2,809 matches
-
Această afecțiune afectează ambele sexe, dar este mai frecventă la femei. De multe ori există o afectare a mai multor membri din aceeași familie. Aceasta patologie atinge subiecții între pubertate și vârsta de 30-35 de ani. Mai frecventă decât parodontita juvenila, se poate găsi la pacienți care au suferit deja această formă de boală (Page și col., [243]). Sistematic se găsesc la pacienții afectați de o alterare funcțională a PMN neutrofile și monocitelor. Leziunile provocate sunt rapide și foarte profunde, apărând
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Abcesele ce se dezvolta pe suprafața V sau O sunt mașcate pe radiografie de opacitatea rădăcinilor, leziunile interproximale sunt mai usor de vizualizat pe radiografie. Radiografia, singura, nu este suficientă pentru diagnosticul abcesului parodontal. (Carranza [54]) Aspecte radiografice în parodontita juvenila Parodontita juvenila este caracterizată de combinația dintre următoarele aspecte radiografice: 1. Pierderea osoasă - apare inițial la nivelul primilor molări și a incisivilor maxilari și mandibulari, de obicei bilateral, și duce la tipare distructive verticale în formă de semicerc. 2. Tendința
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
se dezvolta pe suprafața V sau O sunt mașcate pe radiografie de opacitatea rădăcinilor, leziunile interproximale sunt mai usor de vizualizat pe radiografie. Radiografia, singura, nu este suficientă pentru diagnosticul abcesului parodontal. (Carranza [54]) Aspecte radiografice în parodontita juvenila Parodontita juvenila este caracterizată de combinația dintre următoarele aspecte radiografice: 1. Pierderea osoasă - apare inițial la nivelul primilor molări și a incisivilor maxilari și mandibulari, de obicei bilateral, și duce la tipare distructive verticale în formă de semicerc. 2. Tendința la generalizare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
semnificative statistic între abasenta, prezența și gradul de depunere al depozitelor de tartru subgingival cu tipul și severitatea bolii parodontale. Dintre cei 622 de pacienți luați în studiu, 92% prezentau parodontite cronice marginale, iar 8% (52 de paciențiă prezentau parodontite juvenile. S-a observat că procentul de suprafețe cu tartru vizibil radigrafic a crescut, pe masura ce a crescut și severitatea parodontitei cronice, astfel că pacienții cu pierderile de atașament parodontal cele mai mari prezentau cel mai redus număr de suprafețefără
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
detartrajul convențional produce efecte la nivelul sistemului imunitar celular și umoral. Capacitatea limfocitelor de a prolifera, care era deficitară înainte de tratament, revine la normal după tratamentul parodontal în cazul parodontitelor rapid progresive, dar rămâne neschimbată după tratament în cazul parodontitei juvenile localizate. Acest lucru sugerează că pacienții cu parodontita juvenila localizată, sunt mult mai susceptibili a recidiva după tratament decât pacienții ce suferă de PRP. Eliminarea tartrului produce în general un anumit număr de efecte clinice benefice care sunt in principal
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și umoral. Capacitatea limfocitelor de a prolifera, care era deficitară înainte de tratament, revine la normal după tratamentul parodontal în cazul parodontitelor rapid progresive, dar rămâne neschimbată după tratament în cazul parodontitei juvenile localizate. Acest lucru sugerează că pacienții cu parodontita juvenila localizată, sunt mult mai susceptibili a recidiva după tratament decât pacienții ce suferă de PRP. Eliminarea tartrului produce în general un anumit număr de efecte clinice benefice care sunt in principal legate de diminuarea adâncimii pungii și care se explică
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce-l făcea rebel și inconformist. S-a spus cu perfectă îndreptățire - cu o butadă ce a făcut epocă și a rezistat la dintele timpului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o liniște mare, dintr-o împăcare paradisiacă, dintr-o stare de beatitudine care nu mai e a vieții, de stingere a impulsului vital, de enigmatică stagnare. „Nu cunoșteam o altă bucurie Decât a unui gând ce s-a deschis Și juvenila, rea preocupare, Schimbam pe vin un efemer plictis.” (Omul modern) Viața e privită în Momente biografice ca un motiv de recapitulări ale semnelor care fac din ea un destin. Apare motivul trecutului care începe să crească și care devine apăsător
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
însoțind hidrocefalia congenitală. La nivelul coloanei vertebrale putem găsi modificări ale curburilor în toate cele 3 axe ale coloanei vertebrale, în patologii: tumorale, degenerative, infecțioase, modificări apărute în urma malformațiilor canalului rahidian (mielomeningocel, tetherd cord, măduva dublă), modificări cifoscoliotice idiopatice și juvenile etc. Examenul aparatelor ne poate da informații utile în stabilirea etiologiei anumitor afecțiuni neurologice. În cadrul aparatului respirator, diverse bolile pulmonare infecțioase sau tumorale pot să fie punctul de plecare pentru afectiuni ale sistemul nervos central: tuberculoza pulmonară, pneumonii de diferite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
nepublicate). Un studiu de tip cazuri/control efectuat în Japonia a sugerat prezența asocierii alelei 469E cu DZ tip 1 doar în cazul pacienților cu debut tardiv al bolii (posibil LADA) dar nu și la cei cu DZ tip 1 „juvenil” (Nishimura et al., 2000). Ulterior, asocierea genei ICAM1 cu DZ tip 1 nu a putut fi confirmată pentru populații de sorginte scandinavă din Danemarca (Nolsoe et al., 2000) și din Finlanda (Nejentsev et al., 2000a, Nejentsev et al., 2000b). Similar
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1.1 Scurt istoric al consumului de droguri / 9 1.2 Drogurile - cadru general de analiză și delimitări conceptuale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri legale în Europa / 47 2.3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3.3
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri / 109 4.3 Metode și principii de tratament în adicții / 118 4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele acestora asupra consumatorilor. Capitolul al treilea, Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri, este realizată o tipologie a principalelor categorii de factori de risc și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
istorică, de tipul de societate sau de spațiul geografic: incestul între mamă și fiu, tată și fiică, frate și soră, răpirea și violul unei femei căsătorite, omorul voluntar a unui membru al propriului grup și furtul. 3.1.1. Delincvența juvenilă Derivat din latinescul delinguere și juvenis această noțiune desemnează "ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori" (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1992, p. 267). Ca formă specială de devianță socială, delincvența juvenilă definește "ansamblul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1. Delincvența juvenilă Derivat din latinescul delinguere și juvenis această noțiune desemnează "ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori" (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1992, p. 267). Ca formă specială de devianță socială, delincvența juvenilă definește "ansamblul conduitelor minorilor și tinerilor aflați în conflict cu normele de conviețuire socială acceptate și recunoscute într-o societate" (Banciu, D., Rădulescu, S., 2002, p. 7) Trecând în revistă criteriile de stabilire ale devianței și cauzele care determină comportamentele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
S., 2002, p. 7) Trecând în revistă criteriile de stabilire ale devianței și cauzele care determină comportamentele deviante, s-a ajuns la concluzia că: pentru diferite acte deviante există o cauzalitate comună. Astfel devianța școlară este strâns legată de delincvența juvenilă. Devianța școlară reprezintă în sens general ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare fiind un concept foarte vast deoarece include atât indisciplina cât și conduitele evazioniste, care nu prejudiciază în mod direct profesorul sau pe ceilalți elevi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare fiind un concept foarte vast deoarece include atât indisciplina cât și conduitele evazioniste, care nu prejudiciază în mod direct profesorul sau pe ceilalți elevi, dar, care sunt comportamente deviante neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a putea obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (absenteism, abandon școlar) și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu, C., 2003, p. 230). În încercarea de a determina
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cazuri folosirea unui limbaj jignitor sau comiterea unor acte deviante din partea alcoolicilor. S-a demonstrat că persoanele care consumă droguri ajung foarte ușor distribuitori, caz în care probabilitatea implicării lui în activități delincvente crește considerabil. De-a lungul timpului delincvența juvenilă a înregistrat schimbări semnificative, un număr din ce in ce mai ridicat de copii fiind implicați în crime și alte infracțiuni comise cu violență. Studiul realizat în colaborare de Ministerul Justiției și UNICEF în 2004 (Ministerul Justiției și UNICEF, 2005, pp. 39, 44, 59
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
avea un comportament violent este mult mai frecventă în rândul băieților decât al fetelor. Dintre copiii care au împlinit 14 ani, peste 94% erau băieți, în timp ce între copiii sub 14 ani procentul băieților era ușor mai redus (87%). Majoritatea delicvenților juvenili provin din mediul urban, mai ales cei care au împlinit vârsta de 14 ani (78%). Dintre copiii care nu au împlinit 14 ani, 66% provin din mediul urban, iar 73% au comis infracțiunile în zonele urbane, de unde reiese că și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]