1,389 matches
-
De multe ori, decidem câte grupuri pot fi reunite cu resursele disponibile și abia apoi ne hotărâm cum putem distribui grupurile. Dacă avem suficiente resurse pentru a întruni zece grupuri, câte categorii diferite de participanți (sau public-țintă) ar trebui să intervievăm? Câte grupuri ar trebui întrunite din fiecare categorie de participanți? Ce distribuție ne-ar oferi cele mai utile informații? Iată un exemplu. În studiul menit să descopere modul de a-i determina pe copii să mănânce mai multe fructe și
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
direcția răspunsului. Răspunsul nu este implicit, iar tipul de răspuns și modul de a-l da nu sunt sugerate. Indivizii sunt încurajați să răspundă conform situației lor particulare. Avantajul major al întrebărilor deschise este acela că arată ce gândește persoana intervievată de fapt și nu ce crede intervievatorul că gândește ea. De exemplu, aveți aceste întrebări deschise: „Ce părere aveți despre program?”, „Ce credeți despre conferință?”, „De unde obțineți noi informații?”, „Ce vă place cel mai mult la programul propus?”, „Ce vă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tendința de a deveni superficiali, de a înregistra doar datele care le vin în minte prima dată participanților, dacă nu acordă suficient timp pentru discuții. Întrunirile focus grupurilor durează, de obicei, două ore. Au existat grupuri reușite care au fost intervievate într-un timp mai scurt, mai ales în cazul copiilor sau al adolescenților și pentru studii concentrate pe o temă de mică amploare. De asemenea, ocazional auzim de unele întruniri de focus grupuri care durează mai mult de două ore
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de conducere al instituției căuta candidați din toate colțurile țării, dar, din cauza bugetului pentru călătorii limitat, doar candidații din împrejurimi au fost luați în calcul cu adevărat. Rezultatul a fost că printre candidații selectați în final care trebuiau să fie intervievați de către consiliu se numărau și trei profesori. Primul dintre cei trei era profesor de contabilitate, al doilea era profesor la Politehnică, iar al treilea îndeplinea, de obicei, funcția de consultant în probleme de management. După încheierea interviurilor, consiliul se afla
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de sănătate. Am intervievat 242 de persoane de diferite etnii și religii din România, completând apoi studiul cu investigații clinice și paraclinice. Principala noastră preocupare a fost aceea de a stabili concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică în domeniul medicinei clinice, sănătății publice
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
scăzut de subiecți cu două și trei patologii, în timp ce ortodocșii de rit vechi au cel mai mic procent de subiecți cu o singură patologie și nici unul dintre călugări nu suferă de mai mult de două boli. Tabelul 2. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de APP și religie (valori absolute și %) APP/Religie Ortodox Monah AZS Rit vechi Total 0 4 (8,5) 11 (29,8) 55 (40,7) 4 (16,7) 74 (30,4) 1 32 (68,1) 20 (54,0) 64 (47
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian (%) Veget (%) Total (%) 0 21 (16,3) 48 (44,4) 2 (50,0) 71 (29,4) 1 77 (59,7) 46 (42,6) 2 (50,0) 125 (51
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
față de cei cu tipul de alimentație carnivoră. Distribuția simptomatologiei în funcție de tipul de religie este prezentată în tabelul 4, membrii AZS având cel mai mare procent de asimptomatici - 85%, de asemenea, 57% dintre călugări nu prezintă simptome. Tabelul 4. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și religie (valori absolute și %) Nr. simpt./Religie Ortodox Monah AZS Rit vechi Total 0 19 (40,4) 21 (56,8) 86 (63,7) 8 (33,3) 134 (54,9) 1 18 (38,3) 8 (21
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și adventiști. Există, de asemenea, o corelație între simptomatologie și tipul de alimentație (tabelul 5). Jumătate dintre subiecții care consumă carne sunt asimptomatici, dar 60% dintre ovo-lacto-vegetarieni sunt asimptomatici. Simptomatologia indică o permanentă discrepanță în favoarea ovo-lacto-vegetarienilor. Tabelul 5. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și tipul alimentației. (val abs și %) Nr. simpt./ Tipul alimentației Carnată (%) Vegetariană (%) Total (%) 0 66 (51,2) 65 (60,1) 3 (75,0) 134 (55,6) 1 45 (34,9) 33 (30,6) 1 (25,0
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
statistic semnificativă; din examinarea frecvențelor absolute, se poate constata proporționalitatea similară a numărului de simptome pe tipul alimentației. Distribuția simptomelor în funcție de etnie este egală între grupuri, fără să existe diferențe semnificative statistic între acestea (tabelul 6). Tabelul 6. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și etnie Nr. simpt./ Etnie Român Rrom Rus-lipovean Total 0 91 29 11 131 1 50 14 16 80 2 16 8 3 27 3 2 1 1 4 Total 159 52 31 242 Notă: Relația
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
două discuții de grup (focus grupuri) având ca obiectiv aprofundarea anumitor aspecte identificate în cursul campaniei de interviuri. La una dintre aceste discuții au fost convocate persoane cu atribuții în primăriile comunale, iar la o alta, câțiva dintre subiecții (tinerii) intervievați în prealabil. Limite și priorități Rezultatele studiului nu pot fi generalizate pentru situația unor copii care au petrecut cel puțin 10 ani în instituții de protecție din județul Prahova și au fost revocați în perioada definită. Ca atare, eșantionul obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele au fost autoarele abuzului. M. Devasahayam et al. (1991) au intervievat 159 de femei indiene din mediul rural. Dintre acestea, 31,4% consideră că agresarea, maltratarea fizică „au fost asociate cu alcoolismul bărbaților”. În continuare, 29,4% consideră că „este rezultatul răspunsurilor obraznice (talk back)”, 18,3% din cauza faptului că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
15 ani. Au fost chestionate 16.179 de persoane, cu o medie de 1.000 de persoane în fiecare țară membră a Uniunii Europene, cu trei excepții: în Germania eșantionul a cuprins 2.000 de persoane, în Marea Britanie au fost intervievate 1.300, iar în Luxemburg, 600 de persoane. Mulțumim prof. univ. dr. Aurora Liiceanu pentru comentariile și sugestiile oferite privind problematica violenței domestice. Traducere de Dana Ligia Ilin. La redactarea conținutului acestei lucrări au mai participat și alți profesori din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deplin conștientă că această somitate culturală trăia cu o altă femeie. Au implorat-o să dezvăluie adevărul. A refuzat categoric, tot atât de neînduplecat cum s-a abținut de la proslăvirea iubirilor echivalentelor feminine ale lui Hadrian și Zenon. Atunci când Matthieu Galey a intervievat-o pe insulă zile la rând pentru a scrie Cu ochii deschiși, ea i-a spus tot felul de lucruri despre sexualitatea ei, fără a se gândi niciodată că el le va introduce în carte. El a făcut-o însă
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
distanță sau minciună. Pe baza acestui criteriu, Yourcenar a picat la testul celor trei cuvinte (deghizare, distanță și minciună) ea practicând toate cele trei în scrierile ei. În 1979 Georges Stambolian, un cărturar din cercurile academice din America l-a intervievat pe criticul de teatru american Eric Bentley despre statutul homosexualității în literatură 101. Se întâmpla exact în timp ce se încingea la Paris dezbaterea privind alegerea lui Yourcenar în Academia Franceză și efectiv în momentul de vârf al celebrității sale internaționale. Bentley
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
explice membrilor comunității pașii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a obține un credit nerambursabil de la FRDS, prin care să-și reabiliteze drumul comunal. Luările de poziție ale sătenilor prezenți la adunare și ale celor care au fost intervievați în curțile lor au fost multiple: unii și-au exprimat îndoiala că primăria va sta deoparte și nu va încerca să deturneze fondurile, „uitând iarăși de satul aflat la periferia comunei”; alții nu aveau încredere că „o comunitate îmbătrânită, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
preferențial informațiilor care ne confirmă părerile și ne îndepărtăm de celelalte. Fenomenul, numit „expunere selectivă la informații”, se manifestă în diferite domenii, mergând de la chestiunile sociale la politică, după cum arată următorul experiment: Psihologii Steven H. Chaffee și Yuko Miyo au intervievat 500 de adolescenți și adulți din Statul Wisconsin în timpul campaniei prezidențiale americane din 1980, când aceste familii erau expuse la mesajele de campanie ale candidaților. S-a constatat că, în urma campaniei mediatice, majoritatea subiecților și-au consolidat părerile inițiale, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
l-ar putea determina să acționeze într-un anumit fel. Asta e ceea ce psihologii numesc eroare fundamentală de atribuire: neglijăm impactul situației asupra comportamentelor. În cazul unui interviu, fenomenul este de zece ori mai vizibil. Prin repartizarea rolurilor (cel care intervievează a pregătit întrebări „capcană”), persoana intervievată are toate șansele să fie încolțită, oricât de competentă ar fi într-un anumit domeniu. Dimpotrivă, jurnalistul are toate atuurile, pentru că el este cel care a gândit întrebările. Însă, cum noi avem tendința să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că măsurile de protecție a mediului anunțate de un responsabil politic? Atitudinile non-verbale ale jurnalistului „Trebuie să acordăm locul meritat surselor de energie alternativă și să se diminueze consumul de CO2. Pentru aceasta ne propunem să dezvoltăm mai ales ferutajul”. Intervievat pe un platou de televiziune, un responsabil politic afirmă cele de mai sus, care pe hârtie par atrăgătoare, dar... ...nu le credeți nici pe jumătate. Ceva din el nu vă inspiră încredere. Nu știți exact ce anume. E o intuiție
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sunteți convinși pe deplin. Oare figura sau vocea lui nu v-a plăcut? Sau faptul că își încrucișează picioarele? Nu, nu e asta. Atunci ce e? Dacă sunteți suficient de atenți, vă veți da seama că jurnalistul că jurnalistul care intervievează se încruntă des în timp ce interlocutorul său vorbește. Sau își ține stiloul pe buze cu un aer nervos sau își crispează gura... reacții pe care le avem, de obicei, atunci când nu suntem de acord cu cineva. E oare posibil ca mimica
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avem, de obicei, atunci când nu suntem de acord cu cineva. E oare posibil ca mimica jurnalistului să vă influențeze în mod inconștient? Un experiment arată că, într-adevăr, suntem foarte sensibili, independent de noi, la semnele discrete ale celui care intervievează. Psihologul Elisha Babad a dat unui număr de 83 de voluntari să privească niște fragmente video în care un om politic era intervievat de un jurnalist de televiziune. În unele imagini jurnalistul înclina capul în semn de aprobare, zâmbea și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
experiment arată că, într-adevăr, suntem foarte sensibili, independent de noi, la semnele discrete ale celui care intervievează. Psihologul Elisha Babad a dat unui număr de 83 de voluntari să privească niște fragmente video în care un om politic era intervievat de un jurnalist de televiziune. În unele imagini jurnalistul înclina capul în semn de aprobare, zâmbea și afișa o mină destinsă. În altele, jurnalistul adopta o serie de mimici dubitative: fie își crispa buzele, fie se încrunta. Uneori se mișca
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un element care cântărește greu în balanța jocurilor electorale. Acest tip de influență numit „non-verbală” face obiectul unor cercetări din ce în ce mai asidue și arată importanța ca un jurnalist să rămână neutru inclusiv în atitudinea gestuală și corporală în momentul în care intervievează un responsabil politic. Din nefericire, E. Babad a arătat că majoritatea jurnaliștilor nu se pot abține să favorizeze conștient sau inconștient cutare sau cutare candidat prin gesturile și postura corporală, după cum arată următorul experiment: Au fost analizate în detaliu atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și, cum nimeni nu aplauda, virtuozul internațional a fost considerat ca un artist de ultimă categorie. Suntem foarte sensibili la atitudinile și chipurile celorlalți: astfel se explică poate faptul că ni se par mai mult sau mai puțin convingători politicienii intervievați la televizor în funcție de fața jurnalistului... Concluzie Aceste experimente arată în ce măsură presa trebuie să fie independentă de orice putere politică. Un jurnalist prea apropiat de anumite curente politice cu greu se poate abține să favorizeze candidații prin gesturile și expresiile feței
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
singurul. Fă o căutare după cuvintele „șef rău” pe Google și o să obții peste șase milioane de rezultate - e imposibil să se refere toate la aceeași persoană. Un studiu condus de firma australiană de consultanță managerială Dattner Grant, care a intervievat 1.800 de angajați, a stabilit că peste trei sferturi din salariații australieni sînt nemulțumiți de conduita membrilor conducerii din companiile lor. Firma Delta Road, cu sediul în Denver, a făcut un sondaj la care au participat 700 de angajați
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]