2,403 matches
-
este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general, există o argumentație solidă că etapele specifice rearanjării cu specificitate de situs de tip V(D)J sunt bazate pe mecanismul recunoașterii semnalului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin splicing-ul a șase exoni. Primii patru exoni codifică cele patru domenii ale regiunii constante. Ultimii doi exoni, desemnați M1 și M2, codifică pentru cele 4 resturi de aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
patru domenii ale regiunii constante. Ultimii doi exoni, desemnați M1 și M2, codifică pentru cele 4 resturi de aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1, în forma membranară este ignorată, ceea ce permite exonului să se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1, în forma membranară este ignorată, ceea ce permite exonului să se extindă cu încă 20 de codoni. O tranziție similară de la forma membranară la forma secretată are loc și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pre-ARNm extrem de lung, care se extinde de la situsul 5’ de start normal al transcrierii secvenței lider a regiunii V, la semnalele de poliadenilare, de la capătul regiunilor codificatoare Cγ, Cδ sau Cα. Splicing-ul de la capătul 3’ al segmentului V HDHJH, la joncțiunea intronică 3’, în amonte de regiunile C alternante, duce la formarea de ARNm pentru aceeași secvență VH, dar pentru secvențe CH diferite. Totuși, mecanismul de schimbare a izotipului implică reunirea prin recombinare a segmentului rearanjat VHDHJH, cu una dintre regiunile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se desfășoară în procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline. Aceeași RECOMBINAZĂ catalizează probabil rearanjările de segmente de ADN în celulele B și T. Evenimentul recombinațional în celulele T este, de asemenea, imprecis, creând o diversitate considerabilă prin variația joncțiunilor segmentelor genice. Rearanjarea eficientă a locusului pentru catena β sau pentru catena α într-unul dintre cromozomi, previne rearanjarea unei alele funcționale din cromozomul omolog (excludere alelică). După datele de până acum, nu are loc mutația somatică la nivelul segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică joncțiunea med-RNA cu regiunea transcriptului primar ce conține mesajul pentru VSG. Cele două tipuri de ARN sunt unite printr-un transsplicing, care reunește direct transcriptul fragmentului exonic de 35 perechi de baze la transcriptul regiunii codificatoare pentru VSG. Din fracția poliadenilată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și Taylor, 1981 citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente, rezultatele studiilor scot în evidență joncțiunea unui ansamblu de factori ce determină alegerea victimei aparținând unui grup etnic diferit de cel al agresorului (Leonard et al., 1981). Studiile efectuate de Donnerstein et al. (Donnerstein și Donnerstein, 1973; Donnerstein, Donnerstein și Barrett, 1976) arată că în absența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
seamă al acestui loc și acestei perioade a fost Philon (25-54 e.n.). Philon a aparținut unei importante comunități evreiești, distribuită pe mai mult de două cartiere din Alexandria. Dovezile despre opera sa sunt indirecte, ea aflându-se pe punctul de joncțiune dintre gândirea greacă și tradiția ebraică, unde prima rămânea doar un obiect de meditație, iar cea de a doua promitea să se afirme, să-și propage perenitatea propriilor genii. Asemenea compatrioților săi, Philon a susținut că tradițiile lor sunt superioare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1883, Guineea în 1896 și Dahomey (anii 1890), realizînd astfel proiectele lui Faidherbe. În 1895, Africa Occidentală franceză (AOF) regrupa Senegalul, Ciadul și teritoriile din golful Guineii, mai puțin Nigeria (bucla Nigerului), ocupată de englezi. Anii 1890-1900 văd, în sfîrșit, joncțiunea marilor ansambluri africane franceze (Algeria, AOF, AEF) prin dificila explorare a Saharei franceze. Dar trupele franceze secondate de "mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă Franța să stabilească la Madagascar, din 1885, un fel de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bacteriene parodontopatogene se exercită prin: 1. Evitarea mecanismelor de apărare: leucotoxina inhiba chemotactismul și funcția de fagocitoza a polimorfonuclearelor; sinteză de protezare cu rol în degradarea imunoglobulinelor. 2. Distrucții tisulare directe: colagenazele: distrug fibrele de colagen; hialuronidaza: permeabilizează epiteliul de joncțiune și cel sucular prin acțiune la nivelul acidului hialuronic; organismului gazdă împotriva plăcii bacteriene poate fi compromisă prin diferite boli sistemice sau genetice. Deși bolile parodontale sunt infecții produse de placă, nu toți pacienții sunt în mod egal predispuși la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Ele sunt piretice, modifica permeabilitatea vasculara, activează eliberarea de enzime proteolitice, sunt fibrinolitice, induc resorbție osoasă etc. Stadiul I: leziunea inițială (timpurie) - dupa aproximativ 2 - 3 zile de acumulare a plăcii, modificările cele mai importante apar la nivelul epiteliului de joncțiune, epiteliului sulcular și la nivelul țesutului conjunctiv al mărginii gingivale libere. Mai întâi se produce o vasodilatație a plexului gingival și subepitelial, urmată de migrarea PMN în epiteliul de joncțiune și chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
plăcii, modificările cele mai importante apar la nivelul epiteliului de joncțiune, epiteliului sulcular și la nivelul țesutului conjunctiv al mărginii gingivale libere. Mai întâi se produce o vasodilatație a plexului gingival și subepitelial, urmată de migrarea PMN în epiteliul de joncțiune și chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din porțiunea coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte a laminei propria rămân intacte structural și funcțional, aparte de faptul că fibroblastele sunt afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale timpurii pot reprezenta un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ca un constituient normal al sistemului de apărare al gazdei, neasociat cu un proces distructiv. Stadiul ÎI: leziuni debutante apar la 4 - 14 zile de la acumularea de placă, se observă o accentuare a fenomenelor precedente, infiltratul celular de sub epiteliul de joncțiune conține un număr de limfocite (74%). Limfocitele B se transformă în celule producătoare de anticorpi (imunitate umorala), iar limfocitele Ț răspund de reacțiile imunitare cu mediere celulară. Unii fibroblaști suferă procese de degenerescenta. În cea de-a doua săptămână se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
iar limfocitele Ț răspund de reacțiile imunitare cu mediere celulară. Unii fibroblaști suferă procese de degenerescenta. În cea de-a doua săptămână se observă distrugerea unei părți importante de colagen care afectează fibrele gingivo-dentare și circulare la nivelul epiteliului de joncțiune. Stadiul III: leziuni stabilite - aproximativ 2 - 3 săptămâni după formarea și menținerea plăcii se produce modificarea infiltratului cu prezența în număr mare a plamocitelor mature la baza sulcusului și în conjunctivul gingival. Aria lezionala se extinde în suprafață, observându-se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
plăcii se produce modificarea infiltratului cu prezența în număr mare a plamocitelor mature la baza sulcusului și în conjunctivul gingival. Aria lezionala se extinde în suprafață, observându-se scăderea cantității de colagen. Caracteristic pentru acest stadiu este proliferarea epiteliului de joncțiune înspre apical și transformarea în epiteliul pungii gingivale. Acest epiteliu de pungă nu se fixează la suprafață dintelui, este subțire și adesea ulcerat, înfiltrat cu PMN, limfocite, plasmocite. Odată cu pierderea contactului dintre epiteliu și dinte apare un șanț profund, iar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Parodontita rapid progresivă: evoluție rapidă, generalizată, cu grade diferite de afectare; Parodontita juvenila are evoluție rapidă, poate fi: localizată la incisivi și/sau primii molări permanenți generalizată Parodontita prepubertară: evoluție foarte rapidă, duce la pierderea precoce a dinților epiteliului de joncțiune și nici pierderea atașamentului tisular conjunctiv (Rateitschak [271]). Gingivita se poate transforma în parodontita. Netratata, poate persistă, timp de mulți ani, cu intensități diferite (Listgarten [191]). Tratată, gingivita este complet reversibila. Din punct de vedere histopatologic și clinic există o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
răspuns al gazdei la acumulări reduse de placă, prezența chiar și într- o dentiție sănătoasă. Pe masura ce crește acumularea de placă crește și severitatea inflamației decelabila clinic, lucru evidențiat prin cantitatea infiltratului inflamator. Dacă procesul inflamator nu este oprit, epiteliul de joncțiune va lua caracterul unui epiteliu de pungă (Löesche [195]A . Factorii care modulează răspunsul gingival la patogenii din placă sunt de cele mai multe ori asociați cu: modificările balanței hormonale, legate de pubertate, ciclu menstrual-menopauză, anticoncepționale orale, carentele vitaminice, malnutriție, afecțiuni sistemice
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
vor fi de o mult mai mică importantă. Detartrajul convențional produce efecte notabile asupra calității și numărului de celule care compun țesutul conjunctiv gingival. Cicatrizarea se poate face prin: Atașament conjunctiv cu dimensiuni și structura clasice Un epiteliu lung de joncțiune Regenerare totală sau parțială a țesuturilor parodontale. Se poate deci observa că, cicatrizarea leziunilor parodontale se face pe baza unei competiții între viteza celulelor țesuturilor conjunctive și cea cu care migrează celulele epiteliale. Acestea din urmă sunt mai rapide decât
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
atrioventriculare se pot exprima fie prin încetinirea sau blocarea conducerii la nivelul nodului atrioventricular, fie prin accelerarea conducerii în cazul sindroamelor de preexcitație ventriculară (14). Blocul atrioventricular constă în întârzierea sau blocarea conducerii impulsului electric de la atrii la ventriculi, atunci când joncțiunea atrioventriculară nu este refractară fiziologic. Sincronismul dintre contracția atrială și cea ventriculară este realizat prin intermediul nodului atrioventricular, singura structură de legătură între cele două etaje, cu rol în modularea impulsurilor atriale și întârzierea depolarizării, ca element de protecție în transmiterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]