1,366 matches
-
dacă dorește, să-și concentreze sau risipească facultatea creativă, să producă opere perfecte din punct de vedere al frumuseții și instinctului artistic, dispunând de subtilitate intelectuală. Și de ce n-ar face-o? Pentru spiritele strălucite, platitudinea constituie mereu o tentație irezistibilă, iar prostia este Bestia Trionfans care scoate Înțelepciunea din ascunzișul ei. Ce semnificație poate să aibă pentru un artist cu un spirit atât de creator ca al criticului problematica operei? Nici mai mult, nici mai puțin decât pentru romancier sau
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
descoperi opera și într-un spațiu matcă sau culturii de origine a autorului ei. Însă nu metabolismul literaturii române contează pentru un autor relevant și asupra căruia plutește aura canonului, ci metabolismul canonului însuși, care îl supune unei presiuni interioare irezistibile (denumită de Bloom drept anxietate a influenței)"31. Prin urmare, esențial este raportul acestei opere cu Tradiția și Canonul, nu cu spații culturale definite poate prea obsesiv sub raporturi etnice sau lingvistice. Neparticipând la metabolismul literaturii române, o operă de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de a-i oferi modele de imitat sau direcții de urmat. Îi rămîne artistului posibilitatea de a-și inventa un trecut personal și esențialmente modificabil. Principala lui sursă de inspirație și creativitate este conștiința prezentului asumat în nemijlocirea și în irezistibila sa efemeritate..."80. Legătura cu tradiția o realizează neomodernismul, care va introduce, astfel, postmodernismul, acesta din urmă, așa cum am precizat, fără să fie văzut ca fiind ultimul pe o scară calitativă a curentelor literare. De altfel, Matei Călinescu subliniază, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În vreo treizeci de pagini Îl găsește și Îl Îmbarcă, nu Înainte de a fi cunoscut În orășelul Port Radium, la minus treizeci de grade, o familie ospitalieră cu o fată frumoasă care, se sugerează, nu se poate sustrage farmecului său irezistibil. Întors la Paris, stupoare: Delahaye murise. Prezent la Înmormântare, la slujba oficiată În biserică, rezervat dar nu introvertit, Ferrer, ne spune autorul, nu se așează În ultimul rând În spatele unei coloane, ci În penultimul nu departe de o coloană. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceea ploua și, într-o sală cu puțină lume, așezat lateral față de scenă, priveam Britannicus cu o atenție relaxată. Alexandrinii pluteau, urmându-și cadența sârguincios respectată, cunoșteam povestea, când, deodată, fără să-mi explic de ce, ochiul și urechea au simțit irezistibila atracție a platoului de joc. Nero, aproape de mine, în stânga scenei, o strângea la piept pe tânăra Iunia, poruncindu-i să se prefacă în fața iubitului ei, Britannicus, că nu-l mai iubește. Amintindu-i totodată Iuniei că, aflată sub supraveghere, nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
înrudite, supravegherea și voyeurisme-ul nu urmăresc același scop. Diferiți sunt și cei ce decid, căci, dacă supravegherea se exercită cel mai adesea în numele unei puteri sau al unei instanțe ierarhic superioare, voyeurisme-ul se practică în nume personal, expresie a unui irezistibil impuls fizic secret. În fine, supravegherea se distinge printr-o implicație socială sporită, în vreme ce voyeurisme-ul este de ordin privat. Cele două activități se aseamănă, dar nu se confundă. În acest câmp lexical, devierile semantice, cât și alunecările de la un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
că acela a fost momentul revelației. Aburii jucăuși care ieșeau din oala de vizavi dansau hipnotic și aproape că am simțit gustul delicios al bunătăților preparate acolo. M-am simțit străbătută de un val de căldură și o forță interioară irezistibilă m-a luat pe sus și m-a condus spre bucătăria* proprie. * Apartamentul în care locuiam atunci era alcătuit din mai multe încăperi, printre care și o bucătărie, dar la acea vreme încă nu puteam să o identific cu precizie
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația balurilor provenea, desigur, din familie, una cu cinci fete, interesate, fiecare la timpul său, în gradul cel mai înalt, de ele. Balurile au constituit cea mai irezistibilă distracție a secolului al XIX lea, inclusiv într-un tîrg ca Bacăul. în Dosarul Bacovia, I am scris că foarte multă lume părea a trăi atunci doar pentru balurile viitoare. Zeci de exemple, pe lîngă cele citate acolo, o confirmă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rațiunea încrederii în sine”. (p. 62) „Dacă includem un magnetism la vîrfurile unui ac, magnetismul contrar se naște la vîrful celălalt”. (p. 85) „Avem în vedere un scop mărunt deosebit de binele comun, dar fapta noastră se așează într-un magnetism irezistibil, pe aceeași linie cu polii lumii”. (p. 94) „Magnetismul natural”. (p. 109)3) în plan psihologic, prin ,,magnetism’’ se recunoștea misterul sau influența celuilalt, ori a celorlalți. La Bacovia, înțelesul expresiei „un magnetism animal” e acela de impuls formidabil, irațional
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să mulțumească pe cineva obișnuit și cu cartea. Să fim largi: să zicem cinci filme, ca să intre de două ori și «Pat și Patachon»”. Și totuși, în ciuda acestei situații, și a prețurilor mari, cinematograful constituia, îndeosebi pentru tineri, o atracție irezistibilă și un loc de evadare. „Am văzut două filme - notează eleva Jeni Acterian în Jurnalul său. Asta e singura mea satisfacție. Cinematograful!” Dar sînt zile în care vede și cîte patru! în versul „Ning la cinematografe grave drame sociale”, Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
martie 2008), la telefon, de d-l Niculae Gheran, marele editor și, mai încoace, romancierul cu strălucite realizări în latura de evocare a Bucureștilor, ante și postbelici, din Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios și pasionant ca acela din volumul Sertar (2004). D-l Gheran fusese cu două zile înainte la Casa Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care-1 rup doar "doi sau trei indivizi suspecți", "disprețuiți de toată lumea". Iată semnul tradițional de identificare a sa în cele din urmă: urmărind taina sfîntă a cununiei, în timpul procesiunii, cînd "doi tineri neprihăniți" intră în biserică, o forță ce pare irezistibilă pune stăpînire pe el, chipul i se schimonosește, mîna i se crispează, barba i se zbîrlește, "urlă ca un animal sălbatic". Sînt noi mărturii, la urma urmelor, ale acestei prezențe diabolice permanente în străfundul mentalităților colective din secolul trecut, chiar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
preoți din parohiile sătești, unei Frânte străvechi tradiționale și creștine 54. Punctul de plecare ține în mod clar de un alt tip de transcendență. Dar față de "simplitatea veacurilor dintîi", lumea modernă aceea pe care o pun în mișcare marile puteri irezistibile ale capitalismului industrial și financiar, aceea pe care se străduiesc să o domine acești stăpîni din vremurile noi care sînt negustorul, bancherul, meșteșugarul este acuzată încă o dată de "a fi abandonat inocența", de "a fi renunțat la probitate", de "a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și inexplicabile acte istorice care modifică, pentru mult timp, cursul evenimentelor umane". Lupasco se simte astfel îndreptățit să formuleze problema capitală, cea a extrapolării unei idei științifice la Realitate în ansamblul ei: "Cuantificarea, care este, după părerea noastră, tocmai introducerea irezistibilă și inconștientă a contradicției în sînul faptelor microfizice... tre-buie, oare, extinsă, înțeleasă în acest mod, la toate faptele ?"10. Conceptul de antagonism contradictoriu, care s-a ivit din știință, poate, la rîn-dul său, să limpezească anumite aspecte neclare ale științei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în buclă, conștiința bogăției pe care o reprezintă această policultură duce la conștientizarea amenințării, iar conștiința amenințării duce la conștientizarea acestei bogății policulturale. Vine această amenințare dinspre America? Sîntem oare victimele omogenizării moravurilor și standardizării culturale care revarsă în mod irezistibil asupra Europei jeanși, shirt-uri, westernuri, series, show-uri, hamburgheri, cola, pepsi, pamperși, self-service-uri, supermarket-uri? În realitate, americanizarea este aspectul cel mai plastic și cel mai fățiș al unui proces generat de Europa însăși: cel al dezvoltării capitaliste care transformă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
publicarea unui sondaj determină propria lui realizare. Fenomenul este folosit în politică, dar și în domeniul modei, care se sprijină pe influența socială: din momentul în care se declară că produsul este apreciat de mulți oameni, acesta exercită un efect irezistibil de atracție. Studiul lui M. Salgonik a arătat că orice titlu de cântec poate face obiectul unui succes trecător, independent de calitatea sa muzicală, începând din momentul în care succesul cântecului a fost făcut cunoscut consumatorilor. E posibil ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei, uneori fiind irezistibilă soluția de a judeca procesele macroeconomice ca având fundament de natură microeconomică. Erorile de poziționare a conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile așteptării a ceva și acceptării acelui ceva. În realitate, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe traseul contingență experiment în situația în care se vrea mai mult de la experiment decât faptul de a se testa posibilitatea contingenței. Iluminismul rațional a pornit greșit de la ambiția de a-și neglija limitele, ca și când acceptarea acestora ar fi făcut irezistibilă asumpția că există ceva (nedescris, nedemonstrabil, nevizibil, neperceptibil) dincolo de limite. Trebuiau să fie ocolite disjungerile de genul „gânditul și negânditul”, „descrisul și nedescrisul” ș.a.m.d. pentru a asigura noncontradicțialitatea întregului rațional. Marea greșeală a iluminismului rațional a fost ocolirea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot ce există, concret sau imaterial. Metafora respirația ninsorii presupune tot o personificare, imaginând un univers animat, în care ninsoarea este răsufletul unei fabuloase
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în care sîntem în același timp protagonist și spectator, cînd angoasat, cînd triumfător. În schimb, imaginația justificatoare este un fel de dialog interior în care exaltarea imaginativă, simbolizată de Satan, "își șoptește" promisiunile mincinoase, care, datorită seductibilității (adamice), devin motivații irezistibile și obsedante. Distrugînd elanul supraconștient, tentațiile demoniace se manifestă sub două forme ambvalente: exaltarea ipocrită spre spirit și exaltarea banală și fără scrupule a dorințelor materiale și sexuale. Datorită puteri lor subconștient obsedante și motivante, exaltările imaginative reprezentînd simbolic incitațiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt deseori reversibile, câte un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
femme, avec toutes leș audaces de pensée, avec cette profonde astuce et cette souplesse d'esprit" [Maupassant, La confession, în La parure, p.565]. Ceea ce impresionează este puternică să personalitate. Toate acțiunile, gândurile, atitudinile sunt îndreptate pe albia dorințelor sale irezistibile, puse sub semnul victoriei cu orice preț. Sentimentalismul este depășit, complexul de inferioritate obișnuit al femeilor nu se resimte în cazul Parizienei: "leș Françaises ont une imagination dévorante et une nature froide, une vanité folle et un cœur plein de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et de la Rome impériale". Până și retrasă într-o mănăstire, ducesa de Langeais rămâne Pariziana în toate pornirile 138. Michel Butor delimitează la Balzac, pe de o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-un mod indirect și subtil, cum o face doamna Forestier 313. Seducerea este o preocupare irezistibila pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care manifestă maleabilitatea Parizienei 314
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]