1,876 matches
-
și un simplu episod din viața lui Iisus: sensul vieții este condensat aici în repetarea promisiunilor vane ale ispititorului și a victoriilor succesive, grație lucidității spiritului valorificator. în evanghelia după Luca, capitolul IV, versetul 13, stă scris: "După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, pînă la o vreme". Este evident că diavolul neexistînd în realitate, povestea ispitirii este simbolul deliberării intime a omului Iisus. Conform mitului, încarnarea în viața psihică a combativității victorioase a elanului animant
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mesajului de mîntuire poate fi găsit și în prima epistolă sobornicească a lui Petru, II/24: "... PENTRU CA NOI, FIIND MORTI FAȚĂ DE PĂCATE, SĂ TRĂIM PENTRU NEPRIHĂNIRE." (justiția imanentă), și în epistola sobornicească a lui Iacov, I/14-l5: "CI FIECARE ESTE ISPITIT, CÎND ESTE ATRAS DE POFTA LUI ÎNSUȘI ȘI MOMIT. APOI POFTA, CÎND A ZĂMISLIT, DĂ NAȘTERE PĂCATULUI; ȘI PĂCATUL ODATĂ FĂPTUIT, ADUCE MOARTEA". Trebuie oare să tragem concluzia că sensul exemplului și al mesajului lui Iisus era cunoscut și înțeles
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit în anii nebunatici de un lumesc ritmat de muzică de jazz) n-au rămas insensibili la chemările vieții sublunare, că aripile acestuia din urmă au străbătut vipiile trăirii în deplinul înțeles al termenului ori e cazul primului au stat la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în făptura Ofeliei chiar: gândul său se îndreaptă spre ele, mai mult decât spre Claudius"206. Lucru lesne de verificat, comportamentul Ofeliei este, cel puțin la începutul piesei, ambiguu. Ea ne apare docilă față de tatăl ei și dispusă să îl ispitească pe Hamlet pentru a-i cunoaște intențiile. În același timp, îi poartă o dragoste nedisimulată. Ela este și ea îndrăgostită de Ștefan, însă dă dovadă de mondenitate și, pragmatică, nu refuză ideea ca Nae Gheorghidiu să investească averea soțului în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
începutul secolului, este modernist glorificând telegraful, trenul, avionul: „De-a lungul bolților albastre / Ca portative peste pagini albe / Solii grăbite trec cutreierând pământul / Ducând cu ele glasuri tăinuite / Și -naripând nerăbdarea lui cuvântul” Densusianu abordează și tema morții și este ispitit de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri de veacuri ca tirani / Trimiși să-l ispitească pe stavile să-l puie / De cumva prea departe s-ar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
-naripând nerăbdarea lui cuvântul” Densusianu abordează și tema morții și este ispitit de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri de veacuri ca tirani / Trimiși să-l ispitească pe stavile să-l puie / De cumva prea departe s-ar avânta cu gândul / Pe unde n-au fost alții de unde s-ar întoarce / Preaînstrăinat, prea mândru / Și prea cutezător" În poezia lui este prezent și satul românesc chiar dacă a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lui Parsifal (calea întortocheată spre a ajunge la masa Zece de cupă a Regelui Artur Regele de Spadă). O altă carte incisivă este Iluzionistul sau Magicianul, distribuită în hiperromanul lui Calvino în mai multe roluri: diavolul sau Mefisto ce-l ispitește pe Faust ("Povestea alchimistului care și-a vândut sufletul") cu secretul aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
taină de același Nicolas, artistul prea puțin agreat de precauții membrii ai familiei, mai ales când franțuzul se lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea să-l ierte când licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul senzațiilor furtive, pe care doar un artist știa să i le trezească. Așadar, nu Claude va fi marea iubire a "licornului", ci Aliénor, fecioara
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
credință și speranță, pleacă pe continent și se oprește la Amsterdam. La sediul unei corporații navale internaționale i se oferă postul respectiv de meteorolog. Acceptă și iată-l acum în prima noapte în casa părăsită de la antipozi. Ca un Ulise ispitit de sirene, are parte de vedenii fantasmatice tip E.A. Poe, cum ar fi mâna horror cu degete unite printr-o membrană aparținând unor ființe între om, rechin și batracian care se îmbulzeau să ia clădirea cu asalt, să dea buzna
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
orice lașitate, trăiesc ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului ce tulbură apele, ierarhiile, rutina mentalităților de abordare. Aparent suntem în plină intrigă polițistă. Protagonist al anchetei ce-i va ocupa viața este comisarul, excelent în tactica "cunctației". Niciodată tahigramele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și confiscarea averilor acestora fac parte nu numai din retorica grandorii, ci și a viitoarei ofensive pe bază de voluntari, rămase în grija Gărzii Speciale. Al cărei zel războinic era riguros sabotat de răzmerițe spontane aprinse de către veterani sau bresle, ispitite de izul de sedițiune generalizat. Colonelul Albert urmează să conducă corpul expediționar în Colonie, conform aceluiași plan de bătaie expus de Generalul K. Conform viziunii hiperparodice a lui Florin Șlapac, generalul este posedat de grandomania sentințelor latine, a concettismelor, ciunismelor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se traduce în efuziuni extatice amintind, cel mai adesea, de Ultimele, splendide, sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. "Sămânța eternității" pe care o cântă Voiculescu este sădită, spre exemplu, în cuplul de îndrăgostiți din Să ispitim povestea întâilor auguri, în care se celebrează un tip de eros spiritualizat cu sursă livrescă perfect recognoscibilă: "Ți-am pus pecetea nunții pe inelarul drept;/ te căutam de-o viață, te căutam mereu,/ erai sortită mie cum ție îți sunt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rezultatul. Acest program și-a propus să evidențieze opoziția perspectivei dinamice și procesuale a criticii genetice la estetismul comparatist al filologiei 2. În cazul nostru, psihologia funcționării, anumite resorturi ale mecanismului, o serie de semne din adâncimea (inter)textului au ispitit analiza. Vorbind despre mit, avem în vedere Mitul Eternei Reîntoarceri eliadian. Repetiția produce un declic și întreg mecanismul se pune apoi în mișcare: diferirea implicită și creativă, tensiunea care se degajă în urma suprapunerii (niciodată complete), evadarea din timpul profan în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intertext, dacă acesta din urmă nu este perceput ca simplu transfer al unei secvențe textuale dintr-o pagină în alta, adică dacă vom depăși abordarea simplist-citațională. Psihologia funcționării, anumite resorturi ale mecanismului, o serie de semne din adâncimea intertextului au ispitit analiza dezvoltată în prezentul studiu. Discursul semiotic utilizează pentru intertextualitate termenul "dispozitiv"1. Noi preferăm "mecanismul"2. O atare abordare ne va ajuta să urmărim jocul repetare/diferire care animă conceptul kristevian (după unii, mai curând barthesian). Dispozitivul este restrâns
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
demersul comparativ se exersează pe același tip de discurs cel literar. Astfel se stabilește o dublă raportare intertextuală: ideatică și generică. Așa cum se întâmplă pentru multe din demersurile critice interesate de fenomenul intertextual, asemănările atrag, dar diferențele sunt cele care ispitesc ochiul hermeneutic să insiste: "la Novalis iubirea e soluția absolută, iar la Eminescu nu e decât un incident tranzitoriu care nu rezolvă tristețea existenței". Zoe Dumitrescu Bușulenga nuanțează semnificația iubirii la cei doi romantici: "mă întreb totuși dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
căruia transpare spirala blocului temporal. Astfel este îndepărtată amenințarea deficitului spațial al deplasării intertextuale: prin spațializarea timpului. S-ar putea ca spațiul și timpul din construcția prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a gândirii lui, decor citadin cu iluzorii imobile mărunte și rău zidite ori peisaj ozonat cu munți înșelători și văi prea adânci. Efectul a ceea ce fizicienii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în culori și aglomerări flamande ocupă pagini întregi. Cu "saramură de plătică și de obleț, rasol de raci, ciulama de lin, crap umplut cu nuci, șalău și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la Iași, era în realitate deosebit de importantă pentru țară, având în vedere, pe de o parte, cerințele dezvoltării ei economice curente și de perspectivă și, pe de alta, posibilitățile sau estimările rezultate din prospecțiunea calificată a unei zone ce mai ispitise de două ori, în ultimele decenii, atenția autorităților, e drept, nu pământene, ci de ocupație. Mai întâi, venise aici, din porunca țarului, între anii 1810 și 1812, geologul rus de origine germană Einfeld, în scopul mărturisit de a efectua o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi lesne dedus din simplul fapt că, după trei decenii și jumătate de la apariție, răstimp în care societatea românească făcuse pași mari pe calea propășirii generale, ideile sale își păstrau nealterate valabilitatea. Însuși poetul nepereche al literaturii române, Mihai Eminescu, ispitit de problematica politică a epocii sale și venind în întâmpinarea unor imperative economice ce reclamau protejarea industriei naționale, a republicat in extenso studiul lui Mihalic de Hodocin în gazeta al cărei redactor era, sub titlul Despre folosurile ce le aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un "sat sărac, din pricina asprimei locurilor și a nerodirii pământului muntos", într-un oraș cu aproximativ 40.000 de locuitori și centru academic totodată, profilat pe minerit. Prin deschiderea exploatărilor miniere și, implicit, prin înființarea așezărilor montane în măsură să ispitească un mare număr de străini cu îndeletniciri diverse, efectul benefic se răsfrângea, în opinia sa, nu numai asupra locuitorilor și al proprietarilor locali, dintre care "mulți fac însemnate stări și înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți ai țării", ci asupra întregii țări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în prezent, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care mijloc, miile de cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Nu se priveau și nici nu-și vorbeau își scrutau doar sinea pierdută ațâțați de vâlvătăile pârguite-n iureșul transfigurării. Nicio umbră nu le tulbura contemplarea văzându-și chipul răsfrânt în peisajul uimirii și nimeni în preajmă care să-i ispitească ardoarea întrupării făcând ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a călătorului care-și striga numele pentru a nu se înstrăina complet și să nu fie
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
Ardeal bătrân, străbun tărâm, Să-mi fii de-a pururea aproape, Când, cu tot neamul, coborâm, Și tu rămâi mai viu sub pleoape! (2007) Gâlceavî nouî ăntre Faust și Mefisto Faust: Tinere domn, prieten și dușman, Prea bine știu, mă ispitești de-o viață Să batem palma întru nemurire. Totuși te rog, mai prelungește-un an, Și dacă poți pe dascăl îl învață Să nu se mire ca un proaspăt mire De tot ce-n viață singur s-a mințit... Mefisto
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii, sufletelor creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea, cu bogățiile cu care diavolul ispiti pe Domnul Hristos, pe oricine le poftea și venea ca să le ceară". Desigur, îmbrățișarea fără rezerve a seducției reificate nu este lipsită de consecințe: odată intrat în posesia avuțiilor, "nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un câine încăierat de viespi și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moara lui Călifar erau o născocire a întunerecului". Nu lipsesc nici detaliile, vioi colportate de localnici, din registrul macabrului, unele fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]