4,210 matches
-
În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate. Ele reprezintă tot o formă de „relații interpersonale”, dar a căror natură este opusă principiilor morale, constituind acțiuni imorale care frustrează, rănesc și provoacă durere celor angajați În această legătură reciprocă. Să ne oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la fel de grav și ofensator atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. El are semnificația unui act castrator. Este o ofensă adusă Încrederii pe care ți-a arătat-o cel de la care ai furat. Dovada unei falsității În relațiile interpersonale. Faptul că această relație nu a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective sau de prietenie, pentru a obține
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu ce acționăm asupra celuilalt? Iată câteva Întrebări deosebit de importante cărora trebuie să li se răspundă. Aceasta mai ales că acțiunea psihomorală nu este una de tip obișnuit. Ea este o relație interpersonală bazată pe sentimente psihomorale și, prin urmare, reclamă mijloace și metode speciale de acțiune care, la rândul lor, să determine În celălalt sentimentele psihomorale ce m-au animat pe mine În acțiunea respectivă. Este deci vorba de utilizarea unor mijloace
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
situație normală. Ajutorul face parte din relațiile mele cu celelalte persoane. Să ne oprim asupra formelor pe care le pot lua aceste relații. Relațiile interumane pot avea următoarele aspecte: schimburi naturale reciproce Între indivizi; interese reciproce care se completează; comunicare interpersonală; recompensă reciprocă; raporturi de atracție, de bunăvoință; ajutor În situații de dificultate; suport sufletesc și moral. Ne vom referi În continuare la aspectele particulare pe care le implică ajutorul acordat persoanelor aflate În dificultate. La baza oricărei acțiuni de ajutorare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
echilibru psihic, rezistență la oboseală, coparticipare afectivă, intelectuală și morală, kă Aptitudinea de a proteja persoanele aflate În stare de dificultate și de a dori restaurarea acestora. lă Aptitudinea de a comunica, de a realiza cu ușurință, direct, imediat, relații interpersonale, de a fi convingător și de a se adapta cu flexibilitate camaleonică la diferitele tipuri de persoane sau de situații dificile. Să analizăm În continuare tipurile de persoane care au nevoie de ajutor În situații de dificultate. Tipurile de persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al Întâlnirii, care le este propriu. Relațiile interpersonale din sfera psihologiei morale pot avea un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de conflicte, un acord sau un dezacord Între persoane. Din aceste considerente, atât acordul, cât și dezacordul, trebuie analizate Împreună. Ele nu pot fi separate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de conflicte, un acord sau un dezacord Între persoane. Din aceste considerente, atât acordul, cât și dezacordul, trebuie analizate Împreună. Ele nu pot fi separate, reprezentând, de fapt, aspecte ale relațiilor interpersonale. Un aspect particular privind relațiile interumane din sfera psihologiei morale este reprezentat de faptul că aceste relații nu sunt privite exclusiv ca forme de comunicare, ci și ca forme de Întâlnire. În cazul acesta, aspectul problemei se dublează. Pe de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
apărut. Este Însă important ca individul să prevadă forma relațiilor sale cu celălalt, să-și aleagă interlocutorul, să conducă Întâlnirea cu abilitate, pentru a putea evita conflictele, cultivând acordul, Înțelegerea. Este, de fapt, o problemă de tactică psihologică a relațiilor interpersonale, de care suntem obligați să ținem În mod special seama de fiecare dată. Rezultă În mod clar faptul că acordul și dezacordul, sau Înțelegerea și conflictul, sunt de fapt două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a relațiilor interpersonale, de care suntem obligați să ținem În mod special seama de fiecare dată. Rezultă În mod clar faptul că acordul și dezacordul, sau Înțelegerea și conflictul, sunt de fapt două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două persoane. Din aceste considerente, ele nu trebuie separate, iar Înțelegerea lor depinde de o tratare comună a acestora. O dată stabilite aceste aspecte, vom analiza În continuare, procesul de Întâlnire interpersonală, apoi acordul sau Înțelegerea dintre persoane și dezacordul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două persoane. Din aceste considerente, ele nu trebuie separate, iar Înțelegerea lor depinde de o tratare comună a acestora. O dată stabilite aceste aspecte, vom analiza În continuare, procesul de Întâlnire interpersonală, apoi acordul sau Înțelegerea dintre persoane și dezacordul sau conflictul dintre ele. Credem că În felul acesta ne conformăm exigențelor pe care le impune Psihologia Morală. Înainte de a trece Însă la tratarea propriu-zisă a temei, notăm faptul că acordul și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fi și ocazia unor situații negative, neplăcute, de dezacord, de neînțelegere, de respingere afectivă reciprocă a celor care Întâlnesc etc. Aceste aspecte ne demonstrează că, de fapt, În cadrul Întâlnirii sunt cuprinse atât aspectele pozitive, cât și cele negative ale relațiilor interpersonale. Astfel, Între două persoane poate exista o relație de Întâlnire permanent pozitivă sau o relație de Întâlnire permanent tensionată, negativă, conflictuală. În mod egal Însă, tot În cazul relației de Întâlnire dintre două persoane, se poate construi o situație de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de Întâlnire dintre două persoane, se poate construi o situație de natură pozitivă, apoi pot apărea conflicte Între ele, care ulterior să dispară, iar persoanele să se Împace. Toate acestea reprezintă de fapt elemente psihomorale care compun procesul de Întâlnire interpersonală. Să le analizăm În continuare. În cazul Întâlnirii dintre două persoane intervin factori de ordin psihologic și moral. Acești factori se condiționează reciproc. Orice Întâlnire construiește o anumită ambianță, care este strict comună și exclusiv personală celor două persoane. Acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de ordin psihologic și moral. Acești factori se condiționează reciproc. Orice Întâlnire construiește o anumită ambianță, care este strict comună și exclusiv personală celor două persoane. Acestea se recunosc și simt starea de confort și siguranță numai În această atmosferă interpersonală. În cazul oricărei Întâlniri, ca situație de „a-fi-Împreună” a două persoane, deosebim mai multe aspecte, cum ar fi: aă Acordul, reprezentat prin: Întâlnire, atracție, acord, cooperare, construirea unei relații comune durabile și solide; bă Dezacordul, reprezentat prin: Întâlnire, respingere reciprocă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
două persoane. Această punere În comun va depinde, ca reușită sau ca eșec, de natura afectivă, morală, intelectuală, educativ-culturală etc. a celor doi. Reușita relațiilor ține de corespondența celor doi indivizi, iar eșecul de necorespondența acestora. Prin corespondență, Înțelegem preferința interpersonală a celor care intră În relație cu ocazia Întâlnirii. Trebuie să subliniem faptul că, În Psihologia Morală, Întâlnirea dintre persoane este esențială, Întrucât ea reunește absolut toate condițiile care generează situațiile menționate. Acest aspect este deosebit de important și la el
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu altul. 1. Acordul Prin acord se poate Înțelege situația de acomodare pozitivă a două persoane În cazul unei Întâlniri. Pregătită În prealabil, sau spontană, această Întâlnire are un caracter pozitiv prin faptul că cei doi pot stabili o relație interpersonală imediată. Ei pot comunica liber, degajat, sincer. Se stabilește și o punte emoțional-afectivă Între aceștia, construindu-se treptat o ambianță În care cei doi se regăsesc și au sentimentul unui confort reciproc. Acordul dintre persoane poate să se constituie treptat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracter de respingere negativă a două persoane În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu vor avea nimic În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
despărțirii acestora, a cooperării sau a conflictului dintre ele. Întrucât conflictul reprezintă o situație specială, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, Îl vom analiza În mod special. Aspectele psihomorale ale conflictului Orice conflict intervine În cadrul unei relații interpersonale, fie că este vorba de o relație Întâmplător constituită, fie de o relație stabilă. Conflictul nu este numai un act de ruptură, de separație Între două persoane. Prin natura sa, el depășește cadrele stricte ale psihologiei și psihopatologiei, dobândind și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stabil constituite În timp. Ele pot fi conflicte ale Întâlnirii sau conflicte ale intimității. Astfel, am preferat să grupăm conflictele, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, În conflicte de Întâlnire și conflicte de intimitate. Conflictele de Întâlnire vizează relațiile interpersonale imediate și au un caracter subit, acut, neprevăzut, nepregătit anterior. Ele pot apărea Întâmplător Între două persoane, sau se raportează la situații circumstanțiale pe care fiecare dintre ele le dispută pentru sine, În contradicție cu celălalt. Acestea sunt conflicte de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
orientate. În acest context, se diferențiază un anumit tip de relație Între persoanele care prejudiciază sau violează și cele care sunt prejudiciate sau violate. Le vom analiza În continuare. Prejudiciu și persoană Orice prejudiciu este un tip particular de relație interpersonală, o relație de natură conflictuală, din punct de vedere psihologic și moral, dintre doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
culpabilitate pentru agresor, cu efecte prelungite pentru amândoi. Aceste caracteristici definesc natura oricărui act de violență, dar, În același timp, deschid calea Înțelegerii statutelor și rolurilor speciale pe care le au persoanele implicate În acest tip de relație. Analiza relației interpersonale negative de tipul prejudiciului ne pune În fața unui scenariu psihologic, În care fiecare persoană are un rol precis. Acest scenariu este o „relație În trei”, În care sunt implicați următorii factori: persoana celui care prejudiciază; persoana care este prejudiciată; elementul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, * Pe bărbatul drept și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace, dificultăți de integrare; - uneori lipsă de imaginație, are sânge rece în situații periculoase; - decisă, crede că nu are nevoie de susținere, nici de aprobare ca să facă ceva. Studiul de caz 2 S.I. - născută la data de 5.04.1952
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Schimbarea mentalității potrivit căreia asistarea infractorilor(elor) se rezumă doar la activități de supraveghere și control. ● Dezvoltarea infrastructurii necesare. ● Personal angajat (paznicii-gardienii) - format și recrutat cu responsabilitate - care trebuie să cunoască reguli ale comunicării, să posede instrumente specifice unei comunicări interpersonale eficiente, să cunoască strategii de relaționare, să adopte o atitudine umană și decentă în relațiile cu deținuții(tele), să-și perceapă munca drept o vocație și nu drept o simplă sursă de câștigare a existenței. Stabilirea unor relații constructive cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]