1,477 matches
-
în numărul viitor dosarul special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“, proiectul inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York. Participă Corina Șuteu, Andrei Șerban, Tatiana Niculescu Bran, actorii Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu și Cătălin Herlo. „Academia itinerantă Andrei Șerban“ este un proiect inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York, și susținut financiar de Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-un atelier de creație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
susținut financiar de Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-un atelier de creație, la Plopi, lângă Cluj. Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a Academiei itinerante este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006Ă. Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea propriului text de roman în perioada de pregătire și pe durata efectivă a atelierului. Tatiana în țara de după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
În toamna lui 1990, începuse deja contraofensiva gâștelor colhoznice, dispuse să atace chiar și pe malul drept al Nistrului. Un alt episod: prin septembrie 1990, am primit o telegramă de la Tighina. Eram avertizat: intenția de a ține acolo o ședință itinerantă a guvernului va duce la acutizarea extremă a situației social-politice din oraș și în toată regiunea. Pentru a evita consecințele imprevizibile, conducerea orașului refuza categoric organizarea unei atare întruniri, declinându-și orice răspundere în cazul venirii mele. Citind depeșa semnată
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
orășenesc Bender (Tighina), deputat și el în Sovietul Suprem al RSSM, am exclamat: „Chiar așa, domnilor-tovarăși!? Nici în cetatea lui Ștefan cel Mare nu ne dați voie? Obrăznicia voastră n-are limite!”. Cu toată adversitatea separatiștilor, am convocat o ședință itinerantă pe malul stâng al Nistrului, la Dubăsari. Am mers acolo cu știri bune pentru conducătorii de întreprinderi. Obținusem la Moscova, cu mare greu, permisiunea de a cumpăra pe valută, de la un producător italian, o linie de îmbuteliere performantă. Era destinată
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și Comrat, nu și nu. Ne calomniază, ne atacă, război mediatic total. Adoptă rezoluții pe bandă rulantă: ”Oamenii muncii susțin RSSMN”; Nu Armată Națională!”; ”Armata URSS să rămână pe teritoriul RSSMN!”; Susținem Republica Găgăuză!”. Astăzi, NOI am organizat o ședință itinerantă a Guvernului RSS Moldova, la Dubăsari, în stânga Nistrului. La ce ne așteptam și ce a ieșit? De fapt, ce se întâmplă cu EI și cu NOI? Fiecare tabără va merge până în pânzele albe, sperând să confirme teza că cealaltă este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
culinare pe bază de 50 pește. Se adaugă cetățile antice: Histria (sec. VII î. H.), Aegyssus (sec III î.H.) și Enisala (sec X-XI d. H.). Bogăția floristică și faunistică, alături de originalitatea peisajului și de etnografia regiunii, favorizează practicarea turismului itinerant și de sejur, sportiv, ecologic și de agrement. Lipsește, însă, o promovare suficientă, o infrastructura favorabilă și o cazare satisfăcătoare. Promovarea Deltei Dunării, ca rezervație de interes mondial ar putea influența pozitiv chiar și imaginea României în lume. Dezvoltarea turismului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
gamă largă de activități, între care putem menționa: vizite la muzee și case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viața și opera unor personalități ale literaturii, muzicii, artei naționale și universale ș.a.. Se realizează în cadrul unor călătorii itinerante, excursii de studiu, participarea la simpozioane științifice și cursuri de pregătire desfășurate în areale cu resurse turistice, cu durată scurtă, de obicei la 3-7 zile, folosind mijloace de transport rutiere. Dintre formele specifice ale acestui tip de agrement, menționăm: animația
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nou prin fum. Chinezoii erau tot În lumea viselor, iar tataie abia dacă mai respira. *** Despre Perkins, de la Cazier: Nici o condamnare În California, curat și după eliberarea condiționată din Alabama - făcuse pîrnaie În perioada 1944-1946 pentru sodomie asupra animalelor. Muzicant itinerant, nu i se cunoaște nici o adresă stabilă. S-a confirmat că printre cunoscuții săi se numără Johnny Stompanato, dar și Lee Vachss și Abe Teitlebaum - toți bătăuși din lumea interlopă. Bud puse receptorul jos și Își aminti de o discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
capătul mai puțin adînc ghipsul fusese smuls de suflul exploziei - se vedea armătura metalică și alte pasti. Cercetă gazonul - o potecă de iarbă excesiv de arsă de la piscină pînă la casă. Accesul la seif. Elemente de siguranță: grenade și dinamită. Flăcări itinerante pînă la punctul terminus, declanșînd sistemul de protecție. Era o posibilitate. Ed sări În apă și sfîșie ghipsul, aducînd la suprafață pastilele, Însoțite de bulbuci. Trăgea cu ambele mîini: ghips, apă, bulbuci... o ușă metalică batantă. Erupție de pastile, dosare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-mi voie să salut prevederile introduse de noul proiect în privința acestei categorii speciale. Astfel, copiii, elevii și tinerii cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de sprijin educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educațional se face de către Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Învățământul special, conform noii legi, dispune
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
aduna pentru a fi de față la distribuirea acestora prin tragere la sorți (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La români nu a existat obiceiul împărțirii periodice a pământului. Într-o primă fază din evoluția satului devălmaș, țăranii practicau o agricultură itinerantă pe teritoriul satului, fiecare fiind liber să are unde și cât avea nevoie. După obținerea recoltei și epuizarea parcelei cultivate, aceasta era abandonată, pornindu-se în căutarea alteia ș.a.m.d. (Stahl, 1998, vol. I, 272-275). Din dorința de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la un sistem de proprietate arhaic, în care terenul rămânea proprietatea gospodăriei sau grupului de persoane care l-a despădurit și defrișat, atâta vreme cât membrii acesteia îl cultivau. Este așadar vorba de o proprietate temporară ce acompania o formă de agricultură itinerantă. Deosebirea dintre satul rusesc și cel românesc constă în faptul că populațiile slave au înaintat încontinuu spre nord și spre răsărit, agricultura itinerantă desfășurându-se pe un teren ce își schimba în permanență configurația: „Încă și astăzi mai poate fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
membrii acesteia îl cultivau. Este așadar vorba de o proprietate temporară ce acompania o formă de agricultură itinerantă. Deosebirea dintre satul rusesc și cel românesc constă în faptul că populațiile slave au înaintat încontinuu spre nord și spre răsărit, agricultura itinerantă desfășurându-se pe un teren ce își schimba în permanență configurația: „Încă și astăzi mai poate fi remarcat slabul atașament pe care rușii îl resimt față de țara pe care o locuiesc și față de pământul pe care îl cultivă temporar. Veritabila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
clopotul satului lor și mormintele strămoșilor”(Haxthausen, 1853, vol. III, 148-149). La români hotarele sătești nu se schimbau, cele mai vechi documente scrise considerându-le ca datând din vremuri imemoriale (înainte de întemeierea statelor feudale) (Stahl, 1998, vol. I, 94-105). Agricultura itinerantă românească se desfășura așadar pe teritoriul fiecărui sat în parte, fiind vorba de populații ce nu se deplasau încontinuu spre noi regiuni. În regiunile rusești existau și sate ce funcționau în sistemul celor trei tarlale. Haxthausen le semnalează în districtul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ce apropie satele românești de cele rusești descrise de Haxthausen sunt mai ales cele care pot fi regăsite și la alte populații europene în secolul al XIX-lea. Dintre acestea putem menționa: tehnicile defrișării prin incendiere, formele arhaice de agricultură itinerantă acompaniate de forme de proprietate temporară, sistemul economic și social al celor trei tarlale, rolul hotărâtor al obștii sătești, rolul precumpănitor al bătrânilor, deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și mai ales atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
190). Ulterior secolului al XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la posibilitatea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
era BoUrnemouth-ul, după ce cântase la pupitrul unor orchestre ca Philharmonia, Filarmonica din Viena, Orchestra Societății de Concerte a Conservatorului din Paris? Un răspuns posibil, uitat de către autorul livretului, Mike Ashman, este acela că, în anii ‘60, postura de dirijor itinerant, între două avioane, nu era încă în vogă. În plus, și se vorbește puțin de ea, orice desprindere de un mediu cunoscut este o trau-mă, iar cea a desprinderii lui Silvestri de o țară și o orchestră izolate undeva în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de arrabal, Sus ojos se cerraron, Volver), dintre care multe sunt faimoase și astăzi. Cele mai cunoscute filme ale sale sunt: Flor de durazno (1917), Luces de Buenos Aires (1931), Cuesta abajo (1934) și Tango Bar (1935). Gaucho. Crescător de vite itinerant, descendent al vechilor coloniști spanioli. Este numele dat locuitorilor pampei din Río de la Plata și Río Grande do Sul. Prin extensie, Înseamnă „bun călăreț, ale cărui virtuți și Îndemânare sunt mândria tradiției locale“. De remarcat, ca dovadă a popularității cuvântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
înapoi“. Centura de castitate jalonează un destin poetic dintre cele mai importante ale ultimelor decenii. Un destin care mai are până să-și găsească „mântuirea“. Nichita Danilov, Centura de castitate, colecția „Poezie“, Cartea Românească, 2007 Povestea unui experiment teatral - „Academia itinerantă Andrei Șerban“ „Academia itinerantă Andrei Șerban“ este un proiect inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York, și susținut financiar de Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
jalonează un destin poetic dintre cele mai importante ale ultimelor decenii. Un destin care mai are până să-și găsească „mântuirea“. Nichita Danilov, Centura de castitate, colecția „Poezie“, Cartea Românească, 2007 Povestea unui experiment teatral - „Academia itinerantă Andrei Șerban“ „Academia itinerantă Andrei Șerban“ este un proiect inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York, și susținut financiar de Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-un atelier de creație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Milea (artist, București), Mara Opriș (Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște), Elena Popa (Teatrul Toma Caragiu, Ploiești), Tokai Andrea (Teatrul Național/Teatrul Maghiar, Timișoara), Florentina Țilea (Teatrul Radu Stanca, Sibiu). Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a „Academiei itinerante“ este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006). Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea propriului text de roman în perioada de pregătire și pe durata efectivă a atelierului. Locația de la Plopi, aparținând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Mama din New York, rezidență susținută și organizată de ICRNY. Perioadele de lucru de la Plopi și de la New York vor face obiectul unui documentar de televiziune realizat de jurnalistul Mirel Bran. „Suplimentul de cultură“ publică în exclusivitate un dosar special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“. Participă Corina Șuteu, Andrei Șerban, Tatiana Niculescu Bran, actorii Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu și Cătălin Herlo. Dosar realizat de Corina Șuteu și Ștefania Ferchedău La Plopi Corina Șuteu Suntem, fiecare dintre noi, destinați să ne urmăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
faci... La Plopi a început, în fine, o aventură la care am sperat și în care am investit mult, alături de colaboratoarele mele atât de fidele și de apropiate, Oana Radu și Ștefania Ferchedău: laboratorul de creație Andrei Șerban. Intitulat „Academia itinerantă“, atelierul de la Plopi a coagulat, cu răbdare și fără multă vâlvă, starea de grație pe care o construiește întâlnirea fericită între fantezia febrilă a scriitorului (Tatiana Niculescu Bran), generozitatea sensibilă a unor gazde (doamna Mili și Nora), iubirea de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
oftă prelung.) Au fost vremuri cu adevărat glorioase pentru masoni. ȘATFA dispunea de fonduri practic nelimitate. Donațiile curgeau și toată lumea se simțea onorată să facă acest lucru. (Venerabilul oftă din nou.) De când s-a autoexilat, loja noastră duce o existență itinerantă. Jenant! De aceea, prezența unui om atât de dăruit cu bogăție, dar, în egală măsură, și cu generozitate ne dă speranțe noi. Tot timpul își ținuse privirile fixate pe podeaua sălii. Acum se întoarse spre interlocutorul său și îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]