4,202 matches
-
și un profund poet creștin, a scris în jur de 70 de poezii pline de meditații religioase profunde, grupându-le în volumul "Imnuri despre iubirea divină". Odată, în timp ce se ruga, o lumină divină, foarte strălucitoare, a coborât asupra Sf. Simeon, inundând camera. N-a văzut decât lumina în jurul său și nu a mai simțit pământul de sub el. I s-a părut că el însuși s-a transformat în lumină. Apoi mintea i-a urcat la ceruri și a văzut o a
IUBIREA DE DUMNEZEU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353845_a_355174]
-
Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Picături mici, mari, grele sau ușoare Transparente, combinate în cuante de culoare Picături, picături, picături ... Ce plâng, râd și mă mișcă ușor sub soare Lacrimi ce ma inundă în expresii personale Imagini ce abundă de detalii magistrale O întreagă viața doar într-o secundă Mai multe vieți armonizând o undă Picături de oameni trec prin mine Picături din spirite înalte Mă ridică încet încet de aripi Picături în
PICATURI DE PIAN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353892_a_355221]
-
valenciana cu soare ce foarte bine ar putea fi asemuita cu o zi frumoasă de toamnă din Octombrie în România ce iți strecoară în suflet bucuria de a trăi și simți în acele momente cum amintiri plăcute de demult te inundă iar o stare de pace de fericire îți cuprinde întreaga ființă iar viața în acele clipe ți se pare atât de frumoasă. După un timp el îmi spuse: Am trecut printr-o experiență tristă în ultimul timp.“ ,,Am auzit ce
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care îl cercetăm prin ecranul cu pești toxici, alături de halba cu bere sortită să aducă aerul bolnav al rației de viață. Liniștita prăbușire ne inundă venele la New York se moare. Mâine este ziua mea. 2-Turnați în cenușă Ciocul păsării se înfige în trupul de sticlă în zbor dezarticulat cu aripi risipite. Bolnav pasărea sapă în cercul înfierbântat al aerului otrăvit, se rup cuvintele pământului care
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care il cercetăm prin ecranul cu pești toxici, alături de halba cu bere sortită să aducă aerul bolnav al rației de viață. Liniștită prăbușire ne inundă venele la New York se moare. Mâine este ziua mea. Citește mai mult ciclul -Unsprezece Septembrie 1 -Bempasărea fără aripise așază la masă cu noi;are ciocul îmbibat în sângele scurs,uimitor,pește timpul rănit pe care il cercetămprin ecranul cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
-Bempasărea fără aripise așază la masă cu noi;are ciocul îmbibat în sângele scurs,uimitor,pește timpul rănit pe care il cercetămprin ecranul cu pești toxici, alăturide halba cu bere sortităsă aducă aerul bolnav alrației de viață.Liniștita prăbușire ne inundă venelela New York se moare.Mâine este ziua mea.... VII. ANTON PANN, de Ovidiu Dinică, publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. Finul Pepelei, cel isteț că un proverb, Anton Pann Cu Anton Pann istoria literaturii române este darnica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
care râvnește Nuri din ie și-i cerșește Zor-nevoie dintr-odată, Fecioria ei de fată. Ea-l împinge și-l strunește, Arșița îi potolește C-un sărut și fuge-apoi, Către casă, înapoi Unde-n vise se cufundă Și fiorii o inundă. Iar pe el, pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dorule ... Dorule, de ce mă doare spinul tău? Tu nu ești floare! Dorule, sau ești zefir înspicat pe trandafir? Dorule, chiar de ai spini fă ceva să mă alini
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
încântare, trecând printre șirurile de tarabe colorate, pe care sunt etalate mormane de simboluri din piele, sticlă, pânză, carton, ceramică, pene și câte și mai câte materiale. Unele sunt de-a dreptul fabuloase, altele de un înfiorător prost-gust. Culoarea ne inundă peste tot, iar copiii nu-și pot desprinde privirile de la pachețelele mai mari sau mai mici, fiecare reprezentând o nouă surpriză. Le-ar lua pe toate acasă, sau, și mai bine, le-ar atârna pe toate în piept, cum ai
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele, pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și deopotrivă solemne. E o frenezie unde cântă! Într-o atragere alegră, magnetizantă sunt chemate inimile și sunt înrobite de iubire! Angela Gheorghiu inundă cu soare, armonie și surâs... Intr-o zi cu burniță și fiori din văzduh, dar cu iubire și căldură de la piept, când s-au celebrat Zilele Școlii „Angela Gheorghiu”, din Adjud, venise să o reprezinte pe patroana adorată de orașul
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
pragul primăverii. Dar între cerul plumburiu și orașul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăți, Angela Gheorghiu, întorcându-se acasă fie chiar și ca o veste, ca o iubire trimisă prin sol, ca o amintire nepierdută și netulburată de timp, inunda cu soare, armonie și surâs, școala care își celebra propria zi și-și omagia propria patroană sufletească. Angela Gheorghiu absoarbe în inima ei pe toți, sub ademenirea unei vrăji, a unei chemări lăuntrice ivite din aservirea omenescului față de sublimul liric
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
ieșea abur din oala pe care o ținea arlechinul pe cap. După aplauzele îndelungate a apărut pe scenă o fată, o tânără de care mama ei se miră că e mai slabă decât ea. Era Irina. O mare bucurie a inundat sufletele tuturor și ropote de aplauze s-au năpustit în urechile copiilor care erau agitați neștiind ce se întâmplă. Apoi, liniște. Un glas puternic, o orchestă veselă au pornit a cânta muzică populară, storcând lacrimi din ochii asistenței. Timpul a
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
acul pe șanțul iubirii să deschizi toate coliviile cu păsări măiestre și să dai drumul canarilor galbeni spre cer Doamne îmi țin respirația ca să nu-ți scutur roua de pe suflet ai buzele umede și acum ești ca un val care inundă țărmul uscat și se resoarbe nu te opri te-aud șoptind printre îngeri cu fețe de marmură printre plăci negre de patefon și lebede albe Referință Bibliografică: Zodii de gheață / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul
ZODII DE GHEAȚĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352743_a_354072]
-
să-i ofere atenție, deși considerase că este o favoare pentru guvernantă. Pachețelul de la Leon conținea o emblemă cu blazonul familiei și câteva cuvinte ... o întrebare: "Vrei să o porți, te rog ?" S-a așezat împietrită pe scaun. Lacrimile îi inundau ochii și aglomerate se prelingeau pe obrazul cald. Micul Leon își dorea o mamă. O înțepa inima de compasiune, ea nu putea fi acea persoană. Și nici nu va ști nimeni despre cadoul puștiului. Va sta de vorba cu el
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
prăfuite / Rămase la răscruce de vremuri, neclintite,/ Trăiri sublime-ascunse în unduiri șoptite.// Printre miresme tari, păstrate cu iubire,/ Privesc spre-acel luceafăr plăsmuitor de vise/ Mă risipesc prin timpuri cu aripile-ntinse/ În pas cu nostalgia drapată cu-amintire/ Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire.” („Mai răsfoiesc o filă ... ”). Cu ionocență și sensibilitate, în primul grupaj de poezie din „Autograf” tinerei poete i se derulează (bineînțeles, prin magia cuvintelor frumos încondeiate), momente trăite în copilărie, centrul de greutate constituindu
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
de lăcrimioară/ Când suava rândunică venit-a înapoi/ Noi ne topim ca fulgii de nea în primăvară/ În prietenia caldă ce-am cuibărit-o-n noi.” - mărturisește Diana în „Baladă pentru tine”... Hopa! Să fie oare primii fiori-fluturași ce-i inundă sufletul și-o prind în mrejele primei „îndrăgosteli”? Mda, deocamdată, pare-se, este doar zvâcnetul nedeslușit al unei prietenii frumoase: „Fiindcă prietenia e-adevărată artă.” Dar asta n-o împiedică să trăiască o „Poveste din vis” și nici să clădească
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
de lângă ușă 'nalță magic o colindă/ Un ecou duios răsună pe cerul cu lună plină/ O întâmpin cu blândețe și-o primesc la noi în tindă/ Clipele-s sfinte veșminte printre raze de lumină.// Un concert frumos de îngeri mă inundă cu iubire/ Serafimi cu șoapte dulci mă poartă spre nemurire/ Printre cetine de brad clipe-ncep să se deșire/ Crăciunul de altădată în cupe de fericire.” Iată cum copiluța de ieri, astăzi ea însăși gazdă primitoare, se bucură de colindul
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
linii moderne! N-au patină! Un cunoscut om al locului, fost arbitru, azi agricultor de performanță, menține orașul în viața națională. Prin echipa de fotbal, cu multe rezultate surprinzătoare. Urc în bătrânul Copou, și amintirile iubirilor dintâi, de odinioară, mă inundă. Locul marilor sărbători vasluiene. Amenajat ca la carte. Știu de cine ! În câțiva ani va rivaliza, neîndoielnic, cu cele mai tari grădini publice. Românești. Din când în când, aud povești, mai mult sau mai puțin scandaloase. Aud de pretențiile unui
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, RÂUL Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Râul E multă, foarte multă, poezie (tragică, sfâșietoare, exuberantă, ca un chip inundat de soare și lacrimi) în tot ce ni se întâmplă, după cum e foarte, foarte multă viață adevărată. Viață adevărată, palpabilă, blândă uneori, furtunoasă apoi, imposibil de zăgăzuit, tainică, fascinantă. Așa era râul în preajma căruia mi-am petrecut, demult, verile (uneori
EUGEN DORCESCU, RÂUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353692_a_355021]
-
reflexe străvezii, iar în fața ei licărea un chip de foc. Continuă să se apropie ca vrăjită. Un voinic se desprinse dintre flăcări și-i întinse mâna. Narcisa i-o prinse și când vâlvătăi de foc, când fiori de gheață îi inundară făptura. Fără cuvinte se desprinse din acel loc și plutind pe aleea luminată de acel foc miraculos ieși din cimitir. Încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuau să-l învăluie în mister. Fără să-și dea seama, se lăsă
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
cobora fără mare împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe și voluptate. Frământa neîncetat când sânii și mugureii, când zona pubiană, trecând cu delicatețe peste micuțul său pistil nervos și predispus la joaca erotică. Încercă o ușoară penetrare a ușiței cuptorului fierbinte, să afle
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
a fi fecioară până la intrarea în biserică. Totul acum era doar un vis, o senzație de beatitudine. Opunea instinctual o rezistență ritmată la miscările sale sinuoase. Nu știa dacă visa sau totul era aevea. Când un jet puternic i-a inundat cupa ei neprihănită până atunci și zvâcnirile lui Cristian ai cărui mușchi fesieri se încordaseră de puteai să înfigi un ac fără să simtă durerea, în tot trupul Andradei se instală liniștea. Era fericită cum nu a mai fost niciodată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
scopul nostru, al celor din armata hitleristă. Și era atât de bine atins... Eram în cumpănă și nu știam ce să fac. În fond, omul fura mâncare, pentru că viața în ghetou era cumplită. Foametea era prezentă, iar mizeria și bolile inundau străzile. Mi-era silă să mă duc pe acolo, dar nu aveam încotro, fusesem trimis. Inițial am avut de gând să-l las în pace, dar asta ar fi însemnat o slăbiciune din partea mea, un afront adus asupra hainei militare
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
trase după el.Ajunsera în fața unei intrari.Nu era o cabană. O colibă de lemn ascunsă între copaci.El deschise ușa și o împinse ușor înăuntru. Stai un pic să fac lumină" Pentru un minut dispăru și apoi cameră se inundă de lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
băii și închinându-se procuratorului ceru voie să vorbească. Procuratorul ascultă cu ochii închiși cum sclavul îi spunea despre mai marii arhierei ai iudeilor care doreau să-i vorbească de îndată într-o chestiune urgentă și simți cum sângele îi inundă fruntea de nervi, apoi începu să țipe la sclav că nu-i primește și îl dădu afară pe acesta. După ce sclavul ieși, stătu în apă încă mult timp gândindu-se că arhiereul Caiafa și ai lui îl căutau tot în
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
în larg și apoi duse mâna udă la gură și la frunte. Mi s-a tăiat răsuflarea când l-am văzut că face exact cum făceam eu de câte ori veneam aici. ─Eu nu cred în ritualuri − am bălmăjit eu în timp ce mă inundau toate transpirațiile lumii, dar aici în singurătatea mea, fără să-mi dau seama mi-am făcut un obicei din aceasta. Iată cum, dintr-o prostie, se naște un ritual în mintea celor care m-ar putea vedea... Și de ce ar
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]