35,691 matches
-
accepte orice dificultate cu o răbdare de călugăr, Alexandru Bota nu poate suporta această idee. Singura soluție care îi rămâne este să dispară, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. El practică formă supremă de devotament, devotamentul anonim. Într-un interviu apărut în revistă Luceafărul din 1 iunie 1985, Eugen Uricaru făcea mărturisiri în legătură cu modul cum s-a documentat pentru scrierea românului Rug și flacăra: Pentru un amănunt vestimentar din Rug și flacăra am citit un tratat despre uniformele italiene, pentru
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
nici simple ăirealitătiă, ci componente ale ăexistentei globaleă". * Marian Victor Buciu, universitar de la Craiova care are în lucru o carte despre Dimov, se oprește și el, ca și Bogdan Lefter, la proiectată epopee onirica, despre care poetul spunea într-un interviu: "Am un cult, mărturisit, pentru Budai Deleanu. Structura epopeii sale, subsolul mai ales, mi se pare aproape modernă. Epopeea mea, a cărei scriere, din pricina senescentei, devine din ce in ce mai greoaie, poartă titlul aMarul Cunostinteiă. Prologul a apărut în ăViata Românească de acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
ca pînă și Sofia Loren are o inimă vulnerabilă (la propriu). În plin festival venețian, în loc să vină să-și ridice " Leul de aur pentru cariera", Sofia Loren era imobilizata într-un spital american (cu diagnosticul "aritmie paroxistica"). Într-un recent interviu apărut în "Paris Match", Sofia Loren povestește prin ce a trecut atunci: "Mi-a fost frică să nu mor. Plîngeam și-mi spuneam: o să sfîrșesc singură, aici, la New York!"... La cine s-a gîndit cel mai mult cînd a traversat
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
Stefana Totorcea În volumul Volubilis, Simona Popescu își adună eseurile și interviurile risipite prin presă. Cartea se plasează inevitabil în prelungirea celorlalte scrieri ale sale. În "Cuvînt înainte", autoarea arată că aici temele pot fi considerate simple "pretexte" de care sinele se acroșează, importanța fiind traiectoria sinuoasa a acestuia, care astfel se
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
să facă literatura. În opinia sa, în clipa în care "identitatea ta în mișcare" devine "obiect de studiu", hîrtia apare doar că cel mai bun loc în care "să te aduni, să te vezi din toate părțile deodată". Într-un interviu din volum, afirmă clar: "Îmi vine să spun că în Exuvii nu fac literatura: în Exuvii mă ocup cu cea mai mare seriozitate de mine!". Așadar, dincolo de temele favorite ale scriitoarei (tinerețea, copilăria, nostalgia) și chiar dincolo de modul de tratare
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
Luminița Marcu Culegerea de interviuri alcătuită de Romulus Diaconescu este o carte care se citește pe nerăsuflate. Și asta nu neapărat pentru latura de "scandal" pe care o implică într-un fel ideea de interviu. Senzaționalul este oricum unul "soft" în lumea culturală și nu
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
Luminița Marcu Culegerea de interviuri alcătuită de Romulus Diaconescu este o carte care se citește pe nerăsuflate. Și asta nu neapărat pentru latura de "scandal" pe care o implică într-un fel ideea de interviu. Senzaționalul este oricum unul "soft" în lumea culturală și nu întrunește exigențele devoratorilor de gen din alte domenii. Curiozitatea firească față de personalitate este satisfăcută aici după toate regulile bunei-cuviințe, ceea ce nu exclude însă reacțiile de uimire, haz, indignare sau melancolie
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
Senzaționalul este oricum unul "soft" în lumea culturală și nu întrunește exigențele devoratorilor de gen din alte domenii. Curiozitatea firească față de personalitate este satisfăcută aici după toate regulile bunei-cuviințe, ceea ce nu exclude însă reacțiile de uimire, haz, indignare sau melancolie. Interviurile realizate de Romulus Diaconescu au apărut în revistă craioveana Ramuri în intervalul 1992-1998 și aduc în scenă personaje de primă mărime din lumea culturală românească. Enumerarea (cronologică) a acestora se impune, fiind în sine o recomandare a volumului: Silviu Purcărete
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
impune, fiind în sine o recomandare a volumului: Silviu Purcărete, Octavian Paler, Adrian Marino, Mihai Sora, Adriana Babeți, Augustin Buzura, Gabriel Dimisianu, Andrei Pleșu, Laurențiu Ulici, Ștefan Augustin Doinaș, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Mircea Mihăieș, Mihai Sîn, Nicolae Manolescu. Înserarea interviurilor "în ordine cronologică, pentru a evita suspiciunile de ordin valoric", are și avantajul că oferă un adevărat grafic al stării de spirit în lumea post-decembristă, un sondaj implicit realizat pe un eșantion de elită. Ne amintim astfel de "înclinația spre
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
taină, străine, diferite." (B.T., în discursul de intrare în academia Suedeză). Pentru captarea acestor imagini, scriitorul adopta, în spirit mistic, o atitudine pasivă: "E ca si cum as asculta un vis, atunci sunt produsul faptului de a asculta visul." (B.T., într-un interviu acordat Gabrielei Melinescu în 1976). Dintre poeme, mai putin accesibile emoțional pentru cititorul român rămân cele care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
porniri, dar e la fel de greu de susținut că ne tragem cu toții din Dracula! Din nefericire, marile boli sunt cauzate adeseori de elemente microscopice. La noi, însă, microbii au dobândit demult proporții gigantice, umblă pe străzi, sunt aleși în parlament, dau interviuri imbecile, ba au chiar și adepți sinceri, gata să-i urmeze până-n pânzele albe. N-au decât s-o facă, dacă acesta e blestemul nostru, dar să fie conștienți de primejdia mortală în care se pun și în care ne
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
pentru a duce la capat proiecte ale unei munci în echipă, dar, presupun, și deoarece nu avea timp și nici aptitudini ca să-și construiască o imagine publică spectaculoasă (la care ar fi avut dreptul). I-am luat, anul trecut, un interviu în care îi ceream să vorbească mai mult despre el. Mi-a povestit despre tradițiile familiei Papahagi, trecînd repede de capitolul Marian Papahagi, pentru a-mi spune apoi ce trebuie făcut pentru Accademia di România din Romă. asta îl interesa
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
în seamă filosofilor. Spiritul analitic tăios, incoruptibil, ca și talentul literar folosit cu sobrietate fac din Dorin Tudoran un publicist de mare clasa. Anchetele (justițiare) pe care le-a realizat împreună cu Eugen Seceleanu pentru Flacăra (în timpul directoratului lui Adrian Păunescu), interviurile (ședințe de luciditate) publicate acum peste douăzeci de ani in Luceafărul și mai ales textele polemice scrise - cu intermitenta - de-a lungul întregii lui cariere (dintre care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ales textele polemice scrise - cu intermitenta - de-a lungul întregii lui cariere (dintre care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un capitol în istoria publicisticii românești. Volumul recent apărut, Onoarea de a înțelege, cuprinde interviurile publicate de Dorin Tudoran în perioada 1974-1978 în revistă Luceafărul, la rubrică Biografia debuturilor. Scopul declarat al tânărului poet și publicist (are 29 de ani când începe să susțină această rubrică) este să obțină de la scriitori, cei mai mulți, oameni în vârstă
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
asalt sistematic. Dorin Tudoran nu renunță nici o clipă la intenția de a obține, prin anamneza, informații prețioase, unele de negăsit în altă parte, despre diferite momente din istoria literaturii noastre. Document de istorie literară AȘA se face că volumul de interviuri poate fi citit că un document de istorie literară. Dorin Tudoran îl determină, de pildă, pe Mihail Cruceanu, nonagenar în momentul realizării interviului, să-l evoce pe Titu Maiorescu vorbind în parlament, la începutul secolului. Și, odată cu figură primului nostru
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
despre diferite momente din istoria literaturii noastre. Document de istorie literară AȘA se face că volumul de interviuri poate fi citit că un document de istorie literară. Dorin Tudoran îl determină, de pildă, pe Mihail Cruceanu, nonagenar în momentul realizării interviului, să-l evoce pe Titu Maiorescu vorbind în parlament, la începutul secolului. Și, odată cu figură primului nostru critic de direcție, să însuflețească o întreagă epoca precomunistă, cu o simpatie (involuntar) subversiva: " - Aveam șaisprezece ani când am început să urmăresc polemicile
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
înțelegător și bun, firesc în toate mișcările lui, care-mi era foarte simpatic. - Cine era cel mai spectaculos vorbitor? - Maiorescu, bineînțeles. Era magistral că elocinta și reacționar în conținut. Dar asta se observă mai greu. Era un actor desăvârșit." Din interviul cu Ion Vlad aflăm, printre altele, ca în deceniul șase se formau echipe mixte, scriitor-ideolog, pentru elaborarea unor texte literare, astfel încât să existe garanția că scriitorul nu se va abate de la "linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
a ajuns pianista. A ajutat-o Delavrancea. Îl știi, nu? - Da, am auzit de el." Aproape nici una din cele 694 de pagini ale volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci de ani de la apariția interviurilor în revistă le-a mărit valoarea documentara și nu a reușit să le diminueze valoarea literară. Dorin tudoran, Onoarea de a înțelege, interviuri, București, Ed. Albatros, 1998, 694 pag.ecunoastem!...
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci de ani de la apariția interviurilor în revistă le-a mărit valoarea documentara și nu a reușit să le diminueze valoarea literară. Dorin tudoran, Onoarea de a înțelege, interviuri, București, Ed. Albatros, 1998, 694 pag.ecunoastem!...
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Cronicar În derivă Chiar în numărul acesta, d-l Barbu Brezianu amintește despre vestită pagina a doua a ziarelor interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și prost, ci încercau să-l aducă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
probabil o interpretare originală a acestui personaj-simbol din snoavele populare românești. Toate acestea și, poate, altele încă ar fi întregit imaginea universului poetic al lui Teodor Murăsanu. La contribuțiile biografice datorate lui Aurel Podaru, Mircea Ioan Casimcea ș.a., trebuie adăugat interviul autorului ediției cu istoricul Camil Muresanu, fiul poetului, exemplar prin sobrietate, simț al proporțiilor și al valorii literare. CARTEA despre Teodor Murăsanu, realizată de Aurel Podaru este o "floare a recunoștinței", rară în lumea literară de azi și, de aceea
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
deranjeze vizionarea. Publicul spaniol a umplut sala de la "Cajă Espana" și la selecțiile de "practicas" ale Academiei de Teatru și Film din București (cum figură în program), devenită acum U.A.T.C., fapt menționat de "Seminci", revista festivalului, în introducerea interviului cu rectorul Florin Mihăilescu, care a știut să pună degetul pe rană pentru a explica situația școlii noastre de film:" Problema e că studenții fac mai multe filme în timpul anilor de formare decît după aceea"! Florin Mihăilescu a fost la
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30 de ani când numele său apare în această revista. Caius Traian Dragomir nu comentează reclamația și pune punct interviului. * O atenție aparte merită o evocare semnată de Maria-Luiza Cristescu: Nichita: schije dintr-o bombă. Malitios-tandră, prozatoarea îl portretizează pe Nichita Stănescu foarte expresiv (la scurtă vreme după moartea poetului): "Nichita este singur și n-are nici o antenă pentru social
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
Hodjak despre noțiunea de patrie (păcat însă că acestea din urmă au apărut, cu jumătate de an înainte, și în ediția română a revistei "Lettre internaționale", vara 1998 - lucru de care redactorii "Arhipelagului" nu par să aibă cunoștință) și de la interviul inedit cu Marin Sorescu, la precizările lui Ion Oana despre Cercul literar de la Sibiu. Fiecare din acestea merită comentarii. Cum plapuma cu număr fix de rînduri a Cronicarului e și de data asta prea scurtă, vă zăbovi doar asupra unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
rămînă necunoscută. Poemele inedite și cele șase mostre din Lao-Tse publicate acum în "Arhipelag" ne fac să cerem editorilor să pună capăt ingratei uitări așternute de atîția ani pe numele unui scriitor de valoare. Dezmințiri, fereli și controale Într-un interviu acordat ziarului ZIUA, ministrul Justiției, dl Valeriu Stoica declară următoarele despre Corneliu Vadim Tudor: "Minciună și calomnia fac parte din arsenalul politic al lui Vadim Tudor. Este regretabil însă că în România nu se înțelege ce urmărește în realitate Corneliu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]