1,269 matches
-
Cine a venit? - Mama". Tematizarea unei părți a propoziției și implicit rematizarea celeilalte se face prin diverse procedee, care pot diferi de la limbă la limbă. Cel puțin în anumite limbi, se realizează prin schimbări de topică și prozodice (accentuare și intonație) sau/și prin anumite construcții la care participă cuvinte suplimentare față de propoziția canonică. În plus, tematizarea/rematizarea poate fi combinată cu scoaterea în evidență a temei sau a remei, ori a unei părți din acestea. În limbile în care, în
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
O echipă de profesioniști din domeniile teatru, muzică, jurnalism și psihologie stau la baza acestui casting în urma căruia 21 de elevi intră într-un program intensiv de pregătire. Scopul atelierelor la care aceștia participă — ateliere de teatru, muzică, dicție și intonație, jocuri de stimulare și căpătare a încrederii — a fost acela de a-i ajuta pe copiii selectați, nevăzători sau deficienți de vedere, să devină interpreții a 124 de personaje de poveste din cinci basme românești. Astfel, Prâslea cel voinic și
„Culori radiofonice în 1001 de voci", proiect dedicat copiilor cu deficiențe de vedere, realizat de Radio Trinitas by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101260_a_102552]
-
the Igbo before the 16th century, but died ouț after it became popular among secret societies, who made Nsibidi a secret form of communication. Limba Igbo este dificilă din cauza numărului mare de dialecte, bogăția să în prefixe și sufixe și intonația sale grele. Igbo este o limbă tonala și există sute de dialecte diferite Igbo și limbi igboid, cum ar fi limbile Ikwerre și Ekpeye. În 1939, Dr. Ida C. Ward a condus o expediție de cercetare pe dialecte Igbo, care
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
ființă supranaturală malefică (sau demon). Descrieri ale posesiunilor demonice includ adesea amintiri șterse sau personalități, convulsii, „crize” și leșin ca și cum persoana ar fi pe moarte. Alte descrieri includ accesul la cunoștințe ascunse (gnoza) și limbi străine (xenoglosia), schimbări drastice în intonația vocală și a structurii faciale, apariția bruscă de leziuni (zgârieturi, urme de mușcături etc.), și putere supraomenească. Spre deosebire de mediumi, subiectul nu are nici un control asupra entității care îl posedă și astfel va persista până când va fi forțat să părăsească victima
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui” ("Timpul", V, 103, 8 mai 1880). În prima sa formă publicată, „Dănilă Prepeleac” face uz de mai multe cuvinte rare sau construcții dialectale, în contrast cu lexicul și cu gramatica standard a limbii române. „Intonația cuvintelor” și „gestul ghicit cu care eroul le spune”, a argumentat Călinescu, face ca dialogurile dintre Dănilă și ceilalți țărani să semene cu un text teatral, care ar putea fi jucat pe scenă aproape în întregime. În special, narațiunea lui
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
directorul de casting care a participat a înregistrat-o și apoi a arătat înregistrarea directorilor al filmului Frozen. Menzel a fost surprinsă când a fost solicitată pentru o audiție, iar ea primit rolul după ce a citit scenariu tare și cu intonație. Directorul Chris Buck credea că vocea lui Menzel ar ajuta la reprezentarea personajului, zicând: Indina are un sentiment de vulnerabilitate în vocea ei. Ea joacă un personaj foarte puternic,dar care trăiește în frică,așa că am nevoie de cineva care
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece nu avea „un aparat de înregistrare atât de sensibil ca al tovarășului meu, căruia nimic nu-i scapă din câte-i trec pe dinainte și care ține minte ani întregi intonația unei fraze și gestul cu care un biet pescar bătrân și-a alungat un țânțar de pe frunte”. Unele ediții tipărite în anii '40 ai secolului al XX-lea au completat volumul "Țara de dincolo de negură" cu o prefață intitulată „Despre
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
și orchestră, în care cea din urmă preia melodia. După o dezvoltare destul de largă a primei teme, urmează tema a doua, de un caracter liric și visător ca cel al primei melodii, întretăiată din când în când de accente patetice. Intonațiile temei principale imprimă caracterul lor desfășurării întregii mișcări, ce se încheie cu o "cadență" grandioasă. După cadență, urmează o scurtă repriză în care cele două teme amintite apar încă o dată, formând epilogul unei povestiri dramatice. "Partea II, Intermezzo" este un
Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în Re minor () [Corola-website/Science/334857_a_336186]
-
ca urmare a proceselor de amestecare a dialectelor ucrainene cu rusă oficială, de-a lungul a peste 300 ani (anii 1660 - 1991) în Ucraina. Surjik în diferite regiuni și mass-media individuale are diferențe semnificative. De regulă, gramatica și pronunția (articulația, intonația) sunt ucrainene, iar în cazul în care fenomenele fonetice și gramaticale rusești pătrund, rămân lexicalizate, afectând derivarea. În același timp, o parte mai mult sau mai puțin semnificativă a vocabularului în ceea ce privește lexicul, după experiența vorbitor de limbă, precum și intenția sa
Surjik () [Corola-website/Science/332404_a_333733]
-
de lirism spontan, fără cuvinte, reușesc întotdeauna să oprească disputa familială. Dolan joacă în aceste secvențe pe figurile filmate în gros plan, pe schimburile de priviri de o excepțională intensitate. El rezervă fiecărui actor scene în care apar nuanțe și intonații răvășitoare. Partituri complexe au și Vincent Cassel, în rolul fratelui mai mare care pare la început aă adopte un ton comic, dar care sfârșește să invadeze spațiul cu urletele sale, și Natalie Baye, care o întruchipează pe mama eroului, care
”Doar sfârșitul lumii”, pe lista pentru Cel mai bun film străin la Oscar 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105841_a_107133]
-
și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
sale părintești din satul natal. Deseori, în "Amintiri" întâlnim imaginea casei sale, care deși departe în timp și spațiu de autor, a rămas ca o imagine veșnică în sufletul său. În muzică, amintirea casei este evocată printr-o melodie cu intonații de cântec vechi, atribuită viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
de expresie și factură ale unui scherzo. În voiciunea mișcării alternează două secțiuni cu profiluri disctincte. Se remarcă imaginea veseliei jocurilor de tot felul, la evocarea căreia contribuie esențial orchestrația, cu variate combinări de timbruri, percuția diversificată și corespondențele între intonație, ritm și timbru. Enescu a fost deosebit de preocupat în creația sa pentru coloritul instrumental. Astfel, timbrul instrumentelor a fost folosit de multe ori pentru pentru realizarea efectelor programatice. Noel Malcom spune referitor la această parte a Suitei că ea „este
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
iar ritmul era -parlando rubato-. Deasemeni la începuturile creștinismului acesta a fost modul de a cânta. Astfel melodiile ebraice, odată cu răspândirea creștinismului au ajuns în multe alte comunități, unde s-a realizat adaptarea cântecelor ebraice la limba greacă, asimilându-se intonații populare specifice fiecărei regiuni. Așa asistăm la procesul de cristalizare a noii muzici bizantine, nume dat Bizantis, cel mai mare centru cultural est-european. Prin folosirea imnurilor s-a ușurat pătrunderea elementului popular în biserică, adăugând formule și formele muzicale noi
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
de organizare a muzicii în vederea reliefării în interpretarea muzicală a elementelor semnificative care particularizează opera muzicală serioasă. "Cercetările muzicologice" le-a direcționat spre cunoaștera fenomenelor specifice care apar în ansamblurile muzicale în momentul interpretării muzicii din punct de vedere al intonației, dinamicii, mișcării și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel, "Esență fenomenului sonor muzical," București, Editura A.G.I.R., 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale," București, Editura UNMB, 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
astfel pentru a atinge trei țeluri: cel didactic, cel cultural și cel comercial. Pentru punerea la punct a tehnicii gestuale și pentru claritatea gândirii structurale, este foarte importantă abordarea repertoriului baroc și clasic. Nu mai puțin importantă este pentru „curățarea” intonației ansamblului, care a avut și unele momente mai puțin fericite. „Vedetele“ serii au fost, desigur, cei patru dirijori. Cum concertele dirijate de Jin Wang constituie întotdeauna un eveniment, am avut cu toții așteptări de la discipolii săi. Au fost cu toții apreciați de
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
spectacolului. Nu a cedat tentațiilor dramaturgice și scenice, păstrînd cadrul cerut de genul liric. Între soliști, o prezență cuceritoare și surprinzătoare totodată a fost Amor - soprana Daniela Goria, din anul III, secția canto, clasa asist. univ. dr. Cristina Simionescu. Acuratețea intonației, joc și mimică irezistibile, mobilitate și versatilitate cu totul neașteptate - au fost calități ce confirmă un potențial artistic și vocal incontestabil. O Euridice perfect intrată în rol - soprana Manuela Ipate, anul IV, clasa asist. univ. drd. Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
deschidere, flexibilitate; altfel spus, acea formulă a Voces-ului (nicicând teoretizată), dar simbol al formației: comunicarea muzicală inter-instrumentală (respirația la unison), evident și aceea cu auditoriul, soliști sau alte formații. Bujor Prelipcean are totuși câteva repere: „puritatea și corectitudinea sunetului, justețea intonației, omogenitatea pe verticală, cântatul împreună, pe ansamblu” (dobândite de iluștrii muzicieni în deceniile petrecute alături - sunt de 36 de ani împreună, participările în festivalul Enescu datând din 1976). Acestor precepte trebuia Fumiko Shiraga să le răspundă. Le cunoștea: colaborează cu
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]