4,226 matches
-
ar putea corespunde realității, iar dacă deciziile noastre s-ar baza pe cunoaștere, rezultatele ar fi pe măsura așteptărilor. însă acest lucru nu se întâmplă, întrucât cele două funcții se intersectează și, acolo unde interferează, pot apărea obstacole. Am numit interferența lor reflexivitate, ceea ce nu înseamnă că am descoperit ceva nou; fenomenul acesta a fost studiat încă din Antichitate sub diverse denumiri. Caracteristică situațiilor reflexive este absența corespondenței dintre perspectiva participanților și starea concretă de fapt. Să luăm, de exemplu, bursa
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
teroriste de pe 11 septembrie 2001. Reconsiderarea conceptului de comportament rațional Reflexivitatea are loc într-un segment relativ îngust al realiății, dar care are cea mai mare semnificație pentru noi ca participanți, și anume situația la care luăm parte, caracterizată de interferența dintre funcția cognitivă și cea participativă. Prin urmare, dispunem de o înțelegere incompletă a situației, iar deciziile noastre au consecințe neintenționate. Interferența nu poate fi eliminată, dar admițând existența reflexivității ne apropiem mai mult de înțelegerea realității decât prin postularea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
are cea mai mare semnificație pentru noi ca participanți, și anume situația la care luăm parte, caracterizată de interferența dintre funcția cognitivă și cea participativă. Prin urmare, dispunem de o înțelegere incompletă a situației, iar deciziile noastre au consecințe neintenționate. Interferența nu poate fi eliminată, dar admițând existența reflexivității ne apropiem mai mult de înțelegerea realității decât prin postularea comportamentului rațional. Dacă acesta din urmă nu poate fi atins, cum de a ajuns să joace un rol atât de important în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
din î, gândirea separată de î, rațiune abandonarea î sub influența fricii legătura emoției cu î, î în Iluminism, reflexivitate conceptul de î, dificultățile procesului critic cauzate î, î și condițiile departe de echilibru î pe piața financiară, î ca interferență, î ca normă, situații de î, teoria î și specialiștii în economie, principiile interdepedente ale failibilității și î, elementul de incertitudine introdus de î, î între valori/oportunități, fundamentalism religios, blestemul resurselor î din țările în curs de dezvoltare î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. 1.4. Raporturile dintre cele trei puteri Între cele trei puteri se stabilesc mecanisme de colaborare și control reciproc. Interferența puterii legislative cu cea executivă și judecătorească este un rezultat al aplicării separației puterilor. Deși în teorie - așa cum a fost ea fundamentată de gânditorii secolului al XVIII-lea - cele trei puteri sunt separate, realitatea constituțională confirmă numai parțial această separare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
instituțional. Pentru a se evita acest lucru, au apărut modalități de conlucrare între puteri. Esențial pentru orice sistem constituțional este ca permițându-se interacțiunea puterilor, să nu se afecteze substanța principiului separației care își păstrează întru totul valoarea. Modalitățile de interferență sunt stabilite în Constituție, având deci o forță juridică absolută. Intervenția puterii legislative asupra puterii executive Constituția stabilește că Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în parlament ori, dacă
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
construcție clasică obiectivă (impusă de o ordine și constrîngere proprie)”. Într-un asemenea context de idei, recursul lui Voronca la experiența mallarméană a limbajului este deplin semnificativ. Căci dacă s-a putut vorbi, chiar În cercetări mai recente privitoare la interferențele avangardiste, despre „imposibilitatea fundamentală de a aplica estetica «constructivă» limbajului”, cel care afirmase că poezia nu se face cu idei ci cu cuvinte și-l vedea pe poet „singur cu limbajul” și „cedînd inițiativa cuvintelor”, eliberat de „entuziasm” și „delir
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta Însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență Între vis și realitate, Într-o suprarealitate ce poate fi citită În spusele poetului, chiar dacă nu e numită astfel În mod expres. Asocierea poemului cu „semitrezia” e un indiciu Însemnat, ca și numeroasele apeluri, În definiția imaginii, la „hazard”, „neprevăzut
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acest paradox: memoria și noutatea”), de vreme ce constituie Însuși fluxul vital care este scrisul. Esențială e forța lor de șoc, insolitul Întîlnirii unor poli tensionali capabili să dea naștere „fulgerului unei imagini”, „iluminării” tulburătoare, viziunii; loc mitic al coincidenței contrariilor, al interferenței dinamice dintre real și imaginar, dintre eu și univers, Într-o „incandescență sublimă”, - trimițînd spre ceea ce Breton numește, În Suprarealism și pictură (1928), „cîmpul psiho-fizic total”. Imaginea și, ca succesiune infinită de imagini, poemul se constituie astfel drept spațiu În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sub coaste cu degetul ca bumb. O „regulă” este Însă greu de găsit acestui „asociaționism frenetic” care face ca discursul Îndrăgostitului să fie În egală măsură și un discurs Îndrăgostit de sine Însuși, de propriile performanțe, Într-un regim al interferențelor susținut cu o tensiune egală pe parcursul celor cinci secvențe ale poemului: text deschis, putînd fi continuat la nesfîrșit, și a cărui Încheiere apare oarecum arbitrară, - o Întrerupere ce putea avea loc În orice alt punct al itinerariului imnic (Împinsă spre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
chiar miezul acesteia, mai poate fi Întîlnită natura frustă cu prospețimile ei telurice, „reabilitate” pentru discursul liric modern, ca un contrapunct necesar. Noul Ulise cutreieră, de pildă, piețele de legume, pictate cu o pastă flamandă, Într-un specific regim al interferenței regnurilor, punînd Într-o ecuație nouă elemente ale pillatienei „poezii a roadelor”, ceva din viziunea universalei germinații a lui Arghezi ori din destinul „naiv”, modernist al unui Adrian Maniu, ca În acest debut al secvenței a cincea a poemului: te
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și seva din legumă”, „e o emoție-n vîntul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mînă În crepuscul”, „vorbele sunt ca lampioane În sărbătoarea pădurii”, „atîtea invizibile călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni sînt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sîngele Atunci În palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Voronca sinonimul stării de exaltare, de frenezie a imaginației, provocată aici de sentimentul iubirii, explozie a fanteziei spre toate punctele cardinale, Într-o rețea extrem de ramificată de echivalențe, adeseori de o mare strălucire: atmosferă cvasihalucinatorie, sugerată În același regim al interferențelor și comunicării osmotice dintre eu și univers și susținută substanțial de muzica, nu o dată rafinat armonizată a strofelor. „Alchimistul imaginii” continuă să propună apropieri insolite, În prelungirea mai vechilor Înclinații manieriste, scriind, de pildă, despre „frumoșii cercei uitați pe masa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se prezintă În forme contaminate, situabile la confluența dintre poezie, eseul critic și manifest. Textele tipărite În volumele A doua lumină (1930) și Act de prezență (1932), care adună publicistica sa dintre anii 1925-1932, oferă exemple tipice pentru o asemenea interferență. Se poate spune chiar că În aceste pagini, Îndeosebi din A doua lumină, Încadrabile În categoria greu de individualizat a „publicisticii”, poemul În proză apare cu intermitențe și fragmentar, fiind subordonat exigențelor militantismului avangardist, unei ideologii literare, unui program, chiar dacă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
De aici, frecvența decorurilor strălucitoare, În mari aglomerări baroce În perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo”; de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și Ulise și Petre Schlemihl și acel „pururi Ahasverus”, și poetul ghidat, În Patmos, de Insula-Nălucă, sînt niște călători pe itinerarii revelatoare, căutînd pretutindeni deschiderea vizionară, elogiind sfărîmarea limitelor, eliberarea lucrurilor și a ființelor din captivitatea tiparelor date, proclamînd imperativul interferenței și osmozei nivelelor existențiale. „Viziunea descuiată”, despre care se vorbește Într-un poem din Invitație la bal, ar putea fi o formulă sintetică a acestei căutări permanente. Mișcarea de deschidere, numită fie prin verbul generic, fie prin echivalențe, devine obsedantă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și pentru universul-vitrină, și pentru replica lui tipografică ilustrările sînt la Îndemînă, Între cele două nivele de reprezentare apărînd nu o dată semnificative interferențe. În Invitație la bal, de pildă, o singură poezie concentrează cîteva din acest repere de bază ale imaginarului spațial: „Ca jurnale vitrinele s-au deschis În cartier”, „Pupila ca o panoplie alunecînd”, „Tapetat peisaj ultim amurg În dicționar”. „Și virează
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
străbătut de Ilarie Voronca În spațiul avangardei a fost de natură să-i Întrețină, poate chiar mai mult decît la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară, că primele contacte cu avangarda au avut loc, la el, În momentul de interferențe al constructivismului integralist cu prelungiri de ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, cînd „În avioane călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează În mîini” - s-a soldat cu consecințe hotărîtoare pentru evoluția
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, În ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și desfășoară frenetic-jubilatoriu formele și culorile, În caracteristice mișcări de deschidere și etalare, de acumulare și succesiune, de interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau Îndemînarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, Înscriindu-se, la nivelul discursului liric, Într-o serie a ceea ce am putea numi Întîmpinarea exclamativă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit Între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete schimburi” al poeziei tradiționale să fie Înlocuit cu succesiunea și interferența mult accelerate ale „asociațiilor-fulgere”, Într-o intenție de Îmbrățișare unanimistă, simultaneistă, a unor realități aflate adesea la antipozi. Pe de altă parte, privind la realizările imediat precedente ale poeziei moderne, autorul de texte programatice constată că „imaginea nouă a cerut
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
senzații policrome, fără nuanță muzicală. De aceea, crearea unei atmosfere, prin alte mijloace decît pînă acum”. Un vers din poezia Punct - „Trup dizolvat În peisaj acid” -, citat și de comentatorul amintit, ar putea servi drept emblemă a acestei viziuni de interferențe Între universul lăuntric și cel extern, de asocieri insolite de obiecte și stări de spirit, de treceri bruște de la o perspectivă la alta. Cum aproape fiecare vers conține o imagine nu tocmai obișnuită, atenția cititorului e reținută, fie și momentan
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imnică a oglinzilor (Ulise, 8) e construită de la Început pînă la sfîrșit pe tiparul „temei cu variațiuni”, obiectul evocat fiind echivalat Într-o Întinsă serie metaforică: oglinda (atît de caracteristică recuzitei baroce a sărbătorii) devine astfel spațiul ideal pentru sugestia interferențelor eu-univers, topos În care imaginea eului și imaginile lumii se pot Întîlni, sub semnul deplinei transparențe, al purității și prospețimii, al deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai Îmbrăcat În părul blond
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe repertoriul tematic general al dezbaterilor, cu nuanțări necesare, dar a căror estompare pe parcurs evită șocul cotiturilor radicale. Cu excepția, notabilă, a saltului de la simbolismul extenuat al Restriștilor către experiențele extreme de după 1923, itinerariul său traversează mai multe zone de interferență: dadaismul, atît cît este, intră În aliajul mai complex al manifestelor și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca Înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și arbitrarul semnului poetic) apare acompaniată, în contrapondere, de posibilitatea de a testa permanent un construct sau altul de realitate prin evidențierea implicațiilor sale asupra practicilor noastre. Cu alte cuvinte, noutatea paradigmei postmoderniste ar consta tocmai în această simultaneitate și interferență a lumii „reale” cu lumile posibile și chiar cu cele imposibile. Dacă o asemenea perspectivă nu atrage în mod necesar după sine „domesticirea” sau ordonarea acelui „peisaj ontologic”, pluralist și anarhic, despre care vorbea Brian McHale, ea are totuși meritul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
semnificației, ci pentru a dramatiza, în mod obiectiv, tensiunile cu realitatea cotidiană; pe de altă parte avem de-a face cu materializarea unui moment de grație, care nu se mai restrânge la teritoriul verosimilului, ci se situează în punctul de interferență al imaginației, emoției și gândirii, (...) experimentând complexitatea realului ca pe un continuum 283. Distincția dintre aceste două modalități discursive - deși depășește vechea dihotomie artă/non-artă - poate părea abuzivă întrucât se dovedește tributară unui concept destul de restrictiv de poezie. Însă, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]