28,495 matches
-
și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea reține, în prezenta cauză, aplicabilitatea jurisprudenței sale anterioare, pronunțate în legătură cu acest text de lege. ... 21. Astfel, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 59. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a arătat că problema de drept trebuie să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv să prezinte un grad
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
procedurii de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2021. ... 68. Or, cu toate că în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe judecătorești nu au fost identificate soluții care să pună în discuție îndeplinirea cerinței noutății problemei de drept sau a condiției ca instanța supremă să nu fi statuat asupra acesteia, în
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
legislativ clar și previzibil, apt să determine respectarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 132 alin. (1). Totodată, Curtea constată că cele reținute în jurisprudența sa, în sensul că față de procurori funcționează prezumția îndeplinirii cu bună-credință a activității lor, astfel încât să nu se ajungă la încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor supuse unor proceduri penale, sunt aplicabile și în prezenta cauză (în acest
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
de neconstituționalitate a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile cuprinse în art. 25, art. 27-43 și art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. În esență, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, în condițiile statului de drept, valoare consacrată prin art. 1 alin. (3) din Constituție, răspunderea patrimonială pentru daune se impune să se stabilească de către instanțele judecătorești, care, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, înfăptuiesc justiția în numele
COMUNICAT din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207959]
-
art. 155 alin.1 Cod penal pentru infracțiunile săvârșite până în data de 9 iunie 2022 și dacă aceste decizii ale Curții Constituționale devin inaplicabile în această materie în ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... – Dosarul nr. 1604/1/2022 (pct. IV.16) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. 1 Cod penal, sunt norme de drept substanțial
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
penal se face indiferent de obiectul infracțiunii sau, în ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lăsa (sau nu) neaplicate aceste dispoziții în raport de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene dezvoltate în baza art. 325 din TFUE, precum și a Hotărârii din data de 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociația Forumul Judecătorilor din România, C-811/19
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
condiții, Curtea constată că susținerile autorului nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, fiind criticat, în realitate, modul de interpretare și aplicare de către instanța de judecată a dispozițiilor ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate. ... 14. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii (Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011
DECIZIA nr. 700 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250542]
-
judecată contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu respectă exigențele de tehnică legislativă, încalcă cerințele de previzibilitate a legii și creează o insecuritate juridică. În susținerea acestor aspecte este invocată jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 august 2020, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
respectă exigențele de tehnică legislativă, încalcă cerințele de previzibilitate a legii și creează o insecuritate juridică. În susținerea acestor aspecte este invocată jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.029/2/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
8. Se concluzionează în sensul că reglementările criticate, prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă, pot determina apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la calitatea legilor. Totodată, se fac referiri la jurisprudența Curții Constituționale privitoare la dispozițiile constituționale invocate. ... 9. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată, Curtea mai reține că textul criticat nu încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, din moment ce hotărârile colegiilor
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
fiind necesar a fi realizată însă până la închiderea procedurii de cameră preliminară, în acord cu normele constituționale privind dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 257 din 26 aprilie 2017 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 16. Totodată, Curtea nu poate reține pretinsa discriminare în beneficiul persoanei vătămate citate în cauză de
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
textele criticate aduc atingere dispozițiilor referitoare la viața intimă, familială și privată din Legea fundamentală sunt neîntemeiate. În plus, cu privire la raportarea de către autorul excepției a normei penale atacate la prevederile din Codul civil, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
103 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu are sensul unei simple opinii subiective a judecătorului, ci constituie certitudinea dobândită de acesta în mod obiectiv, pe baza probelor, părerea fermă la care ajunge, dincolo de orice îndoială. Solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.701/3/2014/a38, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
garanteze aflarea adevărului prin aprecierea obiectivă a probelor. Invocă, totodată, și considerente ale Deciziei Curții nr. 778 din 17 noiembrie 2015. ... 9. În ceea ce privește dispozițiile art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală, invocă jurisprudența instanței de control constituțional, respectiv deciziile nr. 47 din 16 februarie 2016 și nr. 778 din 17 noiembrie 2015, reținând, totodată, că din analiza sistematică a întregului Cod de procedură penală rezultă înlocuirea de către legiuitor, în cuprinsul noii reglementări
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
procedură penală rezultă înlocuirea de către legiuitor, în cuprinsul noii reglementări, a orientării specifice dreptului continental, bazată pe formarea convingerii intime a judecătorului, care a existat în Codul de procedură penală din 1968, cu orientarea preluată în legislația românească din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Așa fiind, apreciază că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
formarea convingerii intime a judecătorului aflat în situația de a soluționa o cauză penală, orientare specifică sistemului de drept continental, și cea a capacității probelor de a demonstra vinovăția, dincolo de orice îndoială rezonabilă, specifică sistemului de drept anglo-saxon și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Din analiza sistematică a întregului Cod de procedură penală rezultă înlocuirea de către legiuitor în cuprinsul noii reglementări a orientării specifice dreptului continental, bazată pe formarea convingerii intime a judecătorului, care a existat în Codul
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
de către legiuitor în cuprinsul noii reglementări a orientării specifice dreptului continental, bazată pe formarea convingerii intime a judecătorului, care a existat în Codul de procedură penală din 1968, cu cea de-a doua orientare, preluată în legislația românească din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 20. Acest aspect a fost reținut și în expunerea de motive a Codului de procedură penală, care subliniază că „proiectul noului Cod de procedură penală își păstrează caracterul predominant continental european, dar, ca noutate, introduce
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare. ... 24. Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
un proces echitabil și art. 126 alin. (3) potrivit cărora Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat constituționalitatea unor măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, statuând, în mod constant, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
la justiție este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege. ... 15. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). ... 16. Acest mod de reglementare a accesului la justiție este în acord cu accepțiunea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei proceduri judiciare în vederea realizării efective a acestui drept. În acest sens, Curtea
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt și ca niciuna dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, cu titlu general, că statele nu sunt obligate să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepția celui de-al doilea grad de jurisdicție în materie penală, cerut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 658 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2012). ... 19. Referitor la pretinsa diferență de tratament juridic invocată, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]