3,529 matches
-
urmat, Întrebare creștinească și Lucrul Sfinților Apostoli, tipărite de Coresi în 1560 și 1566 și editate acum de Ion Bianu, iar a doua oară de Dan Simonescu, au renunțat la transcriere, pentru evitarea controverselor, limitându-se la reproducerea fotografică. Transcrierea interpretativă nu este o simplă înlocuire de grafeme (cele chirilice cu cele latine), ci o transliterare modificată de la caz la caz, în funcție de rostirea respectivelor sunete în limba română a timpului. Această metodă de editare a fost considerată „prematură” (a spus-o
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
se putea ști cu precizie, în toate cazurile, valoarea fonetică a fiecărei litere chirilice pentru limba vorbită românească (fie că existau mai multe semne grafice pentru aceeași valoare fonetică, fie că existau mai multe valori fonetice pentru același grafem). Transcrierea interpretativă, stabilită în linii generale de Asociația pentru editarea textelor vechi (înființată în 1929), a început să fie aplicată tot mai mult de editori și filologi, dar cu multă prudență și moderație, în funcție de stadiul de dezvoltare al cercetărilor în domeniul foneticii
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
1980). Ea își propune să fie „o sinteză” a principalelor momente din istoria spectacolului de teatru, privite din perspectiva „evoluției artei actoricești”. Accentul cade nu atât pe ilustrarea unor generații de actori, cât, mai ales, pe tipologia unor modalități artistice interpretative, cu propensiune spre modernitate. SCRIERI: Teatrul Național „I. L. Caragiale” 1852-1952 (în colaborare cu Florin Tornea), pref. G. Oprescu, București, 1955; Teatrul românesc contemporan. 1944-1974 (coordonator în colaborare cu Ion Zamfirescu), București, 1975; Actorul și vârstele teatrului românesc, București, 1980; An
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]
-
existențiale, a trăirilor febrile și tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin. Personajul lui Holban este incapabil să se abandoneze clipei prezente, să se lase acaparat de un moment de euforie; cenzura lucidității, mania interpretativă anulează spontaneitatea și puritatea oricărei emoții. A analiza o situație nu înseamnă a o clarifica: dimpotrivă, complicarea este inevitabilă, căci e exclus să mai descoperi adevărul dintr-o multitudine de interpretări posibile. Eroul își comandă trăirile și atitudinile: autenticitatea sau
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
detenție, m-au gratificat tot cu 10 luni de condamnare penală, urmând să plec Înapoi la unitate pentru a completa stajul militar până la trei ani de zile.Dar nu a fost așa...! Cum toate noile legi făcute de comuniști erau interpretative, nici condamnarea mea nu a făcut excepție...! Am fost trimes la Cernavodă la un batalion de munccă gratis, unde am mai executat Încă 10 luni descărcând granit din șlepurile ce veneau pe Fluviul Dunăre, Într-un tempo infernal. Și, Însfârșit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Era Înnebunit după meniul lor - pui havaian și orez cu șofran. În cele din urmă Îl dusese pe bătrân acolo. Fusese Într-adevăr un prânz regesc. Dar Lincoln Center, Sammler nu Îl văzuse decât din afară. Îl lăsau rece artele interpretative și evita mulțimile. Expoziții, de instalații electrice sau nuduri, vizitase doar pentru că o amuza pe Angela să Îl țină la curent. Dar trecea peste paginile din Times În care scria despre pictori, cântăreți, scripcari sau actori de scenă. Își păstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
său este indispensabilă pentru prevenirea violențelor. La Summit-ul O.S.C.E. de la Astana, din decembrie 2010, dezbaterile privind conflictele înghețate au evidențiat această diferență de abordări, sprijinul pentru poziția Moldovei și continuarea negocierilor în formatul "5+2". Astfel, în declarația interpretativă a șefului delegației U.E. la Summit-ul O.S.C.E., după adoptarea documentului final se subliniază, printre altele: "...În ceea ce privește Republica Moldova, Uniunea Europeană: Reafirmă angajamentul său că formatul "5+2" de negocieri este singurul legitim pentru procesul de soluționare. Face apel pentru reluarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a Republicii Moldova. Sprijină măsurile de creștere a încrederii și securității pentru promovarea transparenței, stabilității și a reducerilor militare convenite anterior, în conformitate cu obiectivele, declarațiile și angajamentele O.S.C.E. ..." (SUM.DOC/1/10/Corr.1, 3 dec.2010, Att.1 ) În declarația interpretativă a delegației Republicii Moldova se accentuează următoarele: Conflictele nerezolvate, inclusiv cel din Transnistria, precum și continuarea staționării forțelor militare străine pe teritoriul altor state suverane fără acordul acestora rămân o prioritate pentru O.S.C.E. Elementele cheie în această direcție ar fi: Continuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
retragerii forțelor militare și a armamentelor Rusiei din Moldova în conformitate cu angajamentele luate la Summit-ul O.S.C.E. de la Istanbul (1999). Transformarea actualelor aranjamente de menținere a păcii într-o misiune multinațională civilă, bazată pe un mandat internațional corespunzător". În declarația interpretativă a Delegației române, care a subscris la cea a U.E., se adaugă următoarele: Apreciem că principala nerealizare a acestei reuniuni constă în lipsa progreselor privind soluționarea conflictelor înghețate cu care se confruntă Republica Moldova, Georgia și regiunea Nagorno-Karabah. ............................................................................................................................ Conflictul din regiunea separatistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dau bătute. Se culcă cu bărbații libidinoși care-și zic regizori sau producători. Îmi spun întruna în sinea mea că nu pot să renunț. În iunie, fata află că se organizează o audiție pentru punerea în scenă, într-o manieră interpretativă diferită, a piesei Nora de Ibsen. Regizorul e domnul Zhang Min, un maestru format la școala rusă. E entuziasmată din clipa în care aude vestea. A citit piesa lui Ibsen de atâtea ori pe vremea când era la școală, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fiind faptul că formează un tot unitar. Prin urmare, fisura nu se află în structura conceptuală, ci este întotdeauna implicită acesteia, întrucât e parte a naturii raportului dintre structura conceptelor și realitatea căreia intenționează să-i fie explicația teoretică, modelul interpretativ și disciplina de dezvoltare. Atitudinea filosofică constă, înainte de toate, în predispoziția, sau mai bine-zis, în predispunerea de a sesiza fisurile dintr-un sistem sau altul. Această poziție speculativă poate fi adoptată prin atenția critică față de trei niveluri succesive. Primul ne
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cauzată de mirarea originară, nu numai că reapare și după răspunsul științific, dar este implicită, ca fundal, chiar și în argumentările științei și în procedeele tehnicii. Această prezență a întrebărilor la diferite niveluri, face posibilă coexistența unor metodologii și criterii interpretative diferite. Privind global situația ce reiese dintr-un astfel de context putem identifica în ea o linie de dezvoltare pe care să o concentrăm într-o expresie în stare să-i redea dinamismul intern: «de la mirarea originară la lupta pentru
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
evenimentelor personale și interpersonale, devine un obicei și deschide o acută problematică morală. Angajamentul anti-ideologic definește un mod de a concepe viața teoretică. Componenta ei speculativă constă în exercițiul critic față de o concepție pur formală a raționalității, și în abordarea interpretativă a situații complexe importante la nivel empiric. În schimb, aspectul practic, adică traducerea considerațiilor speculative în atitudine și într-o intervenție în câmpul social, duce la un angajament îndreptat spre îndepărtarea falselor raționalizări și a consecințelor lor concretizate în forme
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este religios, nu epistemologic. Și cu privire la aceasta suntem de acord cu Kolakowski, însă pentru noi cei doi termeni, experiența de credință și demonstrația rațională, desemnează un spațiu intermediar în care se situează noile «preambula fidei»; este vorba despre spațiul ipotezelor interpretative exprimate în limbajele semantice cărora cultura contemporană le oferă ample posibilități. Dacă am voi să ne reprezentăm printr-un tablou situația speculativă, așa cum ne apare în concluzia cercetării noastre, am putea spune că pe fundal rămâne paradigmatică realizarea ideală a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a lungul timpului și în varietatea circumstanțelor vieții. Filosofia, împiedicată să ajungă la concluzii sistematice și univoce, acceptă, prin urmare, riscurile interpretării și rămâne fidelă varietății vieții, însoțind-o în drumul ei și reînnoind, din când în când, propriile modele interpretative. Unele dintre considerațiile prezentate în capitolele precedente pot fi văzute ca o contribuție adusă primei faze a metodei, o muncă depusă cu scopul găsirii condițiilor de posibilitate ale unei filosofii creștine. Elaborarea unor modele hermeneutice, care să fie propuneri de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
interpretare. Este vorba despre un mod de a concepe cercetarea filosofică ce nu se izolează într-o critică absolută, ci o raportează la fundamentul ei, la lumea concretă a vieții și la densitatea existenței, aspecte ce susțin afirmarea unor propuneri interpretative și nu atingerea unui adevăr absolut. În afara oricărui temei nu mai rămâne decât forma abstractă a gândirii logice. Rigoarea discursului filosofic nu este identic cu rigoarea formalismului matematic. Discursul filosofic se naște din mirarea în fața vieții și nu din regulile
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ipoteze subsecvente, testate atât pe teren, cât și în laborator. Pe scurt, practica sugerează rafinări ale teoriei, iar teoria rafinată oferă o îmbunătățire a liniilor directoare pentru practica eficientă din domeniul nostru. (Latham, 2007, p. 265) Studiile dezvoltate în paradigmă interpretativă sau fenomenologică sunt slab reprezentate în cercetarea motivației. Singurul stoc de competență utilizat în demersurile de cercetare este cel al cercetătorului. În acest context afirmarea "superiorității" cunoașterii științifice și ignorarea "cunoașterii comune" este apriorică: "psihologii din domeniul motivației trebuie să
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
correlated? Possible sources of commonsense theory. Journal of Organizational Behavior, 24, 753-777. Fisher, Cynthia D. (2000). Mood and emotions while working: missing pieces of job satisfaction? Journal of Organizational Behavior, 21, 185-202. Forray, Jeanie M. (2006). Sustaining Fair Organization. An Interpretative View of Justice in Organizational Life. Group and Organization Management, 31, 3, 359-387. Freud, Sigmund. [1915]. Instincts and their vicissitudes. În Levine M. Fredric (ed.). Theoretical Readings in Motivation: Perspectives on Human Behavior. (1976). Chicago: Rand McNally College Publishing Company
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
meci de tenis, contextul social determinând autocenzura spectatorilor/suporterilor). Orientarea de către un sistem social al acțiunii membrilor săi se face prin a produce - prin chiar modul și structura sa - modele de interpretare și de acțiune variabile structurale, care sunt scheme interpretative și comportamentale, pe baza cărora omul poate să evalueze și să definească: a) obiectul/competiția, în funcție de care urmează a-și orienta acțiunea; b) natura relației cu acțiunea sportiv, ego, actor - obiect (alter ego). Ca orice sistem social acțiunea sportivă are
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în principal de teoria sportului: conflict, armonie, contrapunct și forme sportive - cărora li se pot adăuga disciplinele legate de tehnica sportului - disciplinele indispensabile pe de o parte înțelegerii superioare a fenomenului sportiv, iar pe de altă parte, implicării creatoare sau interpretative în acest fenomen. Creația sportivă în general - creația există în funcție de individ, fără excepție - își propune să realizeze mai mult decât o simplă comunicare socială; țelul realizării obiectului artistic este acela de a împărtăși o viziune fundamental expresivă, expresia fiind rezultatul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
transformărilor structurale ale societății contemporane, instituția muzeală devine un "mediator" între necesitatea schimbării și necesitatea păstrării patrimoniului. Discursul asupra rolului pe care îl joacă muzeul în societatea contemporană, în relație cu alte cîmpuri culturale sau de civilizație, a primit valențe interpretative subtile și complexe, ce insistă asupra mutațiilor care au survenit în societate și implicit în cultură și educație, în procesul trecerii de la modernitate la postmodernitate. Epoca modernă avansase ideea influențelor socio-politice în cadrul muzeului, începînd cu iluminismul, ca mijloace eficace de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bine convingerea că slujirea Cuvântului trebuie făcută întâi de toate fără a ceda în fața oricărui compromis. Cel puțin, în această mare semnificație, trebuie citit și vestit Cu-vântul sine glossa, fără acea didascalie ideologică care aruncă asupra lui o perdea interpretativă care apasă și limitează: „Dimpotrivă, refuzăm categoric: să fim slujitorii celor mari ai acestei lumi, primind favoruri din partea lor și susținând interesele lor tulburi; să fim slujitori ai idolilor societății moderne: banul, plăcerea, succesul și faima; să fim slujitori ai
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar putea reprezenta orice divinitate feminină protectoare; în plus, unii savanți se îndoiesc chiar de funcțiunea cultuală a figurinelor în pilastru iudaice, astfel că întreg fenomenul este încă deschis dezbaterii interpretative. Un obiect de cult împotriva căruia Biblia și-a ridicat glasul de mai multe ori este stela (mașșēbâ, cf. Dt 16,22): un bloc de piatră dispus în poziție ridicată care putea fi gravat sau nu, cu sau fără reprezentări
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în sânul tradiției greco-romane. Analiza formelor liturgice-muzicale, considerate în semnificația lor teologică, ne permite totuși să reconstruim concepția teoretică ce a determinat adoptarea și organizarea lor concretă. Pe lângă aceasta, mai putem constata că, pe lângă practica ecleziastică, există și o tradiție interpretativă pe care o întâlnim atât în primele documente relative la liturgie, cât și în exegeza Sfintelor Scripturi, independentă de tradiția filozofică greco-romană. Un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea reconstruirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică-muzicală creștină
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din schola și ulterior din capelele muzicale, care s-au născut în timpul prezenței suveranului pontif la Avignon (1305-1377) și se vor răspândi în întreaga Europă, atingând maxima dezvoltare între secolele XV și XVI. În fața acestor inovații, din punct de vedere interpretativ, cântecul gregorian a trebuit să sufere inevitabile urmări. Monodia a fost pusă în discuție și s-a creat o confuzie de voci ce i se alăturau în mod haotic, lipsind-o de spațiu și de oxigen. Aceste modalități executive se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]