1,366 matches
-
iar ochii spre biletul găsit sub ușă, pe care îl mai parcurg o dată. Hm! rîde femeia. Credeam că bărbații își pierd capul numai după patruzeci de ani, nu și la treizeci. Mai aveți ceva de spus? o întreb vrînd să isprăvesc discuția, dîndu-mi seama că încep să pricep ce scrie în bilet. Normal ar fi să mă bucure căsătoria ta cu Livia, Mihai. În felul ăsta n-o să mă mai lase soțul... Dar eu nu-mi întemeiez fericirea pe nefericirea altuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totul : Înțelepciune a sfidării. Și cu toate acestea au renume de lași ! E drept că n-ar putea invoca nici o victorie spectaculoasă : dar Însăși existența lor - nu-i oare o victorie continuă, teribilă, ce n-are nici o șansă să se isprăvească ? Să le tăgăduiești curajul Înseamnă să nesocotești temeritatea și noblețea fricii lor, care la ei nu e retragere, ci expansiune, Început de ofensivă. Căci ei, spre deosebire de lași și umili, au convertit această frică În virtute, În principiu de mândrie și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șirea păcatului” (261, p. 94). În primele decenii ale secolului XX, tinichigiul și geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea din Iași) punea geamuri la ferestrele bisericilor din Câmpulung Moldovenesc (520, p. 113). „Eu Într-o vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată În 1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cînd? Sunt somat ca pînă la 1 decembrie a.c., să predau colaborația la Tratatul Academiei, vol. II (50 pag. dactilo[grafiate]). Trebuie să mă execut deoarece ea intră în planul de cercetare științifică al Catedrei, deci în normă. Dacă voi isprăvi pînă la sfîrștul lui decembrie va fi foarte bine. În așteptarea unui răspuns la această scrisoare, din partea noastră multă sănătate și noroc. Te îmbrățișez, Mihai Drăgan P.S. 1) După 18-20 noiembrie va merge la Biblioteca Academiei cumnata mea. Ar putea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
volum de critică la Editura Junimea. Cînd apare? Aș fi bucuros să aflu vești de la d voastră. Cu cele mai bune sentimente, Ion Maxim </citation> (11) <citation author=”Ion Maxim” loc="[Bazna]" data =”19 iulie 1977”> Stimate domnule Călin, Am isprăvit, azi, 19 iulie, de transcris materialul despre Bacovia, aici la Bazna, unde mă aflu de o săptămînă. Nu am găsit decît o mașină de scris căreia îi lipsește litera i. Sper să fi corectat textul peste tot, încît tipograful să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
evreiască din Botoșani Își avea Încă din 1740-1750 toată rînduiala ei. Oaspeții cei noi, fără bani și fără gust de muncă (subl.ns.), pregătiți Însă În toate felurile pentru o stoarcere nemiloasă, veneau cu cartea lor evreiască În care Își isprăveau zapisele (act de vânzare-cumpărare, n.n.) cu legea lor, care hotăra În atîtea cazuri de drept altfel decît obiceiul pămîntului românesc”. Se pare că, la aniversarea a 100 de ani de la câștigarea Independenței Naționale a României, În 1977, Nicolae Ceaușescu a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-și de discuția glumeață cu bunică-su, Mihăiță se gândește că poate vor mai scăpa de greutăți și atunci va putea să urmeze și clasa a șaptea . Seara de iunie începuse după ce soarele asfințise, treburile prin ocol și ogradă se isprăviseră iar Maria, după ce strecurase laptele turnându-l în oalele special pregătite, spuse: − Emilia, Mihăiță, unul din voi sau amândoi dacă vreți, mergeți la bunicii „de dila deal” să le duceți oala asta cu lapte proaspăt, ori să-l fiarbă ori
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din deal, și-au lăsat sapele, puseră buturuga pe prispă gândind cum or s-o spele și s-o fasoneze, apoi plecară la treburile lor. Marița îl luă la întrebări pe Ghiță, bărbatusău, dacă a muls vaca și dacă a isprăvit celelalte treburi, „că iaca-i noapte și eu sunt ruptă de oboseală”. Freamătul serii de vară se potoli, sătenii terminaseră treburile pe afară și fiecare se trage în casă să se pregătească de noapte. Marița îl sfădea în continuare pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de mac după care reuși să adoarmă fără vise urâte. Când se trezi, soarele răsărise și razele luminau un nor ce parcă îl apăsa în jos. Marița gândește iute ce treburi vor mai face azi. în primul rând trebuiau să isprăvească prășitul „deal doilea” la porumbul de la Poarta Lipovei. Bărbatu-său plecase cu vitele la cireadă iar feciorii, Gheorghe și Ion își așteptau mama în curte, cu sapele pregătite. Gheorghe își pusese la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apoi deshămară caii și-i duseră în șură iar Săndel se amestecă și el în grup, deși inima îi bătea în piept ca un ciocan. Capitolul XII La fântâna lui Boboc în ograda casei lui Ghiță Ciotacu , Marița nevastăsa, tocmai isprăvise de hrănit păsările când fie-sa, Marica veni într-o fugă, spunând grăbită: − Mamă, mamă, am văzut că la cei „di dila vale” a venit mătușa Zoița de la Galați, cred că o adus ceva pește și tare mi-e poftă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fată/ și era una la părinți/ și mândră-n toate cele/ Cum e fecioara între sfinți/ și luna între stele.../» - Frumoase versuri, Gheorghiță, spuse Costache, păcat că demult nu am mai fost la serbările de la școală, că nu se mai isprăvesc treburile; − Gheorghiță, eu am auzit că poetul Eminescu a fost și prin satul Cursești-Deal, ce știi tu de asta? − Tot ce se poate, mamă, spunea domnu’învățător Obreja că Mihai Eminescu a fost vreo doi ani revizor școlar în județul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deși venise mai târziu la cules, având mai puțini struguri negri, terminase culesul. Costache lăsă pe seama lui Gheorghiță continuarea lucrului și veni lângă vecinul său, care după ce îi dădu binețe, zise: − Vecine, ai venit înaintea mea și încă n-ai isprăvit de cules, pesemne ai mai multă neagră ca mine; eu am umplut un coș de căruță și-s gata de plecare către casă; − Ai dreptate, vecine, dar poama cea albă, de nohan, ne va da bătaie de cap, că de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
măritat încă? − Apăi de, bădie Costică, pe vremurile astea...știi că ea-i ambițioasă tare, nu se aprinde așa ușor ca să facă pasul ista...ș-apăi s-o luăm pe cea dreaptă, cum a stat atâta, mai poate aștepta să se isprăvească războiul aista nenorocit, care a înghițit atâtea vieți și de care neam săturat și noi; fie ce-o fi, că pentru noi nu cred c-a fi mai bine, am dus-o din rău în mai rău; − Auzi, Marie, auzi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Orient, în China. La aceasta se adaugă criza morală, „nu mai e niciun patriotism...”, care pune capăt oricăror speranțe de relansare. Animat de un fatalism deopotrivă cronic și speculativ, Nae își face amicul martor al unui cataclism inevitabil : „S-a isprăvit ...”. Fin de siècle, fin de race, fin du monde. Naratorul însă a pre- gătit ieșirea din tablou nu pe poarta sublimului, ci pe cea a deriziunii. Climaxul adus de aceste scurtcircuite care leagă indubitabil lipsa de patriotism de revolta boxerilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cot la cot cu tovarășii de luptă cu care au căzut, împreună... Ce de flori o să răsară în poiana aceea, spune, mai încet după o tăcere. Și... și cu ei? arătă Tăutu spre leșurile turcilor. Pe rug! Pe rug! Am isprăvit lumânările, șoptește oșteanul cu lumânările, la urechea lui Tăutu. Lasă! intervine Ștefan care auzise. Pentru eroi, aprinde Dumnezeu stelele... La Dunăre!! se răsucește el brusc. Încalecă și pleacă urmat de toți. Câmpul de bătălie s-a cufundat iar în tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe sofa din narghilea... Poruncitor: Care dregător e dovedit că s-a spurcat la aur, să fie pus să-l înghită să se sature! spune el poruncitor. Ce să mai pomenesc de scârboșenia celor ce "fac turcește", de parcă s-au isprăvit muierile de pe fața pământului! Ele... pe ele cine le mai strânge în brațe? Dar orice dezmăț, are și dezvăț, râde el. I-am aflat leacul: câte un ardei iute, mușcat, înfipt adânc, dimineața, la prânz și seara, în spurcăciune. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și să se explice, dar fără să piardă vremea, și cât de repede, fiindcă i se strânseseră o grămadă de treburi și n-avea timp de pierdut... Și parcă s-ar fi auzit: Ce-i? Oare ce-i cu tine? Isprăvește odată, mă-nțelegi, muiere proastă ce ești! Nu te mai boci! Tu, mămucă, trezește-te, mă-nțelegi? Eu, cum s-ar zice, am murit; acum nu mai are nici un rost; că e cu adevărat! Ce bine-i să stai așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
totuși o afirm: în 1984 și 1991 mergeam aproape în fiecare zi la Notre-Dame și, așezat pe piatra postamentului ce mărginește esplanada, o priveam ceasuri în șir, cu nesaț, o „citeam”. „Citeam”, ca pe o imensă pagină, fără a o isprăvi vreodată, splendida fațadă a imensei catedrale. Când am ajuns pentru a treia oară la Paris, în 15 august 1996, primul nostru drum a fost, firește, la Notre-Dame. Era chiar de Sf. Maria și slujba se ținea afară, în fața unei mulțimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
te-ai pus, De vină nu ești tu, Doar paharul ce-l băui, Zi de Post suFlet trist 2006 12.04.2006 Si asa mai fâțe, Băutură strică toate, Te gândești, ziua bine a-nceput, Dar cu rele s-a isprăvit. Bautaura, băutură, Ăsta strică totdeauna, Să dea Bunul Dumnezeu Să postesc cum trebuie eu. Și uite mai frate, Dacă vrei se poate, Măi chemi în ajutor, Îngerul Păzitor, Si Maica noastra-a tuturor ! Adesea am facut păcatul, Îmi pare foarte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
clasic, reputat infailibil. Cine și-ar fi putut ̀ nchipui că o lovitură de forță, pusă la cale de șefii celor două instituții care garantau puterea sovietică și băgaseră groaza în omenire, K.G.B.-ul și Armata Roșie, avea să se isprăvească prin cel mai lamentabil fiasco al istoriei ? Dezastrul din 1588 al „Invicibilei Armada” ținea de categoria tragicomicului, cum a insinuat-o Shakespeare prin personajul Don Adriano de Armado, din Love’s labours lost. Fâsâiala sovietică din august 1991 ar fi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
într-a șaptea gimnazială, locul limbii franceze fiind luat de rusă. Nu ni se părea greu de pronunțat această limbă dar, de la sonurile graseiate ale profesorului Stino la barbarele silabe „vșu”, „vși”, „zașto”, trecerea a fost cel puțin neobișnuită. Abia isprăvisem cu „da zdravstvuiet” și „minia zavut”, când namila care ne învăța rusește a dispărut. În locul ei, în clasă, a intrat o basarabeancă care, rusoaică fiind, Dumnezeu știe de ce fugise din calea oștilor conaționale. Dacă te adresezi cuiva în rusește, respectul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
medic se formase spiritual în Acțiunea Catolică juvenilă din Forlì și, mai apoi, în FUCI (Federația Universitară Catolică Italiană) de la Bologna. Un suflet candid, entuziast, care încă de tânăr și-a cultivat pasiunea misionară. Orientarea studiilor sale universitare a fost isprăvită în direcția viitoarei sale alegeri de viață. S-a licențiat cu nota maximă, cu o teză originală: Le malattie dei missionari e i mezzi di prevenzione (Bolile misionarilor și mijloacele de prevenire). Era anul 1935. Abia împlinise 23 de ani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
campioni care să trăiască decent, dar n-avem nevoie de soldăței împopoțonați, la care, în loc de gloria sportivă, să se vadă doar eghileții și pintenii. Sau poate avem! Atunci, însă, merităm să batem pas de defilare pînă ne plictisim. Iar cînd isprăvim, să trecem la măsurat dormitorul cu bățul de chibrit, ca expresie a întregii utilități și decențe de care mai sîntem în stare. noiembrie 2004 Metafore Plus hiperbole, parabole, epitete, comparații, personificări. În ce constă arsenalul postelectoral de procedee literare la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
n-au decît să-și facă, nu să aștepte punerea în aplicare a politicii demografice a lui Dragomir. Ideea unui fotbal rațional repartizat în toate nesecatele vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]