1,743 matches
-
de munca la moșia de care aproape singură se ocupa, căci avocatul se ținea mai mult de vânătoarea pe câmpuri, prin păduri și prin alcovuri de toată mâna, dar citeai pe fața ei ceva ce-ți inspira încredere (deși te intimida), o siguranță de sine ce vădea superioritatea-i morală; era plămădită din același aluat ce favorizează comunicarea cu enigmele. Mamă a trei copii, doi băieți și o fetiță, la jocurile cărora participam, ca „la țară“, bucurându-mă mai ales de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Magdalena, el sub numele de Cristea Ion. A murit în primele zile ale războiului, într-un tren sanitar lovit de bombele de sus. La rebeliune, mi am făcut „datoria“. Am fost plasat pe acoperișul prefecturii, lângă o mitralieră care mă intimida, fiindcă habar n-aveam cum se mânuiește și nimeni n-a avut bunăvoința să mă lămurească. Nu mă simțeam deloc la larg acolo, însă nu puteam lăsa să fiu considerat laș sau chiar „trădător“. Nu prea departe de prefectură, locuia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care scria numele E. Lovinescu doar pentru a mă informa. Mi-a deschis faimoasa menajeră a criticului, care, fără a-mi pune vreo întrebare, m-a introdus direct în biroul unde, în pijama, el lucra la masa de scris. Eram intimidat și confuz, iar marele critic, după ce m-a poftit să mă așez într-un fotoliu, m-a examinat o clipă și apoi mi-a făcut o politicoasă, dar severă morală că-l deranjez la o oră nepotrivită, împiedicându-l de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să ne rotim în jurul mesei. Când l-au văzut fiii, nu le venea să creadă. Ea strâmba din nas și spunea cu glas tare, să-l demoralizeze: — Nu merge bine, nu vedeți că nu ridică piciorul cum trebuie? El se intimida, dar eu îi șopteam: — Hai, Pietro, continuă! Devenise un obicei zilnic, îl forțam din ce în ce mai mult. Avea prieteni afară care munceau, venise primăvara și-l păcăleam: — Pietro, hai afară să-l vedem pe Pasquale cu oile! — Bine, Rocco! Mă urma! Cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
le au italienii. Scrisoarea 49 Ți-aduci aminte că odată ți-am povestit că am încercat să vorbesc la telefon cu un preot din Perugia? Eram în Roma, nu știam să vorbesc, am sunat și, când a răspuns, m-am intimidat și am închis. Ei bine, într-o seară am ieșit afară din casa Concettei și l-am sunat din nou. În acea zi cărasem pietriș cu roaba și fuse sem fericită că o fac. Apoi mi-am zis că nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
n-a făcut mai mult cu un singur cuvânt, nimeni nu și-a izbit ținta cu mai multă precizie și n-a antrenat mai adesea după sine părerea tuturor, fie printr-o insinuare nimerită, fie printr-o trăsătură care îi intimida adversarii. La tribună era imobil; cei ce l-au văzut știu că valurile se revărsau în jurul lui fără să-l emoționeze, și că rămânea stăpân pe pasiunile sale până și în mijlocul unui noian de injurii. Îmi amintesc că l-am
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aceea, a intrat în camera mea, es cor tată de Camille Jordan, de Benjamin Constant, de Mathieu de Montmorency, de Schlegel, de Elzéar de Sabran și de Talma. Eram foarte tânără; această mare celebritate și acest cortegiu deosebit m-au intimidat întâi puțin. Curând însă Doamna de Staël m-a făcut să mă simt în largul meu. Trebuia să ies ca să văd Lyonul; m-a asigurat că era cu totul inutil, că era un oraș neplăcut, așezat între două râuri foarte
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să spun, acum, când privesc în urmă, că nimeni n-a încercat să ne „câștige“, că asupra noastră nu s-a făcut nici o presiune în acea vreme (cum ar fi vreun șantaj de genul „lucrați pentru noi“, sortit să ne intimideze), așa cum avea să se întâmple mai târziu. În anii ’50, regimul aplica metode brutale pentru a-și întări autoritatea, neîncercând să-i atragă pe cei nedoriți și folosind pușcăriile pentru a lichida diferitele categorii de dușmani ai poporului. Sub Ceaușescu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ocupam prea mult spațiu. I-am amintit dreptul nostru de a circula prin antreul din față, conform contractului locativ, dar Damian a schimbat tonul, încurajat probabil de fiică sa. În fața refuzului nostru, a devenit amenințător, căutând mijloace pentru a ne intimida. Și-ntr-o zi mare ne-a fost uluirea când l-am descoperit, venind acasă, pe Damian întins în vestibul, pe un fel de pat de scânduri adunate probabil din piață. Degeaba i-am amintit că tolerasem prezența fiicei lui
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
aceasta trebuia să părăsească apartamentul. Damian a refuzat să se ducă în camera lui, petrecându-și toată ziua întins în vestibul, cu un ciocan alături, menit probabil să ne înfricoșeze. Situația devenea de nesuportat, dar am refuzat să ne lăsăm intimidați de manevrele lui Damian, devenit, ca și soția lui, sclavul fiicei sale. În fond, avuseserăm relații bune cu el până atunci. Am încercat să i explicăm că nu suntem răspunzători de situația creată de o persoană în plus în spațiul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și proces, aveam parte uneori de apeluri telefonice neidentificate... O dată sau de două ori, vocea s-a interesat de soarta motocicletei: era la locul ei? Aveam 85 nevoie de ea? Trăiam cu teama acestor apeluri neașteptate, făcute special ca să mă intimideze. Răspundeam cu voce neutră, atentă tot timpul, ca hipnotizată în fața unui singur punct sensibil dinăuntrul meu, o pată de spaimă, asemănătoare cu ceea ce poate simți, în mod instinctiv, un animal micuț în fața primejdiei. A doua zi după proces, am și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
spus în politică s-ar putea să interpreteze diferit cadrajele conflictuale, din moment ce indivizii care au mai multă încredere în eficacitatea proprie "simt că înțeleg cum trebuie să se implice în politică și că o pot face, fără să se simtă intimidați de provocările, conflictele sau neînțelegerile care pot apărea pe scena politică (Valentino et al., 2011, p. 308). Există un număr mare de studii (e.g. Valentino et al. 2011; Ansolabehere, Iyengar și Simon, 1999) care sugerează faptul că expunerea la cadrajele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică) adecvate. O explicație a acestui fenomen se leagă de faptul că persoanele care au mai multă încredere în eficacitatea proprie "înțeleg cum trebuie să se implice în politică și au încredere că o pot face, fără să se simtă intimidați de provocările, conflictele sau neînțelegerile care pot apărea pe scena politică" (Valentino et al., 2011, p. 308). Încercând să sintetizăm foarte mult rezultatele cercetării întreprinse, putem spune că, la întrebarea pe care am formulat-o când am pornit în acest
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
germană, deși în amintirile maghiarilor și aceasta apare, în context, la modul destul de negativ; de pildă, sașii din Bistrița pretindeau o putere locală disproporționat de mare față de mărimea minorității lor, nu participau la evenimentele sociale ale comitatului (mai mult își intimidau conaționalii dispuși să participe). Cu alte cuvinte se distanțau de statul ungar și de reprezentanțiii oficiali ai acestuia. Cu toate că activitatea Volksbund din Transilvania de Nord așteaptă încă să fie dezvăluită, din referiri disparate se poate vedea cum o parte importantă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
personaj agresiv care a acceptat să vină la interviu dar, de fapt, nu dorește să răspundă la nicio întrebare și te tratează cu ironie și răspunsuri monosilabice, trebuie să schimbi tactica. Nu răspunde prin agresiune, ci arată că nu te intimidează ironiile și încercările de a evita întrebările, că ești în stare să îți faci meseria chiar și în condiții dificile. Uneori este bine să îi expui tactica în fața publicului pentru a-l face să înțeleagă că atitudinea adoptată nu e
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în arena politică, și, în fine, să prefigureze o alternativă politică fără de care criza ar putea dura la nesfârșit. Trebuie să adăugăm un fel de "contraindicație", indispensabilă în caz de criză și de transformare fără colaps: mobilizarea nu trebuie să intimideze actori care fac parte din coaliția de guvernământ, mai ales armata, care sunt chemate să înțeleagă toate dezavantajele rămânerii în guvern (fisuri în organizare sau chiar dispariția principiului ierarhic) și avantajele "revenirii în la cazarmă" (responsabilități politice scăzute, prestigiu social
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ocupa cu controlarea mulțimii, ca aceasta să nu se abată de la ,,politica înțeleaptă a partidului”, a fost supradimensionată de teama revoltelor populare. S-a format astfel secția ,,Torționari” , adică poliția politică din cadrul Securității, torționari care încălcau legea propriului regim, care intimidau oamenii prin diverse metode, care intrau prin efracție în casele acestora pentru a le monta microfoane și a face percheziții ilegale, chiar omorau oameni prin diverse ,,metode specifice”. în 1989 Securitatea reprezenta o adevărată rețea infracțională de tip terorist aflată
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
vișini în livadă, minunea licăririi unei zări. Nu are nicio vârstă. În el sunt mii de oameni, șintrânsul anii proaspeți cu toții s-au păstrat... Tot puști rămân. Mă aflu acum la un examen și vreau s-arăt că nu-s intimidat...” (Nicolae Labiș) Scriitorul a devenit, prin moarte, al unei nații întregi - numai prin naștere, poate, aparține mai mult Pașcaniului. Dar în ce măsură târgul de altădată, “locul unde nu s-a întâmplat nimic”, mai poartă astăzi urmele trecerii prin lume a marelui
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Și toate acestea cu acordul și sprijinul caimacamului Nicolae Vogoride. Și în Țara Românească, antiunioniștii au apelat la diverse manevre separatiste. Iată ce scria A. C. Golescu-Albu lui Ștefan Golescu: „Minciuni, amenințări, calomnii, promisiuni, totul le folosește drept mijloc pentru a intimida pe cei slabi, a exercita o influență opresivă asupra firilor lipsite de curaj și a arunca îndoiala și teama în toate spiritele.” Pentru a contracara acțiunile lui Nicolae Vogoride, unioniștii din Moldova au trimis la București o delegație formată din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
au fost invitați tinerii: Familia-celula de bază a societății, Pledoarie pentru maternitate, Viața intimă. De asemenea, au loc expuneri și dezbateri pe teme demografice la căminele de nefamiliști, în internatele școlare, în întreprinderi și licee, toate având scopul de a intimida tinerii și de a-i determina să se conformeze politicii oficiale a partidului: Natalitatea - factor esențial în menținerea vigorii, sănătății și tinereții poporului nostru și Avortul și consecințele negative asupra organismului femeii (3/1985). Aceste dezbateri reunesc adesea personalități ale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din fiecare să iei ceea ce ți se potrivește. Ca cititor, ai dreptul, chiar responsabilitatea față de tine însuți, să-ți tai drum prin idei străine. Ești conștient de distanța enormă ce te separă de marele scriitor, dar asta nu trebuie să intimideze elanul tău critic. Pot interveni așa zicând critici hilare, total inadecvate, dar cumva justificate. El, marele scriitor, trebuie să fie conștient că interacțiunea cu cititorul a devenit mai concretă ca niciodată. Până nu demult, cititorul era o himeră colectivă, o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și ruși. El nu încetează o clipă să fie rus, să-și decline identitatea, dar nici să atace colosul amenințător apărat de KGB. În anii 70, când Soljenițîn este expulzat în Occident, profețește căderea comunismului sovietic pe care îl simte intimidat de demonstrațiile de forță. Alege ca viața lui să curgă cu acest scop, acela de a da lovituri mortale colosului instaurat și menținut prin forță. Discursurile sale ținute în Europa ori America, întrevederile sale cu importanții oameni politici ai vremii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile. încerc deci o simplă schiță, un mic exercițiu analitic de politolog amator, oricând amendabil. Sunt chiar puțin intimidat în fața numeroșilor politologi brevetați, care au apărut la noi în ultima perioadă. Silviu Brucan poate fi invidios pe concurență... O primă cauză, pentru a începe în mod oarecum sistematic dar toate cauzele sunt, și în acest caz, interdependente și formează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este declarată ireversibilă. Reacție perfect explicabilă. 2. La brutalitatea feroce a represiunii se adaugă rigiditatea, coerența și consecvența teribilă a sistemului. Sub Ceaușescu, el a mers implacabil până la capăt, neabătut. Această fermitate monstruoasă nu poate să nu impresioneze, să nu intimideze și cu atât mai mult spiritele slabe de înger. Funcționarea sa aberant de planificată, total reificată, abstractă și impersonală asemenea unui Moloh gigantic abia întors de la Plenară pur și simplu sperie. Pericol de proporții monstruoase, obsesive. Și asemenea oricărui mecanism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]