2,510 matches
-
se bazează pe febră, dispnee, tahicardie, tuse neproductivă, asociate radiografic aspectului de “plămân alb”, cu leziuni interstițiale și alveolare difuze, bilaterale, debutate perihilar și extinse periferic. Se pot întâlni și aspecte atipice (10%) și chiar normale (20%). Pneumonia/hiperplazia limfoidă interstițială (PLI) are etiologie incertă, VEB sau chiar HIV. Tabloul clinic este reprezentat de tuse și hipoxie cu debut insidios în absența modificărilor Infecția HIV/SIDA 170 stetacustice pulmonare. Manifestările extrapulmonare frecvent asociate LIP sunt: adenopatia generalizată, hipertrofia parotidiană, sindromul sicca
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cefalee, hipertensiune intracraniană, crize epileptice. Colaborarea interdisciplinară se realizează între următoarele specialități ce pot diagnostica: * Medicul generalist: febră, anorexie, limfadenopatie, mărirea glandei parotide (fig. 8.6) * Dermatolog: eritema nodosum, lupus pernio, rash (fig. 8.7) * Radiolog: adenopatie hilară bilaterală, fibroză interstițială, chisturi osoase (fig. 8.8) * Pneumolog: dispnee, tuse, wheezing, radiografie toracică patologică * Oftalmolog: irită, coroidită, keratoconjunctivită, glaucom, cataractă, mărirea glandei lacrimale, uscăciune oculară * Cardiolog: insuficiență cardiacă, aritmii, modificări EKG, moarte subită * Endocrinolog: diabet insipid, hipercalcemie, hipertiroidism * Gastroenterolog și hepatolog: granuloame
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cronice, în unele cazuri astmatiforme, procese infecțioase apicale, peribronșita supurată); o cardiovasculare (endocardită septică, pericardite, abcese miocardice, cardita din reumatismul articular acut, flebotromboze); o digestive (dispepsii prin piofagie la hipostenici); o renale (glomerulonefrite acute și cronice, nefrite “în focar”, nefrite interstițiale); o osteo-articulare (reumatism articular acut, reumatism poststreptococic subacut, oligoartrite postanginoase, osteomielite și artrite supurate, agravarea poliartritei reumatoide, spondilitei anchilozante, colagenozelorlupusul eritematos diseminat, sclerodermia, polimiozita sau o serie de vasculite); o dermice (purpură reumatoidă, eritem polimorf, eczeme cronice); o neurologice (manifestări
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mai sus decât la adult și numai la 13 ani el ocupă poziția definitivă. Fibrele elastice ale bronhiilor sunt rare la început și abia la 12 ani se dezvoltă rapid. Bronhiile respiratorii sunt la început puține la număr, iar țesutul interstițial, slab dezvoltat, conține puține fibre elastice. Toracele are formă asemănătoare cu cea a adultului, dar îi diferă dimensiunea; diametrul transversal este mai mare, ca și cel anteroposterior; apertura toracică devine oblică, coastele iau o direcție descendentă, nefiind atât de orizontalizate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Deoarece suturarea descrisă mai sus poate să nu dea întotdeauna rezultate bune, recomandăm ca în rupturile complicate (III) să se coboare rectul până la nivelul unghiului intern al rupturii și marginile să i se sutureze de marginile orificiului anal. Pentru rupturile interstițiale în care numai planul muscular este interesat și uneori mucoasa vaginală, iar tegumentele perineului sunt intacte, se secționează pielea și se reface perineul ca într-o ruptură de gradul II, având grijă să excizăm întotdeauna țesuturile a căror vitalitate este
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22 asociată cu meningiom; translocația t (11; 22), în sarcomul Ewing; amplificare genică a oncogenei N-myc exprimată prin dubluminusculi (DM) și regiuni omogen colorate (HSR), în neuroblastom; deleții interstițiale și terminale, în țesuturi și linii celulare stabilizate, provenite din tumori precum cele care implică 1p32 - p36, în neuroblastom, 3p14-23, în carcinomul pulmonar cu celule mici și adenocarcinom pulmonar; 11p13, în tumora Wilms; 13q14, în retinoblastom. Amplificarea ADN se realizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genei Rb1- supresoare de tumori. Combinând analizele citogenetice cu studiile asupra markerilor din diferitele regiuni ale cromozomului 13q, autorii au descifrat și mecanismele de apariție a celei de a doua lovituri (fig. 21.2). Figura 21.2. Deleția unei regiuni interstițiale (q14.1-q14.3) din brațul lung al unui cromozom 13, evidențiată prin bandare cromozomală. Cromozomul uman normal 13 (stânga) și același cromozom uman 13 din al cărui braț lung lipsește o regiune specifică în care s-a stabilit că se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
retinoblastom este deleția parțială a unui cromozom sau chiar pierderea unui întreg cromozom 13, prin nondisjuncție, recombinare mitotică (ce conduce la pierderea acelor părți ale cromozomului care sunt distale față de zona în care s-a realizat cross-over-ul) sau o deleție interstițială de novo. În oricare dintre aceste cazuri, este pierdută o alelă a oricărui marker aflat în vecinătatea genei TS. Dacă pacientul a fost heterozigot pentru un anumit marker, celulele țesutului tumoral pierd heterozigoția (LOH), devenind homozigote sau hemizigote. Deleția homozigotă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
buloasă pulmonară 6. Sindromul de bronholitiază 7. Sindromul bronhoastmatic 8. Sindromul cavitar negativ - în unele cazuri chiar cu status cavitar negativ (caverna deterjată) 9. Sindroamele de scleroză cicatricială - cu localizare și extindere variabilă, cuprind: lobitele scleroase retractile fibrotoraxul posttuberculos scleroza interstițială difuză posttuberculoasă 10. Sindroamele pleurale reziduale - pahipleurite, pneumotorax spontan, pungi pleurale reziduale, empieme tardive nespecifice 11. Sindroame de insuficiență respiratorie cronică 12. Sindromul de cord pulmonar cronic posttuberculos [48]. Coman clasifică sindroamele posttuberculoase astfel: 1. Sindroame posttuberculoase predominent pleurale reprezentate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cavități restante, cavități ale lojei de rezecție pulmonară [49,50]. Cele mai des întâlnite sindroame posttuberculoase la nivel toracic sunt: 1. Sindromul bronșitic cronic, 2. Sindromul de supurație pulmonară retrostenotică, 3. Distrofia buloasă, 4. Sindromul cavitar restant negativ, 5. Fibroze interstițiale difuze după tuberculoza miliară, 6. Fibroze dense cu lobite fibroase retractile sau fibrotorace, 7. Simfize pleurale și pahipleurite, 8. Pleuropericardite adezive și constrictive, 9. Insuficiența respiratorie cronică, 10. Cordul pulmonar cronic, 11. Bronholitiaza, 12. Mediastinite cronice fibroplastice, 13. Cifoscolioze, 14
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt aproape complet alfabetizate, pungile de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar pentru alfabetizarea a jumătate din populație! Sub programul de școlarizare publică a populației, În Vechiul Regat, rata literalității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem nimic" (Marin, 1977, p. 64, subl. în original) [1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din nomos-ul națiunii etnice, ar fi azvârlit în spațiul interstițial al vidului existențial. Interbelicul este spațiul în care are loc deplina distilare identitară a specificului românesc. Heralzii Școlii Ardelene au fost ctitorii tradiției naționale românești, la care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii istorii - refuzată pentru totdeauna românismului -, nici în autarhia organică anistorică în care și-a trăit netulburată mia de ani de la retragerea aureliană. "Istoria noastră nu mai putea să fie decât cvasiistorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este un mediu intern, realizat tot selectiv, în funcție de interesul și de nevoile individului. Pentru noi noțiunea de mediu intern este restrânsă doar la caracteristicile fizice, biochimice și fiziologice ale umorilor care circulă prin organism sau scaldă celulele corpului (sângele, lichidul interstițial, limfa și alte umori necirculante). Nu trebuie să confundăm Innenwelt-ul cu mediul intern. În Innenwelt intră componentele fiziologice ale corpului, însă intră și toate acumulările unui individ, în funcție de specie. Această noțiune este cu atât mai cuprinzătoare cu cât o urmărim
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
s’a dovedit depășită. Celula s’a „cârdășit“ atunci, cu suratele ei, Îndărătul unei noi membrane, devenind organism pluricelular, sub o piele care adăpostea o nouă picătură din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu compoziția aflată la vremurile respective. Tot „cârdășia“, dar de-acum Între cele mai diverse/diferite organisme pluricelulare și nu numai a salvat viața de următoarea degradare a mediului. Dar o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
placul prototipului care e fiecare dintre noi; motiv de stress. À propos: când câteva organisme unicelulare au găsit cu cale să formeze un organism pluricelular, izolându-se În spatele unei piei, au făcut-o Împreună cu oleacă din marea acelui moment, lichidul interstițial de astăzi care păstrează cu sfințenie compoziția aceleia, cu mult mai dulce decât aceea de astăzi. Vorbeam de stress? Păi, În fața lui suntem complet dezarmați, căci doar plantele au capacitatea de a selecta, din largul evantai de variante izotopice ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
romanii, bizantinii, turcii... Alții, pe aiurea, au depus și depun Încă multă trudă pentru a o obține din mare. E mare nevoie de ea, căci orice organism animal, inclusiv omul, reconstituie În sine, mereu și mereu, o „mare“ interioară, lichidul interstițial adică, cu o compoziție sacralizată, aceea a mării propriu zise din vremea nașterii primelor pluricelulare; asta ca să fiu simplistă... Așa vorbind, sunt tentată, eu, picătura de apă, să vă plâng, pe voi dar și pe alții care hălăduiesc pe sare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin prelucrarea pancreasului prelevat de la cadavre, în vederea utilizării lor pentru transplant. Delimitarea insulelor poate fi uneori schițată de arteriolele mici care intră în insulă și mai bine încă de vasele eferente care ies din insulă și care realizează un spațiu interstițial subcapsular. Insulele au fost descrise în 1869 de Paul Langerhans (1849-1888). Acesta nu a avansat nici o ipoteză despre posibila lor semnificație, întrucât originea pancreatică a diabetului a fost susținută numai ulterior (în 1877) de către E. Lancereaux și confirmată cvasi-experimental de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
pentru un hormon de contrareglare. Această acțiune pare că ține de funcția glucagonului (atât a celui intestinal, cât și a celui pancreatic) de amplificare intra-insulară a secreției de insulină. În acest sens trebuie menționat faptul că glucagonemia din lichidul interstițial care scaldă celulele B se află la concentrații de circa 100 de ori mai mari decât cele prezente în circulația sistemică. Alte acțiuni ale glucagonului includ stimularea secreției de adrenalină și a hormonului de creștere. Glucagonul semi-sintetic (flacoane de 1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se formează prin filtrare în segmentul arteriolar al capilarului și se absoarbe în mod continuu la nivelul segmentului venular. Capacitatea de absorbție însă este limitată și o cantitate de aproximativ 1/10
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
îndepărtată de la acest nivel prin intermediul sistemului limfatic sub formă de limfă [33, 34]. Procesul de filtrare de la nivel capilar se face sub acțiunea unui gradient presional, rezultat din diferența următoarelor presiuni: presiunea hidrostatică capilară (17 mmHg), presiunea coloido-osmotică a lichidului interstițial (5 mmHg), presiunea coloido-osmotică capilară (28 mmHg) și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial. În mod fiziologic această ultimă componentă presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un nivel de 6 mmHg. Valori mai mici de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Procesul de filtrare de la nivel capilar se face sub acțiunea unui gradient presional, rezultat din diferența următoarelor presiuni: presiunea hidrostatică capilară (17 mmHg), presiunea coloido-osmotică a lichidului interstițial (5 mmHg), presiunea coloido-osmotică capilară (28 mmHg) și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial. În mod fiziologic această ultimă componentă presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un nivel de 6 mmHg. Valori mai mici de până la 0 mmHg determină creșterea gradientului presional capi-laro-interstițial, ceea ce duce la creșterea fluxului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un nivel de 6 mmHg. Valori mai mici de până la 0 mmHg determină creșterea gradientului presional capi-laro-interstițial, ceea ce duce la creșterea fluxului limfatic. La presiuni hidrostatice ale lichidului interstițial mai mari sau egale de 1-2 mmHg nu mai apare creșterea fluxului limfatic, fapt ce poate fi explicat prin compresiunea extrinsecă a limfaticelor [32]. Există variații fiziologie ale fluxului limfatic, care constau în scăderea acestuia în timpul somnului și creșterea pe parcursul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
al sistemului circulator reprezentat de fluidul circulant - limfa și vasele limfatice. Sistemul limfatic diferă de sistemul vascular propriu-zis, deoarece nu formează un circuit închis. Sistemul limfatic contribuie în mod hotărâtor la menținerea homeostaziei organismului prin recuperarea de substanțe de la nivel interstițial, prin absorbția nutrienților de la nivel intestinal și transportul acestora în sistemul venos. În procesul de formare a limfei se recuperează excesul de lichid interstițial ce nu poate fi reciclat direct în sistemul vascular (aproximativ 1/10 din lichidul filtrat capilar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Sistemul limfatic contribuie în mod hotărâtor la menținerea homeostaziei organismului prin recuperarea de substanțe de la nivel interstițial, prin absorbția nutrienților de la nivel intestinal și transportul acestora în sistemul venos. În procesul de formare a limfei se recuperează excesul de lichid interstițial ce nu poate fi reciclat direct în sistemul vascular (aproximativ 1/10 din lichidul filtrat capilar (Hăulică, 1996) [33, 34]. Proteinele trec în cantitate mică la nivel interstițial datorită impermeabilității capilare naturale; cele care trec sunt recuperate de circulația limfatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]