1,604 matches
-
de apa și plaja apărute peste noapte în țara lor extrem de secetoasă. „Unii spun că e un miracol, alții cred că e un blestem", a declarat jurnalistul Lakhdar Souid, pentru France 24. Până în prezent nu există o explicație oficială a ivirii lacului, pe care localnicii l-au numit Lac de Gafsa; unii geologi cred că activitatea seismică ar fi determinat ridicarea spre suprafață a apelor din pânza freatică, dar nu toți specialiștii sunt de acord cu această idee.
Lac de Gafsa, miracol sau blestem? () [Corola-journal/Journalistic/21559_a_22884]
-
să stea pe baricade au fost supuși unor îngrozitoare umilințe și torturi, dintre care unele nici nu se pot descrie. În timp ce anchetele inchizitoriale se desfășurau în infernul de la Măgurele, în Piața Universității au venit un număr mare de manifestanți o dată cu ivirea zorilor. Printre ei au fost infiltrate bande de delincvenți care au incendiat mașinile poliției și au pus foc la etajele superioare ale Inspectoratului Poliției Capitalei. Aceiași provocatori aflați în slujba lor au intrat în interiorul Inspectoratului, fără să întâmpine nici o rezistență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Thule „Nu-ți aruncă, moarte, piatra în oglindă mea”. Poetul nu are numai cultul cuvintelor, ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
înțelesul cel mai rău al cuvîntului, adică e cetluită fără scăpare într-un destin de sorginte tehnică, pe care nu-l mai poate controla: tehnica, mai precis mașina de scris, aduce o ruptură între om si cuvînt. Rezultatul va fi ivirea unui alt fel de om, a unui om pentru care cuvîntul e simplu mijloc tehnic de comunicare și nimic mai mult. Acest nou om se va raporta la cuvînt așa cum se raportează la orice alt lucru, de pildă la o
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
să stea pe baricade au fost supuși unor îngrozitoare umilințe și torturi, dintre care unele nici nu se pot descrie. În timp ce anchetele inchizitoriale se desfășurau în infernul de la Măgurele, în Piața Universității au venit un număr mare de manifestanți o dată cu ivirea zorilor. Printre ei au fost infiltrate bande de delincvenți care au incendiat mașinile poliției și au pus foc la etajele superioare ale Inspectoratului Poliției Capitalei. Aceiași provocatori aflați în slujba lor au intrat în interiorul Inspectoratului, fără să întâmpine nici o rezistență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Thule „Nu-ți aruncă, moarte, piatra în oglindă mea”. Poetul nu are numai cultul cuvintelor, ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și capetele cât căpățânele de berbec. Toate fiarele și răpciugile împuțite zămislite-n belșugul smârcos al putreziciunii măcelului, îngrășate-n sângele vărsat, în necurățenii și ură, colcăind de duhori pestilențiale, lăsau în urmă lacrimi și hoituri buhăite. De fapt însăși ivirea lor fusese vestită de alte semne premergătoare: jafuri, violuri, urgie și stricăciuni mișelnice printre cei care se socoteau împărații și stăpânii pământului și dobitoacelor, foame și boliști de toate felurile, întinse ca niște molime prin lumea măruntă și îngroșată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
poveste conține neașteptatul: brusc, sosește un mesager care anunță că soția ta a murit, că victoria de la Termopile a fost câștigată de cutare... Istoriile științifice sunt și ele atinse de neașteptat. Nașterea vieții pe Pământ era imprevizibilă și, la fel, ivirea Pământului în Univers și așa mai departe... Spuneți chiar: Omorâți povestea, omorâți literatura, și tradiția socio-culturală nu va mai produce nici savanți, nici știință. Avem un Președinte care a spus că La Princesse de Cléves e un c... Un șef
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
Vaticanul... Te pui cu Vaticanul?... Astronomul Vaticanului... De bună seamă, n-a vorbit unul ca el fără aprobarea directă a Papei! Nimeni nu va cuteza de acum încolo să mai nege existența extratereștrilor. Pe nimeni nu-l va mai surprinde ivirea lor la colțul străzii. O nouă eră a cunoașterii, de o importanță capitală pentru progresul umanității, s-a deschis prin comunicatul de la Vatican. Reiau, sub impresia acestor emisiuni (în care domnea o admirabilă unanimitate a părerilor, evocând adunările PCR de
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
neapărat dezlegat. Doru părea a fi un personaj luat la ochi de autorități. Arhitectul vîrî capul pe ușa cortului lui Tudorel, cu gândul de a-l mai chestiona discret; acesta, care avea o hârtie în mână, se sperie de neașteptata ivire a tatălui său și rupse hârtia în bucățele mici, pe care le băgă în buzunar. - Ștrengarule, primești scrisori de dragoste! Îl provocă Ioanide, cu ochii fix la o bucățică de hârtie, scăpată atenției lui Doru și care ca un fluture
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mă aflu? E o instituție aici? Voia să dea a înțelege că a admis să viziteze un local cu caracter public. De altfel, totul decurse ca într-o inspecție. Madam Pomponescu îi ieși înainte, doamnele din sală, foarte numeroase, la ivirea Hangerlioaicăi se ridicară în picioare. Prințesa le înregistră cu ochiul, voievodal, împărțind la fiecare o doză de atentie, apoi se așeză pe fotoliul oferit, cu secretarul pe scaun în vecinătatea sa. Avea acest obicei de a trece în revistă asistența
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide n-are cunoștință de izbucnirea războiului. Când, a doua zi, Ioanide se prezentă la Gaittany, biroul acestuia era plin de obișnuiții amici, care aveau acum două locuri de întîlnire diurne: unul ziua, la Gaittany, altul seara, la Pomponescu. La ivirea lui Ioanide, Panait Suflețel o zbughi pe o ușă ce ducea într-un birou alăturat. Arhitectul merse la fereastră și de acolo își comunică observațiile. - Suflețel fuge mâncând pământul pe poartă. Mi-a maifăcut una ca asta pe stradă. Își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era și inoperant, căci înainte de acceptarea ei rămâneau sub regimul militar, ale cărui reguli, în calitate de oameni bine născuți, erau datori să le respecte. O a doua obiecție se produse cu privire la număr. Prea mulți ar fi născut bănuieli la prima lor ivire. Deci era mai nimerit să se organizeze o bună informație asupra transportului prizonierului și, provocîndu-se un accident de automobil, Hangerliu să fie repede luat într-o mașină. Pe stradă, apărarea prizonierului era dificilă, mai ales față de niște persoane așa de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suplinire a catedrei. Decizia lui era, spre a se evita orice mizerii, să ceară scoaterea la concurs a catedrei. Peste câteva zile trecu pe la Gaittany, unde erau întruniți toți membrii grupului. Nu-l întrebă nimeni ce mai face Conțescu, ci ivirea sa fu semnalată doar printr-un ironic: . - Iată-l și pe domnul Gonzalv Ionescu! . - Să-mi dai capul lui Hermes, pretinse Hagienuș. - Nu e absolut sigur că am ratat vinul! susținuGulimănescu. Gonzalv nu pricepu deloc acest limbaj și fu el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aflase; nimic din cărți, filme sau bîrfe. Unde-i era hiba? Era vina lui sau a lui Marjory? Oare avea importanță? Ajunse acasă, se vîrî în pat și adormi. Stătea pe terenul de golf din Alexandra Park, nu mult după ivirea zorilor, ascultînd o ciocîrlie cîntînd în aerul cenușiu de sus. Cîntul se opri și cadavrul păsării se prăbuși în iarba de la picioarele lui. Coborî dealul printre leșuri de ciori și mierle, îndreptîndu-se spre poartă. în Alexandra Parade, un tramvai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
apărut o societate secretă care intenționa să cheme la grevă generală, să asasineze cabinetul, să atace garnizoanele și să dea fiecăruia drept de vot. Șmecheră treabă, nu? Detaliile revoltei au fost deduse în mare parte de agenții guvernului, și la ivirea zilei celei mari, n-au mai putut aduna pe nimeni. Totuși, în satele Strathaven și Bellshill, cîțiva entuziaști au pornit cu steaguri roșii. Patru dintre ei au înălțat un steag pe Cathkin Braes, apoi s-au întors acasă să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bine de ce și minunîndu-se unii de ciudățenia celorlalți. Flăcăilor bulgari, vânoși și stângaci, cu sprâncenele îmbinate și obrajii groși, roșu-vineți, li se scurgeau ochii după muntencele subțiri și măiestru încondeiate la față ca niște ouă de Paști. Nu rareori, spre ivirea zorilor, se scoteau cuțitele pentru vreo privire mai îndrăzneață, dar oamenii chibzuiți îi despărțeau pe flăcăi și-i domoleau. Badislavii se culcau apoi, pe cergi, în cîte-o tindă, dormind greu ca pământul, înfășurați în aripile lor de flutur, ocrotiți de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bătrâne se arătau la ferestre. Totul mi se părea cunoscut și mă durea ca o rană, de parcă tot cartierul ar fi fost doar o crustă de sînge-nchegat pe genunchii unui copil și eu, copilul, aș fi tras de coajă până la ivirea boabelor de sânge. Dar nu puteam localiza nimic cu precizie, totuși. Nu știu de câte ori am dat colțul, de câte ori am ajuns în ciudate piațete triunghiulare, cu statuia câte unui soldat înconjurat de băltoace verzi ca fierea și pline de mormoloci. De câte ori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
căpitanul se chinuia să zărească celălalt capăt al încăperii, care se pierdea într-o ceață albăstruie, ca un lung defileu în munți. Perspectiva pereților albi, fără podoabe, se ascuțea în chip de pumnal spre capătul nevăzut. Masa, concretă aici până la ivirea celei mai mici crăpături și-a celor mai neînsemnate noduri în scândurile de brad (pe când frimiturile de pâine apăreau ca foarte complicate obiecte tridimensionale într-o lumină ce nu putea fi decât a ochiului minții), se pierdea și ea, îngustîndu-se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ageri la minte, aveau, în schimb, brațe viguroase și spinări puternice și, atunci când era nevoie, știau să proptească zdravăn prăjina de fundul râului și să biruie curentul. Audbert îi conduse pe cei patru huni la punctul de îmbarcare mult înainte de ivirea zorilor; bătu la cocioaba lui Fergal și îl convinse, aruncându-i săculețul cu praf de aur, să facă traversarea în semiîntuneric. în acel punct, apele fluviului curgeau mai puțin vijelios, dar la fel de bine se putea urma curentul: pe malul celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era iad, când și când câte un șuvoi de ploaie, apoi dintr-o dată băierile cerului se rupseră și potopul se năpusti peste lunca de jos. În fulgerări de lumină verde, răscoleala focului, a apei și a vântului ținu până spre ivirea zorilor, când se mai ogoi, însă ploaia o ținu în șir, curgea de sus ca niște ațe fără de sfârșit, norii să-i atingi cu mâna alergau în lungul Prutului. Mă scol, mă închin și ies să văd Prutețul care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de reeditarea mai multor lucrări ale profesorului Ion I. Nistor. A dedicat studii operelor lui Vasile Tiganescu, Constantin Morariu, Ion Grămadă, Ion Nandris, Orest Horia Pascanu ș.a. A desfășurat o notabilă activitate publicistica pe di-verse teme culturale. Însă puțin înainte de ivirea zorilor zilei de 15 martie 2006, la locuința sa din Rădăuți, după o grea suferință, s-a stins din viață cel care a fost un adevărat spirituș rector al Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina după reactivarea acesteia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Bogdan ușor și bețiv - uciderea la Țutora: alegerea lui....... pe care Ruxanda-l iubește. Petru Stolnicul; Ruxanda răspunde cu înălțime - Încheiere. IX Lăpușneanu vesel la început [ 2280, 27r Lăpușneanu Inimos - Vesel, primitor prietenos] - Timon din Atena - Gelozie la culme. Devine gelos - Ivirea lui Despot Vodă - Despot Vodă ca epizod înlăuntru*. Alex[andru] revine. Timon, partea a doua. X Ruxanda Doamna. Bogdan orb, caracter blând,.... Stingerea neamului Mușatin. II 1 2286 CATILINA .................... CATILINA E-un vierme-n planul lumei... Monolog: Răutatea și egoismul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar apropiind-o o privi cu atenție și nu îndrăzni să-i sărute decât rama care pe partea aceasta din cioplitură părea o frânghie argintie răsucită. — Doamne, dar frumoasă mai este! — Am lucrat-o la Sfetagora la mânăstire, după icoanele ivirilor. Acum nu mai sunt georgieni la mânăstire, a rămas doar numele. Aproape toți monahii sunt greci... Dar cărțile și odoarele ivirilor s au păstrat toate... Ei o zugrăveau cam tot așa, în tonuri aprinse, dar icoanele ca asta aveau alt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]