3,857 matches
-
instruire asistată de calculator, Universitatea din București. Okoñ, Wincenty (1974), Didactica generală (compendiu - versiune programată) (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Okoñ, Wincenty (1978), Învățământul problematizat În școala contemporană (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Oprea, C.L. (2004), Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Ortega, M., Bravz, J. (2001), Computers and Education, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publisher. Ouellet, A. (1983), L’évaluation creative, PUQ. Palmade, Guy (1975), Metodele pedagogice (trad.), București
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fenomene observabile, ce sunt în legătură cu eroii, riturile, ritualurile și normele comportamentale. Trebuie recunoscut însă că o „măsurare” conține elemente de ambiguitate, relevate de altfel de numeroasele dezbateri pe această temă. Rolul inconștientului individului și unicitatea organizației evidențiază natura subiectivă, unică, interactivă și nestandardizată a culturii organizaționale. În plus, există o deosebire de perspectivă între abordările din interiorul organizației și cele din afara sa. Cele mai multe tehnici de evaluare a nivelului invizibil al culturii organizaționale sunt bazate pe chestionare care măsoară un număr de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
formulelor este făcută după reguli draconice, care se constituie și ele într-un element specific de cultură organizațională, fiindu-le asociate numeroase legende. Îmbutelierea este realizată în zece etape, ilustrate pe site-ul firmei-mamă www.coca-cola.com într-o manieră interactivă: 1. livrarea (recepția) ingredientului; 2. spălarea și uscarea sticlelor; 3. mixarea ingredientului cu apă și zahăr; 4. umplerea sticlelor; 5. capsarea sticlelor; 6. etichetarea; 7. codarea sticlei (pentru fiecare sticlă în parte); 8. controlul final (bucată cu bucată); 9. ambalarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o irosire a resurselor alocate. Conform acestui principiu, lista de activități este următoarea: dobândirea cunoștințelor din studierea surselor bibliografice și a literaturii specifice; identificarea cauzelor care determină sporirea absorbției; conturarea unui model robust de creștere a performanței; elaborarea unei platforme interactive de comunicare; identificarea surselor de excelență și a promotorilor celor mai bune practici trasarea fluxurilor de cunoaștere; stabilirea indicatorilor de performanță și validarea lor; În folosirea resurselor de cunoaștere; crearea unei rețele instituționale și de specialiști recunoscuți prin rezultatele obținute
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
performanță și validarea lor; În folosirea resurselor de cunoaștere; crearea unei rețele instituționale și de specialiști recunoscuți prin rezultatele obținute În programele de cercetare; coagularea mișcării de folosire a resurselor de cunoaștere pentru creșterea ratei de absorbție; elaborarea unei platforme interactive de comunicare; elaborarea de studii parțiale; Resurse Programul de cercetare a fost finanțat de Academia de Studii Economice și cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/107 1.5/S/77213
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cantitate mică de energie locală pot vinde surplusul către rețea și acesta este folosit de alți consumatori); tranziția structurii flotei de transport existente la vehiculele electrice care pot vinde sau cumpăra electricitate către sau de la o rețea continentală de energie interactivă și inteligentă. Politicile macroeconomice anticiclice sunt parte integrantă a noului model care trebuie adoptat, mai ales În contextul creării acelor mecanisme prin care se Încurajează cererea internă. Acest lucru nu trebuie privit ca o Întoarcere În timp la barierele netarifare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În acest studiu. Avantajul este că, În urma unui astfel de program de mobilitate, se poate crea o rețea a cunoașterii, iar efectul acestor schimburi de cunoștințe poate fi materializat Într-un portal - platformă a cunoașterii, un univers real sau virtual interactiv, bazat pe experiențe personale trăite În mod real. De asemenea, programul poate fi continuat prin Întâlniri periodice tematice, sub formă de conferințe, sau la solicitarea expresă a unor instituții, prin crearea de task-force-uri având ca obiectiv rezolvarea unor probleme specifice
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sufleur și fără timp de reflexie situațională. Dacă, pentru partea de proiectare a obiectivelor, conținuturilor și metodologiei didactice există răgazul deliberării și opțiunii între alternative Ă în timpul pregătirii „intrării în scenă” Ă spectacolul propriu-zis al lecției devine un joc nereversibil, interactiv, relativ nedeterminat. Se câștigă sau se pierde în comun. Toate acestea solicită o justă și promptă apreciere a factorilor psihologici. În această direcție, orientarea profesorilor se realizează prin cursurile de psihologie școlară, în orice ciclu de formare didactică. Talentul și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
contextualizează informația. Spre exemplu, o informație verbală imperativă („Vino!”, „Citește!”, „Spune!” etc.), în funcție de situație și de relația dintre „actorii” comunicării, poate fi : poruncă, provocare, îndemn, sugestie, ordin, sfat, rugăminte, capitulare etc.; b. perspectiva telegrafică asupra comunicării este înlocuită de modelul interactiv, care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca urmare, mai vechea atribuire ce acorda rolul de emițător profesorului și pe cel de receptor elevului/elevilor, devine
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
analysis, Harvard University Press, Cambridge. • Zajonc, R., 1972, Psychologie sociale expérimentale, Dunod, Paris. • Zankov, L., 1957, Interacțiunea dintre cuvânt și intuiție în procesul de învățământ, EDP, București. • Zanna, M.P., Sheras, P.L., Cooper, J., Shaw, C., 1975, „Pygmalion and Galatea: The interactive effect of teacher and student expectancies”, in Journal of Experimental Social Psychology, 11, pp. 279-287. • Zlate, M., 1972, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Totuși, pentru cercetătorii care abordează sistemele de dezvoltare, evoluția nu se limitează la o singură direcție, deoarece un sistem de dezvoltare nu se prezintă sub forma unei secvențe liniare de relații cauză-efect care înfățișează în fiecare etapă istorică legături multicauzale, interactive atât între componentele interne ale sistemului, cât și între organism și mediul extern. Apectul evolutiv al schimbării și prezența sau absența structurii ei de dezvoltare trebuie să constituie un subiect permanent de investigație. Astfel, sistemul de dezvoltare al unei personalități
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acestei teorii, trei aspecte ale inteligenței sunt esențiale pentru creativitate: capacitatea de analiză, de sinteză și de concretizare. Cele trei aspecte sunt luate din „teoria triarhică” a inteligenței umane lansată de Sternberg (1985a, 1988, 1996). În concepția autorului, ele sunt interactive și cooperează în cadrul funcționării creative. Capacitatea de sinteză este capacitatea de a produce idei noi, de înaltă calitate și adecvate problemei respective. Deoarece se consideră că creativitatea este o interacțiune între o persoană, o sarcină și un mediu, ceea ce înțelegem
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de asemenea, faptul că motivația intrinsecă este o componentă personală care favorizează realizările creative. Runco și Chand (1995) au remarcat și ei necesitatea motivației intrinsece în procesul creativ, cu toate că i-au atribuit un rol secundar față de procesele cognitive. În modelele interactive recente care analizează modul în care se dezvoltă capacitățile creative ale unui individ într-o societate, Csikszentmihalyi (1990a) și Gardner (1993) au privit motivația intrinsecă drept o caracteristică personală ce joacă un rol în creativitate. Dezvoltând lucrarea despre conformism a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Faludi (2000), citați de Francesca Sartorio (2005), au identificat trei abordări actuale de bază ale acesteia: - instituțională, care favorizează două direcții: una orientată spre legitimizarea activității de planificare și alta orientată spre instituționalizare ca oportunitate pentru implementarea planurilor și proiectelor; - interactivă, orientată spre crearea legăturilor public-privat pentru a îmbunătăți performanțele planificării; - sociocrată, centrată pe incluziunea în societate. Etapele p.t. sunt aceleași ca în orice proces de planificare strategică: definirea problemelor (inclusiv diagnoza problemelor), stabilirea obiectivelor, generarea alternativelor de soluționare, evaluarea acestora
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
foresight; reprezintă evaluarea acelor programe/realizări care ar putea avea o puternica influență asupra dezvoltării sociale (CNCSIS-UEFISCSU, 2006). Foresight-ul implică următoarele aspecte: - anticiparea și proiecția structurată pe termen lung a nevoilor și dezvoltărilor de natură socială, economică și tehnologică; - metode interactive și participative de realizare a unor studii, analize și dezbateri exploratorii, cu implicarea unor largi categorii de potențiali beneficiari (stakeholders); - crearea de noi rețele de comunicare și colaborare în plan social, considerate la fel de importante ca și rezultatele formale ale procesului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
finalitățile propuse, implicând o diversitate de deprinderi și abilități. Showers, Joyce și Bennett (1997, apud. Paloș,2003) oferă un model de design etapizat pe opt trepte, ce poate fi aplicat în diferite situații de pregătire, fie că se desfășoară „față-în-față”, interactiv, la distanță sau on-line. 1. Precizarea finalității și a populației țintă, adică ce-și propune programul să realizeze la nivelul unui anumit grup. Uneori acest rezultat este „oferit” de organizația care solicită o activitate de formare profesională, alteori însă trebuie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Williams, K.J., DeNisi, A.S., Blencoe, A.G., Cafferty, T.P. (1985). The role of appraisal purpose: Effects of purpose on information acquisition and utilization. Organizational Behavior and human Decision Processes, 35, 314-339. Witteman, H. (1997). Styles of learning and regulation in an interactive learning group system. Woehr DJ, Huffcutt, AI. (1994). Rater training for performance appraisal: a quantitative review. Journal of Occupational and Organizational Psychology. Woodruffe, C. (1996). Assessment Centres: Identifying and Developing Competence (2nd ed). London: Institute of Personnel and Development. Wright
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004 (Bobîrsc, Comșa, apud. Comșa, Rotariu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă nu, să considere repetițiile drept anafore pasionale). În fața sa se află o „serie” de scrieri ale căror date, înșiruite, corespund mai mult sau mai puțin: o „serie” de scrieri prime și o „serie”, mai lipsită de pretenții, de scrieri interactive, întăritoare, documentare. Desigur, ochiul trebuie să fugă de la o „serie” la alta. Niciodată în cărțile mele nu mi s-a întâmplat, ca în acest volum de scrieri jurnalistice, să pretind din partea cititorului un atât de necesar entuziasm filologic - de altfel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru cei ce au beneficiat de programul de antrenare (manageri și subordonați). Subiecții erau solicitați să aprecieze trainerul, conținutul expunerii (accesibilitate versus complexitate, relevanța în plan profesional, gradul de adecvare la realitatea organizațională românească, raportul dintre mijloacele pasive și cele interactive, dintre expunere și aplicațiile practice etc.), calitatea expunerii (stilul personal de expunere, resursele didactice utilizate, timpul alocat etc.), beneficiile personale, sentimentele plăcute/neplăcute apărute în timpul trainingului, propuneri de ridicare a calității trainingului, disponibilitatea de a mai participa la astfel de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aproximativ 20 de ani s-au putut constata progrese remarcabile în studiul teoretico-experimental al relațiilor dintre hazardurile psihosociale/ocupațional-organizaționale din mediul muncii și efectele S.O. asupra individului sau organizației, datorită utilizării într-un mod comprehensiv a informațiilor psihobiosociologice combinate interactiv de la următoarele surse, care descriu: caracteristicile mediului muncii sau ocupației; caracteristicile relevante ale persoanei (în special abilități/predispoziții, procese de coping); consecințele pe termen scurt, mediu sau lung asupra conduitei, eficienței în muncă sau sănătății fizice/mentale ale persoanei. Totuși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
justice, Harper and Row, San Francisco. Krahe, B. (1990), Situation cognition and coherence in personality: An individual-centered approach, Cambridge University Press, New York. Krahe, B. (1992), Personality and social psychology: towards a synthesis, Sage Publications, Londra. Lamiell, J.T. & Trierweiler, S.J. (1986), „Interactive measurement, idiothetic inquiry, and the challenge to conventional «nomotheticism», în Journal of Personality, nr. 54, pp. 460-469. Lamiell, J.T. (1981), Toward an idiothetic psychology of personality”, în American Psychologist, nr. 36, pp. 276-289. Larsen, R.J. (1989), „A process approach to
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
legitim autoritatea managerului. Trebuie să ne referim, de asemenea, la o statură personală necesară și suficientă pentru a suscita adeziunea colaboratorilor săi”, spune Patrice Fabart în introducerea lucrării și ne propune o soluție adaptată: metoda culorilor Success Insights și managementul interactiv. Metoda culorilor Success Insights s-a născut din intersectarea cercetărilor asupra comportamentelor asociate culorilor și contribuțiile teoriilor a doi mari psihologi, Carl Jung și Wiliam Marston. Schema eficacității optimale (managementul interactiv) presupune o interacțiune de ajustare în permanență între sine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o soluție adaptată: metoda culorilor Success Insights și managementul interactiv. Metoda culorilor Success Insights s-a născut din intersectarea cercetărilor asupra comportamentelor asociate culorilor și contribuțiile teoriilor a doi mari psihologi, Carl Jung și Wiliam Marston. Schema eficacității optimale (managementul interactiv) presupune o interacțiune de ajustare în permanență între sine însuși, celălalt și situația de moment. Încă din „Introducere”, autorul ne propune să ne „testăm” cu ajutorul a șase perechi de propoziții (șase dimensiuni) și să ne „descoperim” profilul managerial. Este un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]