul dacă locuiesc în apropiere, lucrează împreună, merg la aceeași școală ori sunt în aceleași asociații culturale sau sportive. În același timp, homogamia reflectă ușurința mai mare cu care oamenii cu valori și interese similare interacționează. Căsătoriile care se încheie pornind de la asemănări și apropiere geografică, mult mai probabil vor fi mai potrivite, creând relații echilibrate care tind să fie stabile. Relațiile dezechilibrate dintre parteneri tind să facă căsătoriile mai puțin stabile și produc rate mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mult mai mici apar în relațiile cu autoritățile (7%), în justiție (5%), la spital/policlinică (6%), la școală (5%). De aici se poate trage concluzia că în instituțiile publice femeile sunt mai puțin discriminate decât în situațiile în care persoanele interacționează direct, eventual în competiția pentru atragerea de resurse. Discriminarea este percepută ca o formă de manifestare a adversității celorlalți când în joc sunt resurse care pot fi împărțite, mai rar când ar fi vorba de situații de supraviețuire, când ar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
emisiunilor tip talk-show politic. Cele trei studii de caz pe care le voi analiza vor oferi răspunsuri la o serie de întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este „o vorbire” într-un spectacol, care mixează spațiul public cu cel privat. În mai mare măsură decât alte genuri audiovizuale, talk-show-ul supune întreaga situație de comunicare pe care o inițiază unei reguli globale a telegeniei, participanții (moderator și invitați) interacționând mai ales pentru a fi „văzuți”, iar calificativul „a da bine la televizor” într-un talk-show echivalează cu o legitimare absolută în fața publicului. (Zeca-Buzura, 2005, p. 143) Trebuie menționat că, în România, termenul talk-show se referă la toate emisiunile structurate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
produs) există o relație de dependență. Diversitatea caracteristicilor unei întreprinderi în corelație cu diferitele dimensiuni ale inovării determină probabilitatea adoptării unui anumit tip de inovare. În privința caracteristicilor organizaționale care corespund diferitelor tipuri de inovare, precum și a modului în care acestea interacționează, există mai multe explicații, cele mai importante dintre acestea referindu-se la strategia și la forța întreprinderii. Concluziile studiilor reflectă următoarele: M.E. Porter<footnote Porter, M.E., Competitive Strategy: Techniques For Analyzing Industries And Competitors, The Free Press, New York, 1980. footnote
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
aproximativ egale. În urma studiilor efectuate, Rothwell a apreciat că modelul de cuplare poate fi prezentat ca un proces secvențial logic, nu neapărat continuu, care poate fi împărțit într-o serie de etape distincte din punct de vedere funcțional, dar care interacționează și sunt interdependente. Modelul global al procesului de inovare poate fi prezentat ca o rețea complexă de căi de comunicație, intraorganizaționale și interorganizaționale, care asigură legăturile dintre diferitele funcții și conectează întreprinderea atât la comunitatea științifică și tehnologică, precum și la
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
acționează conform definiției lor ca loc de întâlnire al diferiților participanți la ciclul economic, se creează un circuit, așa cum este el reprezentat în figura 1.2. Se observă din modelul ilustrat în figura 1.2, că firmele și menajele nu interacționează direct, ci prin intermediul piețelor, iar instrumentul prin care acestea ajung să își atingă reciproc interesele este tranzacția. Prin tranzacție se înțelege o convenție între două sau mai multe părți prin care se transmit anumite drepturi, se face un schimb comercial
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
intrinsecă a contabilității cu modelul enunțat anterior. A doua legătură cu modelul enunțat este următoarea: pentru a calcula modificările în patrimoniul organizației, contabilitatea trebuie să poată măsura evenimentele care au loc în cadrul ei. Am stabilit mai sus, că orice organizație interacționează cu mediul ei înconjurător prin intermediul tranzacțiilor, și că aceste tranzacții presupun mișcări de capital (costuri, cheltuieli, venituri și încasări). Dacă fiecare eveniment reprezintă în esență o tranzacție, atunci contabilitatea nu trebuie să facă altceva decât să înregistreze valoric toate tranzacțiile
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
De altfel, în practica fiscală anglo-saxonă, se practică impozitarea persoanelor fizice în măsura în care acestea s-au îmbogățit în anul fiscal încheiat. footnote>. Administrația publică nu face nici ea excepție de la modelul de mai sus. Administrația publică (guvernul, conform figurii 1.2) interacționează și ea cu firmele și cu menajele, singura diferență fiind de natura tranzacțiilor. Din modelul enunțat se observă că guvernul nu are nevoie de o piață pentru a desfășura anumite tranzacții specifice cu firmele sau cu menajele<footnote Vorbim aici
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
considerente de asemănare culturală între diferitele state europene<footnote Goran, P. (2009), op. cit, p. 113. footnote>. La fel cum în sectorul privat există influențe culturale care își pun accentul pe modul în care organizațiile și firmele se dezvoltă și interacționează cu alte organizații, la fel, specificul național este determinant în modul în care administrația publică este organizată și formată. Conform lui Geert Hofstede, prin cultura organizațională nu se pot nivela diferențele generate de cultura națională<footnote Stanciu, Ș.; Ionescu, M.
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
xe "Sapiro"Sapiro, reiese că demersul acesteia nu omogenizează. Pe de o parte, ea consideră că noțiunea de grup nu este cea restrânsă, cu care se operează în mod obișnuit în știința politică, respectiv „un grup organizat de oameni care interacționează prin intermediul canalelor convenționale din politică și care se află în opoziție cu un alt grup de interese organizat” (xe "Sapiro"Sapiro, 1998, p. 165). Pe de altă parte, spune explicit că „ar fi o eroare să ignorăm divizarea intereselor între
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la formularea unui model teoretic, dar este necesar ca acesta să treacă la o altă etapă, de profunzime, în care să ia în considerare și diferențele, de pildă, să investigheze cum anumite categorii de femei (femeile rrome sau cele tinere) interacționează cu formele de patriarhat. Ipoteza mea, în acest caz, este că, în funcție de categoriile de femei pe care le avem în vedere și de contextele specifice în care acestea se situează (potrivit Annei xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir), un anumit tip de inegalități
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
din punctul de vedere al consumului. Însă ea va avea acces redus sau inexistent la anumite sfere sociale (de exemplu, la manifestările culturale ori de divertisment ale comunității sau, pur și simplu, ceilalți membri ai comunității - inclusiv familia - refuză să interacționeze cu ea). Aceasta este o persoană aflată în situația de excluziune socială. Putem observa cum, din prisma excluziunii sociale, ceea ce constituie un trai decent este altceva decât în cadrul analizei sărăciei. Abordarea excluziunii coincide cu afirmația conform căreia un trai decent
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sub cel puțin una dintre cele șase forme (xe "Stănculescu"Stănculescu, 2000, p. 327). Exemplul 2: În cadrul unei comunități, membrii unui grup aparținând unei minorități etnice - de exemplu, o comunitate rromă - se află în situația de marginalizare socială. Aceștia nu interacționează cu membrii comunității majoritare, primesc rareori slujbe în cadrul acesteia și pot suferi diferite alte tipuri de excluderi (de la viața culturală a comunității). Mai mulți membri ai grupului minoritar (care pot să nu se afle într-o situație de sărăcie) au
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
aspecte sprijină afirmații conform cărora „sărăcia este mai complex genizată, bărbații și femeile sunt deseori săraci din motive diferite, resimt sărăcia diferit și au capacități diferite de a rezista și scăpa din ea. Inegalitățile de gen și relațiile de putere interacționează cu alte inegalități și relații de putere pentru a produce aceste diferențe” (xe "Whitehead"Whitehead, 2003, p. 8). O analiză mai detaliată cu privire la măsurarea sărăciei la nivelul gospodăriilor și al familiei va fi abordată într-o secțiune ulterioară a lucrării
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
concepe și aplica politici adecvate. Concluzietc "Concluzie" Am abordat conceptul de excluziune socială din perspectiva a trei planuri principale: modelele teoretice, modelelede politici publice și modelele de măsurare folosite. Am găsit argumente care susțin afirmația conform căreia dimensiunea de gen interacționează cu fiecare dintre aceste planuri, existând un efect dublu: ea poate furniza noi dimensiuni de analiză modelelor folosite în analiza excluziunii sociale, iar acestea, la rândul lor, pot furniza noi arii modelelor de analiză genizate. În urma demersului de față consider
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]