1,291 matches
-
s]u predestinat în dramă cosmic]. La prima impresie, Aristotel pare s] ne ofere ceva mai promit]tor. El începe prin a respinge teoria cunoașterii a des]vârșitei Republici și prin a dezvolta, în schimb, o teorie care localizeaz] sursă introspecției etice chiar în experiența de viat]. A ști cum s] acționezi, a deține înțelepciunea practic] înseamn] a avea „ochi” pentru soluții; iar aceasta poate fi dezvoltat] doar printr-o combinație de preg]tire, respectând obiceiurile corecte și cunoașterea direct] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Câteva eseuri din acest volum dezvolt] problemă: vezi în special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am identificat deja ca fiind o tr]s]tur] de bâz] a societ]ții grecești din acea perioad]. Dac] ar fi s] învie, Socrate și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2. Viziunea asupra comunit]ții morale că depinzând de hoț]rârile luate separat de c]tre indivizi capabili s] discearn] cerințele moralei au ocupat un loc central în gândirea occidental] din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi descoperit prin observație introspecție raportat]. Astfel, teoria este una naturalistic]. Dar faptul în discuție (care stabilește adev]rul unei judec]ți morale, si este astfel condiția ei de adev]r) în loc s] fie, ca în exemplul precedent, unul despre ceea ce s-ar întâmpla în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prelucra informația, precum și de a lua decizii pe baza procesării rapide a acestei informații. Integrarea tehnologiilor informației nu trebuie să se raporteze doar la obiectivele învățării. Câteva principii orientative sunt recomandate pentru construirea eficientă a situațiilor educative, și anume: interacțiunea, introspecția, nivelul de inovație, integrarea și informația. În acest context, educația asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psihopedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
perspectivă socială, conștiința ca ideologie. Ea trebuie analizată însă și dintr-o perspectivă psihologică. Psihologia a renunțat de mult la teza că subiectul natural are capacitatea de a se autocunoaște complet, de a fi conștient de propriile sale procese psihice. Introspecția, care este de fapt metoda complementară comprehensiunii (în primul caz este vorba de cunoașterea propriilor mele stări de spirit, pe când în cel de-al doilea caz, de cunoașterea celuilalt), a fost abandonată de către psihologie. Dezvoltarea psihologiei s-a făcut prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caz este vorba de cunoașterea propriilor mele stări de spirit, pe când în cel de-al doilea caz, de cunoașterea celuilalt), a fost abandonată de către psihologie. Dezvoltarea psihologiei s-a făcut prin utilizarea unor mijloace de cercetare mult mai eficace decât introspecția sau empatia, deși nici aceste mijloace nu se poate spune că sunt prohibite. Alegerea nu se face în mod exclusiv prin jocul argumentelor la lumina rațiunii. Cu alte cuvinte, omul nu este „un calculator rațional”. Istoria sa personală, cu complexele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și criminalitatea. Determinând toate aceste condiții, el poate să-și imagineze de această dată că acum comportamentul lui Vlad Țepeș este „normal”, inteligibil, nu mai este straniu. Istoricul își utilizează pentru această operație în mod masiv intuiția, cunoașterea sa cotidiană, introspecția. În mod normal, mereu încercăm să ne explicăm de ce ceilalți se comportă într-un mod sau altul, utilizând aceleașiproceduri. Imaginându-mă în situația lui Vlad Țepeș, cum aș fi reacționat? Dacă mi-am propus obiectivele pe care el și le-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de ziar. Romanul Rădăcinile bucuriei (1954), cu varianta îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește, o abordare fenomenologică. Mecanismele inconștiente sunt analizate prin intermediul unei introspecții foarte precise. In plus, la fel ca și comportamentaliștii tradiționali, Beck consideră că, dacă trecutul este important pentru a explica geneza structurilor cognitive actuale, problemele subiectului se manifestă „aici și în prezent”. Mai mult, el neagă importanța insight-ului ca factor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se elibereze. Pentru Gautama sunt relevante îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină și jainistă. Relația lui cu aceste mișcări a fost complexă. Mai întâi, el a preluat unele din propunerile lor, respingând altele. S-a bazat pe interesul yoghinic-upanișadic pentru introspecție și a dezvoltat tehnicile lor de meditație, dar a respins doctrina yoghină asupra Sinelui. A adoptat doctrina despre karma și ciclul samsaric, dar a respins automortificarea. Totuși, Gautama n-a împrumutat doar ceea ce i s-a părut lui că este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice și logice; Moarte și Viață: esticii cred că morții pot influența pe cei vii, aducând noroc sau necazuri; vesticii sunt puțin înclinați spre o asemenea credință; Omenire și Natură: esticii consideră că fac parte din
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
creștin - sănătos ori pe patul de suferință - un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului. Textele patristice lansează și o exortație la introspecție, la meditația profundă Și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții Și pe paradigmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilității, nestatorniciei Și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om începutul căii de a-Și îndrepta din ce în ce mai mult
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
rău care izolează, ci dimpotrivă, poate naște legături inter-umane și comuniune cu celălalt. Acest timp al suferinței poate fi însă convertit de cel suferind într-un timp al sensibilizării, al situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă unui Dumnezeu iubitor. Unii, precum submediocrii consolatori ai lui Iov vor insista întotdeauna că suferința este o marcă a dizgrației sau pedepsei divine. Dar teologia creștină dezbate îndelung acest subiect
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de adevărat prozator”), Nicolae Manolescu („ilustrează admirabil procedeul realismului cu ochiuri mici de plasă”), Mircea Nedelciu („Un talent într-adevăr de excepție în proza momentului”). Alcătuite mai ales din proze scurte, scrierile lui P. etalează variate procedee (palimpsest, intertextualitate, autoreferențialitate, introspecție), adaptate cu ingeniozitate situațiilor-context și transpuse într-un stil plin de naturalețe epică. Tematica aleasă, definită în general de patru coordonate - ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de fiecare dată câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
pe cont propriu a unui univers în care va acorda atenție mai mult destinelor complexe și dramatice decât celor aflate la limita ridicolului. Chiar și acestea însă vor fi urmărite cu o undă de înțelegere. Aceasta derivă din încercarea de introspecție care motivează, de pildă, gradual, decăderea morală a văduvei colonelului Zaharescu. În general, reminiscențele caragialiene sesizabile la nivelul tipologiei sunt umbrite prin grija de organizare echilibrată, de autentificare a comediei umane prin opoziția între personaje negative și pozitive. Astfel, lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
m se află cele două statui ale „gardienilor”idoli protectori, care conform tradiției hinduse, au menirea să apere templul de spiritele nefaste. Ne continuăm drumul printr-o zonă montană de o frumusețe exotică aparte care te Împinge la visare și introspecție. Șoseaua cotește printre localități rurale, mici temple, case Îngrijite, oameni harnici ce știu să-și cultive cu 435 stăruință și dragoste pământul terasat cu legume, orez, bananieri, ceai, cafea, dar și să cioplească În lemn plăsmuiri neimaginabile ale minții și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
insostituibilă pentru cunoașterea umană. Se trece de la o concepție naturală a rațiunii (H. Spencer), la o concepție istorică, ce-și are actul de naștere în Fenomenologia spiritului lui Hegel. Acesta este terenul care a favorizat orientarea psihologiei moderne, experiența interioară, introspecția privilegiată de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației, constatarea demoniei orașului modern, apelul la idei nietzscheene și la idealul unui „om nou”, introspecția nemiloasă și autodevorantă, amestecul de blazare și de exaltare, gesturile bruște, imprevizibile, stilul patetic, imaginile șocante, energia conflictului, organizat antitetic. Interesante sub aspectul acomodării expresionismului la noi, piesele rămân modeste sub raport estetic, cea mai izbutită fiind, probabil, Poste-restante, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
trei cupluri având comun un pol masculin (Sebastian), polii ceilalți fiind o tânără în pragul formării (Veronica), femeia seducătoare, dar cvasiasexuată (Sabina) și femeia în pragul senectuții, nu mai puțin fascinantă (actrița Nauzica). Personajele-naratori practică până la epuizare analiza partenerilor și introspecția, excesul fiind atenuat întrucâtva de momente de epic senzațional (biografia lui Sebastian-unchiul și a lui Beniamin Arvatu, fost potentat comunist devenit gangster) sau de secvențe reportericești (ultimele zile ale insulei Ada Kaleh). Tema obsedantă a lui F., deteriorarea inexorabilă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
seriozitatea. Nu este drept să-i aplicăm lui Socrate, dimpreună cu Lipps 95 referindu-se la Norii lui Aristofan fraza: cine rîde la urmă rîde mai bine. Căci Socrate nu rîdea la urmă și nici un humorist nu o face. În comparație cu introspecția, de care ar fi susținută viața însăși, Socrate a desconsiderat toate celelalte lucruri. El ținea foarte mult să devină clar conștient de imboldul său real și de adevărata sa capacitate, ca să nu alunece pe niște căi ce n-ar fi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța universitară ieșeană a anilor ’30, într-un roman cu caracter cvasidocumentar, Manuscrisul profesorului Grigore Vântu. Romane de introspecție, confesiv-lirice, clădite pe structura unor povești de dragoste, Împăcare și Ultimii ani atrag prin fluența și, pe alocuri, chiar tensiunea narațiunii, prin ușurința portretizărilor și ținuta discursului intelectual, dar ies din epocă datorită mai ales simplismului construcției și multiplicării supărătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
tristeților dizolvante”. Eugen Ionescu recenzează Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de Ionel Teodoreanu. Cu mijloace diferite, dintr-o altă perspectivă, S. întreprinde o subtilă introspecție în psihologia copilului, surprinzând bucuria și uimirea cu care acesta descoperă lumea înconjurătoare, florile, apa, lumina, farmecul naturii. Cartea constituie o fină radiografiere a vârstei inocente, a inițierii în cotidian (strada, jocurile, grădina publică, gramofonul) și a schimbărilor survenite în vederea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute de un statornic fior metafizic. Târziu, în Rechinul (1987), S. revine la proza de introspecție, utilizând un vechi procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]