2,793 matches
-
înapoi, fie închiși în lagăre. Cei foarte puțini care au scăpat au povestit despre infernul prin care au trecut. Binecunoscut în țară și peste hotare, I.B. Tito s-a aflat peste patru decenii în fruntea comuniștilor și apoi a statului iugoslav. De condiție modestă, dar inteligent, determinat și ambițios, își va construi cu migala o carieră politică îndrăzneață, parcurgând una dintre cele mai complexe epoci ale omenirii. Viața sentimentală și-a trăit-o la cote fierbinți, în urma sa rămânând o sumedenie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de stat în serviciile lor de informații și căutând „să instituie societăți ale căror etichete mixte nu puteau ascunde decât cu greu că serveau în exclusivitate interesele U.R.S.S.” Lucrurile evoluaseră atât de mult încât poliția politică sovietică, în ciuda protestelor iugoslave, avea agenți proprii „în toate cartierele, de la membrii Comitetului Central până la funcționarii responsabili de comunicațiile criptate pentru partid și aparatul de stat”. Au mai existat și alte forme de amestec în treburile interne iugoslave (abuzuri, însușiri de bunuri, violuri etc.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
încât poliția politică sovietică, în ciuda protestelor iugoslave, avea agenți proprii „în toate cartierele, de la membrii Comitetului Central până la funcționarii responsabili de comunicațiile criptate pentru partid și aparatul de stat”. Au mai existat și alte forme de amestec în treburile interne iugoslave (abuzuri, însușiri de bunuri, violuri etc.), cărora autoritățile de la Belgrad au încercat să le pună capăt. Mai mult ca sigur, dictatorul de la Moscova invidia forță personalității lui Tito și remarcabilă să popularitate, observată în cursul vizitelor oficiale de la Sofia, Varșovia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de care avea nevoie. Incontestabil, liderul de la Belgrad era la rândul sau un ambițios, nu numai acasă, ci și peste hotare. El își dispută cu Italia, Triestul, cu Austria, sudul Carintiei și cu Grecia o parte din Macedonia. Sub influiența iugoslavă se află aproape în totalitate Albania, unde partizanii lui Tito organizaseră mișcarea de rezistență. Avea în plan constituirea unei federații balcanice, din care, pentru început, urma să facă parte numai Iugoslavia și Bulgaria. Dacă și alte țari s-ar fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față de Uniunea Sovietică și conducătorul ei. La începutul anului 1948, Milovan Djilas a fost chemat la Moscova pentru una din obișnuitele sale întrevederi cu Stalin. Oprindu-se la București, pentru a-i tatona pe liderii români, la dineul de la ambasada iugoslavă Ana Pauker și Emil Bodnăraș au refuzat orice fel de comentarii. Referindu-se la acest moment, fruntașul iugoslav notă despre atitudinea „ministresei”: „Tăcea atentă sau se declară fără entuziasm de acord cu câte ceva, căutând să evite discuția despre aceste probleme
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
una din obișnuitele sale întrevederi cu Stalin. Oprindu-se la București, pentru a-i tatona pe liderii români, la dineul de la ambasada iugoslavă Ana Pauker și Emil Bodnăraș au refuzat orice fel de comentarii. Referindu-se la acest moment, fruntașul iugoslav notă despre atitudinea „ministresei”: „Tăcea atentă sau se declară fără entuziasm de acord cu câte ceva, căutând să evite discuția despre aceste probleme sensibile”. La 18 martie 1948, Biroul Politic al P.C.U.S. primea un raport secret unde se prezentau „deviațiile” comuniștilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
notă despre atitudinea „ministresei”: „Tăcea atentă sau se declară fără entuziasm de acord cu câte ceva, căutând să evite discuția despre aceste probleme sensibile”. La 18 martie 1948, Biroul Politic al P.C.U.S. primea un raport secret unde se prezentau „deviațiile” comuniștilor iugoslavi, stabilindu-se concluzia că nu sunt marxiști. În aceeași zi erau retrași de la Belgrad consilierii militari și economici, întrerupându-se acordarea creditelor promise anterior. În ziua de 27 martie 1948, liderul de la Kremlin lansează, printr-o scrisoare, un atac dur
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că nu sunt marxiști. În aceeași zi erau retrași de la Belgrad consilierii militari și economici, întrerupându-se acordarea creditelor promise anterior. În ziua de 27 martie 1948, liderul de la Kremlin lansează, printr-o scrisoare, un atac dur la adresa conducătorului comuniștilor iugoslavi, acuzându-l de troțkism, menșevism, revizionism, imperialism etc., sperând că principalii factori din jurul acestuia vor îmbrățișa, întro formă sau alta, linia Moscovei. Momentul este considerat a fi punctul de plecare al ideologiei „titoiste”, înțeleasă că „formă de respingere și implicit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vor îmbrățișa, întro formă sau alta, linia Moscovei. Momentul este considerat a fi punctul de plecare al ideologiei „titoiste”, înțeleasă că „formă de respingere și implicit de separare de stalinism”. Într-o altă scrisoare, expediata la 4 mai 1948, liderii iugoslavi sunt acuzați de imperialism, propunându-se discutarea divergențelor în cadrul Cominformului. La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
4 mai 1948, liderii iugoslavi sunt acuzați de imperialism, propunându-se discutarea divergențelor în cadrul Cominformului. La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist, de trădare și naționalism. Un alt motiv de nemulțumire pentru liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus la o escaladare a tensiunii diplomatice. Într-una din scrisorile sale, adresată lui Stalin, conducătorul comuniștilor iugoslavi preciza: „Studiem și luăm drept exemplu sistemul sovietic, dar noi aplicăm socialismul în țara noastră în forme oarecum diferite. Indiferent cât de mult ar îndrăgi fiecare dintre noi țară socialismului, U.R.S.S-ul, el nu-și poate iubi țară
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
conducă personal atacul împotriva lui Tito. Stalin a convocat Cominformul (un substituent al Cominternului interbelică în ziua de 20 iunie 1948 la București, dar Tito, așa cum am constatat deja, a lipsit. Rezoluția adoptată de cei prezenți constată că Partidul Comunist Iugoslav a adoptat o linie falsă, abandonând ideologia marxist-leninistă, se condamnă politică de critică sistematică la adresa U.R.S.S., caracterul despotic și terorist al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de critică sistematică la adresa U.R.S.S., caracterul despotic și terorist al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc apelative jignitoare, liderii iugoslavi Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici fiind numiți cu mult mai blândul „tovarăși”. Pe de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei încearcă să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
măsuri stângiste”, decizând „în mare grabă” naționalizarea micii industrii și a micului comerț, anunțându-și intenția de „nimicire a chiaburimii că clasa” și de a lichidă cât mai repede posibil orice formă de „exploatare a omului de către om”. Refuzul conducerii iugoslave de a lua parte la reuniunea din capitală României, „în vederea discutării tovărășești a situației din P.C. Iugoslav” a fost „înfierat”, liderii comuniști prezenți trăgând concluzia că Tito și ceilalți se situează, de la sine, în afară Biroului Informativ. Încercându-se conturarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nimicire a chiaburimii că clasa” și de a lichidă cât mai repede posibil orice formă de „exploatare a omului de către om”. Refuzul conducerii iugoslave de a lua parte la reuniunea din capitală României, „în vederea discutării tovărășești a situației din P.C. Iugoslav” a fost „înfierat”, liderii comuniști prezenți trăgând concluzia că Tito și ceilalți se situează, de la sine, în afară Biroului Informativ. Încercându-se conturarea unor explicații cu privire la această stare de lucruri se trage concluzia că liderii de la Belgrad, „orbiți de îngâmfare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
publicității?” Răspunsul era că „întotdeauna această dezvăluire deschisă a greșelilor, lipsurilor și trădărilor a folosit mișcării comuniste, i-a cimentat rândurile, i-a sporit autoritatea morală în fața maselor populare”. Publicându-se documentul, se urmărea atragerea „forțelor sănătoase” din rândul comuniștilor iugoslavi oferindu-se partidului o conducere nouă, daca actualii conducători se vor dovedi incapabili „să revină la Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului.” Liderii celorlalte partide din Biroul Informativ erau invitați „să reverifice în lumina acestui document propria lor activitate și să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
împotriva Iugoslaviei din România și de celelalte operațiuni clandestine. Cum era de așteptat, sub presiunea Moscovei, rând pe rând partidele comuniste vor aproba această măsură a denunțării erezie „titoiste”. În ciuda optimismului exprimat de Uniunea Sovietică și țările satelite, Partidul Comunist Iugoslav va rămâne alături de liderul său. La 21 iulie 1948, cei 2.344 delegați la Congresul al V-lea „vor denunță defăimările sovietice și îl vor alege pe Tito și pe tovărășii săi”. Alte surse susțin că dimpotrivă delegații ar fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ci „reprezintă cel mai puternic scut al independenței propriei sale patrii, cel mai puternic sprijin al dezvoltării democratice, al înfloririi economice, al eliberării definive a poporului său de exploatarea capitalisă”. Se critică vehement „naționalismul burghez”, similar celui promovat pe teritoriul iugoslav de Draja Mihailovici sau la români de „partidele burghezo-moșierești care au adus fascismul la putere, au robit țară hitlerismului, au deslănțuit războiul antisovietic și au sfârșit prin a se transformă într-o bandă de trădători și spioni în slujba directă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în acei ani un număr impresionant de intelectuali și fruntași politici de diferite orientări. De altfel, într-una din paginile următoare, vom găsi o referire la fruntașul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, luat în vizor pentru naționalismul sau. Greșeală conducătorilor Partidului Comunist Iugoslav constă, în opinia propagandei de la București, într-o supraapreciere a forțelor interne și, în paralel, respingerea „sprijinului frățesc” oferit de celelalte state socialiste. Aceasta ar conduce, implicit, la căderea țării în „mrejele planului Marshall, la pierderea independenței naționale și transformarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Iugoslaviei într-o colonie a țărilor imperialiste”. Același organ de presă, „Scânteia”, publică în ziua de 5 iulie 1948 articolul „Împotriva revizuirii învățăturii marxist leniniste asupra partidului.” Analizând, din nou, conținutul rezoluției de la București ajunge la concluzia că partidul comuniștilor iugoslavi și-a pierdut rolul de „principala forță conducătoare și călăuzitoare din țară”, practic dizolvându-se în Frontul Popular, „organizație amorfa, cu o compoziție de clasă foarte amestecata (în afară de oameni ai muncii, înglobează chiaburi, comercianți, mici fabricanți etc. și chiar grupări
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de clasă foarte amestecata (în afară de oameni ai muncii, înglobează chiaburi, comercianți, mici fabricanți etc. și chiar grupări politice burgheze, care nici macar nu-și ascund caracterul de clasă, cum este spre pildă Partidul Republican Burghez Sârb, Partidul Democrat Burghez)”. Partidul Comunist Iugoslav „nu are statut aparte și nici program propriu, nu se manifestă în mod public și duce o existență semilegală”. În această insolita situație „a purta titlul de onoare de comunist, a rămas în Iugoslavia un lucru conspirativ” pentru care poți
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
simplicitate și modestie al lui Lenin și Stalin, au uitat că modestia înfrumusețează pe un comunist și îl ajută să-și îndrepte la timp greșelile, daca nu se teme să le mărturisească cinstit și sincer”. Reinterpretarea doctrinei marxist-leniniste de către comuniștii iugoslavi, „preluarea teoriilor menșevice și buharinisto-troțkiste, de mult înfrânte și asvârlite în lada de gunoi a istoriei”, i-ar fi îndepărtat pe conducătorii de la Belgrad de „tradițiile internaționaliste ale Partidului Comunist Iugoslav.” Elementele sănătoase din partid au obligația de a pune
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mărturisească cinstit și sincer”. Reinterpretarea doctrinei marxist-leniniste de către comuniștii iugoslavi, „preluarea teoriilor menșevice și buharinisto-troțkiste, de mult înfrânte și asvârlite în lada de gunoi a istoriei”, i-ar fi îndepărtat pe conducătorii de la Belgrad de „tradițiile internaționaliste ale Partidului Comunist Iugoslav.” Elementele sănătoase din partid au obligația de a pune capăt „acestei situații înjositoare” ce primejduiește însăși existența statală, existând riscul că țara vecină să se transforme într-o „republică burgheza, lipsită de independență națională”. Pentru comuniștii români, situația din Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Șomuz, în ziarul „Scânteia”, din 5 iulie 1948. Conform acestuia, Rezoluția Biroului Informativ „a demascat cu cea mai mare vigoare și cu necruțătoare claritate întreaga trădare ce se ascunde în dosul vorbăriei pseudomarxiste folosite de actualii conducători ai Partidului Comunist Iugoslav”. Este de neînțeles, susține comentatorul, atitudinea naționalistă față de Albania, statul vecin „cu care pretind că sunt prieteni și aliați”, denaturându-se îngrijorător „toate raporturile economice și politice născute între cele două țări.” Politică această, necontracarată, tinde să conducă poporul albanez
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a treia forțe internaționale”, inventată de americani și de socialiștii de dreapta, „cu scopul de a sparge unitatea de luptă a frontului păcii și democrației”. Preferând să-și construiască socialismul fără sprijinul Uniunii Sovietice și al celorlalte state socialiste, liderii iugoslavi „au ales implicit drumul care duce la adversitatea împotriva Uniunii Sovietice, împotriva democrațiilor populare și împotriva forțelor muncitorești revoluționare din toată lumea”. Calea această „coboară în chip neînduplecat spre prăpastia marshallizării, spre capitularea în fața cercurilor monopoliste de dincolo și dincoace de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]