2,710 matches
-
mine Însumi. Formula „cogito, sum” nu ar fi fost decât o Înșiruire accidentală de cuvinte; iar „cogitans sum” ar fi dat temei observației lui Hobbes. Descartes a recurs la o formulă care prezintă forma deducției, dar care păstrează și sugestia intuitivă, e de părere K. Jaspers. Având În vedere toate acestea, dar mai ales reținerile lui Descartes, cred că se poate renunța și la ideea că enunțul cogito-ului este urmarea unei intuiții. O posibilă interpretare Mai mult decât acceptarea unei soluții
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care se ia enunțul asupra realității gândirii, iar această considerare este adevărată atât timp cât faptul de a exista este adevărat, deci real. Cunoașterea faptului de a exista, care este și intuire de sine, premerge enunțului despre acest fapt. Dar această cunoaștere intuitivă nu este Întemeiată și nici nu este certă pornind numai din sine. După ce prin gândire se stabilește cunoașterea acestui fapt, el devine o idee. Ca oricărei idei, și cogito-ului i se poate prezenta acum temeiul, care nu este altul decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
acestea, unele exterioare, altele lăuntrice, pentru a ajunge la gândirea principiului dintâi, care este spirit pur, etern și deasupra tuturor”. Dintre căile cunoașterii pe care le stabilește Bonaventura: simțuri, imaginație, rațiune, intelect, inteligență, synderesis - a separa și a distinge deodată, intuitiv -, aceasta din urmă ne reține În mod deosebit atenția. Numită și „culme a minții”, synderesis prezintă o asemănare destul de mare cu ceea ce vrea să fie enunțul cartezian al cogito-ului, care nu e deducție, nu e implicație, ci aproximativ această distingere
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
urmă ne reține În mod deosebit atenția. Numită și „culme a minții”, synderesis prezintă o asemănare destul de mare cu ceea ce vrea să fie enunțul cartezian al cogito-ului, care nu e deducție, nu e implicație, ci aproximativ această distingere simultană și intuitivă a unei situații unice În care sunt cuprinse două determinări nici consecutive, nici tocmai simultane. Pe de altă parte, ca și Descartes, care a stabilit că adevărul nu poate veni din mintea noastră, deoarece s-a dovedit că ne putem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
chiar ceva din imaginația Dumneavoastră, care s-a amestecat Într-un mod inoportun În gândurile Dumneavoastră, diminuându-i claritatea, voind să-i acopere aspectele, tot vă e o dovadă a capacității sufletelor noastre de a avea despre Dumnezeu o cunoaștere intuitivă. ș...ț Dar mă faceți să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Remarca de sfârșit arată că și de ar fi să dea o șansă intuiției, nu În felul acesta Înțelege să demonstreze existența lui Dumnezeu, așa că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
înfățișate), ci să dea „regulă și normă cugetării teoretice”, să formeze „cugetarea practică” și pe „cea morală” deopotrivă. În cazul instrucției primare și secundare deci, „calitatea celor știute stă în proporție inversă cu cantitatea”. Numai cunoștințele deplin înțelese, transmise pe cale intuitivă, „descriptive, adecă sătule de coloare și de viață” formează cu adevărat pe copil, personalitatea sa integrală. Învățământul trebuie să fie educativ, numai această orientare valorică poate conduce la atingerea finalităților enunțate. „Învățământul educativ din școalele primare și secundare” pune accentul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a „învățământului mecanic” care este „cel general” în școlile noastre; recomandând Povățuitoriu la cetire prin scriere care explică metoda cea nouă a lui Creangă, insistă asupra faptului că se renunță la „învățarea rutinară și mecanică” în favoarea unui „învățământ viu și intuitiv”. Deosebirea e de la „dresură” la „pedagogie”. Cartea pornește de la cunoștințele (puține) ale elevilor, urmărind șirul unor „desvoltări treptate”. Temelia e însă „micul capital de cunoștințe din viața copilului”, acesta progresând „pe cale intuitivă” și prin „judecata sa proprie”; descriind metodele pedagogice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rutinară și mecanică” în favoarea unui „învățământ viu și intuitiv”. Deosebirea e de la „dresură” la „pedagogie”. Cartea pornește de la cunoștințele (puține) ale elevilor, urmărind șirul unor „desvoltări treptate”. Temelia e însă „micul capital de cunoștințe din viața copilului”, acesta progresând „pe cale intuitivă” și prin „judecata sa proprie”; descriind metodele pedagogice din institutul Humpel, el remarcă cu satisfacție: „învățarea pe de rost cu scopul de a dobândi noi cunoștințe este aproape cu totul esclusă”, metoda promovată fiind „învățătura minuțioasă, treptată și sigură a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școlile țărănești. Condițiile pe care trebuia să le satisfacă Universitatea Populară erau atunci considerate următoarele: organizarea pe principii regionale, după interesele participanților; preocupări largi, un program armonios și echilibrat, depășind rigorismul „localismului”; colaborare și sprijin din partea „elevilor”; metode de educație intuitive („prin viață și pentru viață”), active, participative, antrenând pe cursanți la dezbateri; susținători materiali „inofensivi”, care practică ajutorul material pur cultural, fără interese politice. Iar „profesorii” universității trebuie să dovedească trei însușiri principale: dragoste și jertfă pentru educația poporului; capacitatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se consulte cu boardul și nu țin cont de principiile elementare ale PR-ului. Pe scurt, se află cu toții în preistoria comerțului. Singura apropiere de standardele internaționale de profil este un rudiment de sampling, pe care îl organizează în mod intuitiv, desigur. * Am întâlnit o singură dată un vânzător de verdeață cu MBA (obținut tot în Paris, dar la doi ani după mine); încă eram ucenică în ale gospodăriei, iar el, am înțeles asta mai târziu, era de fapt client, extraterestru
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
plata dividendelor (interesant pentru acționari), pentru investiții (interesant pentru acționari, pentru că se poate miza pe o creștere a prețului acțiunilor deținute în viitor, dar și pentru manageri, salariați, comunitate, chiar creditori - cresc garanțiile reale), pentru cointeresarea salariaților și a managerului. Intuitiv, fiecare dintre stakeholderi va încerca să obțină o parte cît mai consistentă din profitul net. Lista poate continua. Capitolul 3 Principii ale analizei financiare Fără principii, aplicația nu reprezintă nimic în plus față de un ansamblu de rețete. Acestea constituie ceea ce
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cantități mai mari de produse finite, cât timp clienții nu sunt familiarizați cu acestea. Lista exemplelor poate continua. Un alt aspect pe care managementul financiar ar merita să îl considere îl reprezintă caracterul stocastic al necesarului de fond de rulment. Intuitiv, cât timp necesarul de fond de rulment depinde de nivelul unor elemente de activ circulant, cu profund caracter variabil (stocuri de materii prime, stocuri de produse în curs de fabricație, stocuri de produse finite, stocuri de mărfuri, decontări cu clienții
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
doi poli ai unei unități (T) mai largi. Acest T care operează, la un nivel, unificarea termenilor contradictorii aflați la alt nivel, adiacent cu primul, poartă numele de terț inclus. Dacă am construi o metaforă spațială pentru a ne reprezenta intuitiv (și aproxima) această abstracție, ne-am putea imagina doi oameni, fiecare aflat la un capăt al unei străzi, descriind fiecare celuilalt ce vede adică un singur colț al străzii și considerând că doar ceea ce vede el e "adevărat". Să presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
precum punctul, linia, pătratul, cercul, cubul, sfera, numărul, aleph. În abordarea problemei infinitului (și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Toader: A fost dificilă alegerea temei care să se potrivească în proiect și desfășurarea efectivă a cursului meu; am încercat să găsesc o temă prin care să scot în evidență "masca" și să păstrez echilibrul între aspectul științific și cel intuitiv. Aurelia Portal: Evident, cel mai dificil moment a fost cel de la începutul proiectului, când nu mă dumiream ce se întâmplă, când făceam eforturi să înțeleg cum o temă ca a noastră poate fi abordată și de matematicieni, și de fizicieni
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
din această potrivire a vremurilor s-a născut un minunat spectacol. Din acest moment al rememorării demersului intervine măiestria regizorului pedagog. Am să descriu etapele pe care le-am parcurs. După prima lectură, pe care fiecare dintre noi o făcusem intuitiv am avut sentimentul că nu putem susține încărcătura cuvintelor propuse în scenariu. Ca o mica paranteză, întotdeauna am fost convins că teatrul fără regizor își pierde din valoare. Am reluat lectura dar de data aceasta glasul magic al regizorului ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
doar cele două nuvele, ci rezultatul împletirii lor, plus "o seamă de sugestii" din opera scriitorului, plus imaginația proprie. Aceasta este temelia filmului. Cărămizile lui însă nu sunt numai inspirația oarbă, starea de grație, intuiția, Alexa Visarion nu este un intuitiv, ci un creier lucid, care-și gândește materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica și rațiunea. În prim plan George Constantin Colonelul Măruță Expresivitatea este "vânatul" principal, urmărit cu patimă și "prins" cu succes din decupaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres al societății omenești. Mai mult chiar, umanitatea nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
metafizica, nici cunoașterea pozitivă nu dețin "adevărul obiectiv"94; dreptul natural, "oricât de paradoxal sună, nu este făcut, ci descoperit" încă din antichitate 95; "metafizica formelor substanțiale" începe cu Platon, care continuă în mod conștient ceea ce limba a început doar intuitiv 96; de altfel, Platon este "un precursor al lui Kant" prin "argumentarea riguroasă a existenței unui conținut de cunoaștere care există în om în mod independent de experiență", "condiția acestei stări de fapt constituind-o pentru Platon contactul transcendent al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
anumit status societatis și din comparația cărora să rezulte deci legea întregului proges", sau chiar mai mult, "să exprime într-o formulă esența tuturor relațiilor de cauzalitate ce produc modificări în cadrul contextului general al societății". Or, asemenea deducții "depășesc forța intuitivă a omului"109. În plus, orice formulă prin care exprimăm sensul istoriei nu este decât "un reflex al însuflețirii noastre lăuntrice". Până și forța noțiunii de "progres" nu rezidă neapărat în ideea de "scop", ci este mai degrabă o chestiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
der Philosophie, atunci când se referă la "formarea conceptelor în științele spiritului" și subliniază "intercondiționarea permanentă dintre trăire și concept", Dilthey accentuează faptul că nici un concept nu epuizează "conținutul unităților individuale", iar "diversitatea a ceea ce este dat în ele în mod intuitiv" poate fi mai degrabă "trăită, înțeleasă și descrisă". Până și succesiunea lor în decursul istoriei este "ceva singular" și "inepuizabil pentru gândire"(s.n.). Dar aceasta nu înseamnă că lucrurile trebuie să ni se pară și "arbitrare": Nu există nici o istorisire
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în privința fundamentării filozofiei". Mai simplu spus, orice Weltanschauung tinde să fie o viziune integrală și integratoare și să ajungă la un principiu fundamental totalizator. Pe lângă aceste "trăsături formale", Dilthey distinge însă "mai întâi neclar" și sub o formă mai degrabă intuitivă și "o coapartenență de conținut a sistemelor" (inhaltliche Zusammengehörigkeit der Systeme): "lupta cu enigma vieții și a lumii" (Kampf mit dem Rätsel des Lebens und der Welt), raportarea sistemelor la problema universală a misterului, în tentativa lor de conștientizare a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
există model și nici rețetă pentru scris istoric. Încă un considerent pentru combaterea dogmei istoria e știință. Cunoașterea istorică nu este doar legată "de analitică", de folosirea hermeneutică a limbajelor și de raționalizarea fondurilor arhivistice. Ea are o profundă componentă intuitivă, fiind legată în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de rațiune (logică, retorică). Ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este decât o derogare de la intuiție, de la exersarea acestei practical philosophy of mind, în favoarea unor recitări de pattern-uri logice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Atenție: instabilă, se concentrează greu în activitate. Este foarte ușor distras de cel mai mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
învățătorului sau ale colegilor. IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: difuză, superficială a materialului de învățare; Atenție: instabilă, se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]