1,358 matches
-
comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează prezențe repetitive, banale și triviale ale unui fenomen. Matei Călinescu îl definește drept una dintre manifestările nemijlocite ale esteticii triumfaliste și ale epocii consumiste 316. Nici una dintre caracteristicile kitschului enunțate mai sus nu se verifică în cazul practicilor divinatorii populare. Ele funcționează asemenea unor practici tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte, adaptările și compilațiile moderne de practici divinatorii (nenumărate) au toate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cazul practicilor divinatorii populare. Ele funcționează asemenea unor practici tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte, adaptările și compilațiile moderne de practici divinatorii (nenumărate) au toate șansele să se încadreze în categoria kitschurilor. Motivațiile pot fi multiple: de la folosirea unor clișee lingvistice șablonarde (pendul magic, oglindă magică, călătorii astrale, plan astral, spirite malefice, zile favorabile și nefavorabile, vrăji, spirite malefice, spirite benefice etc.317), până la încercarea de a pune laolaltă credințe și practici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credințe, ritualuri, rețete magice și comentarii care încearcă să formeze o abordare unitară. Ele își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din punct de vedere cultural, producțiile kitsch despre divinație fac mari deservicii abordărilor serioase și pertinente din domeniu. În plus, ele au "calitatea" de a produce grave confuzii în rândurile cititorilor, printr-o înțelegere superficială și denaturată a fenomenelor abordate. Între practicile divinatorii populare, tradiționale și producțiile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
producțiile livrești de acest gen există diferențe evidente. Primele sunt purtătoarele unui tip de cultură populară, tradițională și ale unor mentalități specifice, pe când celelalte nu anunță nici un fel de dimensiune culturală cu specific clar. O altă categorie de practici divinatorii kitsch pot fi remarcate în spațiile publicitare din ziare, reviste, televiziune, internet, precum și în unele forme actuale de tipul cabinetelor de consultanță astrologică etc. Ele sunt aducătoare de venituri și se prezintă sub forma rețetelor zilnice de sănătate, fericire, dragoste, împliniri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profitabilă atât pentru instituția care face promovarea (își asigură o rubrică permanentă, un public constant și fidel), cât și pentru cei care își oferă serviciile (le sporește audiența, prestigiul și clientela). Fără îndoială că multe dintre informațiile vehiculate astfel sunt kitschuri și nu au nimic de a face cu veritabila artă a interpretării semnelor. Totuși, ceea ce se pune în discuție în această situație nu este valoarea și autenticitatea practicilor, ci comerțul care înflorește în jurul lor. Paralel cu acest fenomen se pot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Capitolul 17 ÎN LOC DE CONCLUZII: IMAGINARUL COLECTIV, FANTASMELE ȘI ARTA DIVINATORIE Cercetarea socioantropologică a fenomenelor divinatorii poate fi pusă, în cele din urmă, în relație directă cu imaginarul colectiv. Aceasta, deoarece indiferent de ipostazele în care se prezintă divinația (practică tradițională, kitsch, simplu experiment, fenomen cu o puternică încărcătură metafizică, fenomen magico-religios etc.), ea exprimă și influențează un întreg imaginar colectiv. Ceea ce merită să fie subliniat aici este faptul că divinația așa cum am analizat-o în capitolele anterioare se situează undeva între
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este obiectivată în credințe, imagini și reprezentări. Imaginile filmate, de pildă, deși ne lansează într-un pol eminamente ficțional, redeșteaptă în noi sensibilitatea pentru imagini și simboluri de mult uitate sau pentru altele mai noi. Chiar și prezența unor imagini kitsch care evocă o seamă de practici divinatorii poate avea un rol asemănător. La fel se poate întâmpla și în cazul creațiilor artistice. Scenele mitice, ritualice sau magice atrag, fascinează și provoacă privitorul. Sigur, acesta nu se identifică cu imaginea și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginarului social în cazul practicilor divinatorii pot constitui, în sine, și concluziile acestui demers științific. 1. În funcție de contextul istoric și social în care s-a manifestat, divinația a fost, pe rând, fapt religios, filosofie, cunoaștere, știință, artă, practică, superstiție sau kitsch. Situația de astăzi este una oarecum inedită: într-o lume globală, imaginarul tinde să se globalizeze 331. Faptul se reflectă și la nivelul acestor practici. Ele primesc reprezentări colective care cuprind laolaltă, într-o manieră "globalizantă", aproape toate valorizările mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
the beginning: divination is a more present phenomenon than I expected. I have discovered it in a lot of different forms, from common beliefs and superstitions to rather complicated rituals, folkloric practices, sometimes as a syncretistic mixture, or simply as kitsch. In essence, all my analyses have oscillated between the human dimension and the social expressions (cultural and mental) of the divinatory phenomenon. I haven't hesitated to focus on the symbolic dimension of the studied facts, too. The instruments and
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
specific for our times. It is a form of our researches that tries to find out, to explain and to give meaning to the human and the social. This is the definition I have used, even when I talked about kitsch and about the depreciated divination practices. At the level of common knowledge, divination designates those practices of fortune telling that allow knowing the past, present and future. Although, from the etymological point of view, fortelling (in Romanian: mantia), for the
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
when there is a correct attitude on both sides. I am speaking not only about those fortune tellers who accept the other acknowledged institutional ways of solving problems, but also about those specialists who don't laugh at divination (except kitsch forms: charlatanry and imposture) and think of it as a "wild thinking". We explained peoples' attraction for knowledge alternatives through the partial failure of the officially acknowledged gnoseological versions: the subjects are not pleased that they can't find rational
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mechanism based on the theory of fractals. Moreover, our researches prove that the interpretative effort is not singular. It is doubled by the client's contribution of reinterpreting, adapting and respelling the world. Then I referred to the problematic of kitsch, charlatanry and of advertising when it comes to divinatory practices. For this I brought about results from the mass media and information selected from the Internet as well. The last chapter of this paper has been devoted to the analysis
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
présent que je m'y attendais. Je l'ai retrouvé dans des formes diverses, des croyances les plus communes jusqu'au rituels élaborés, en tans que pratiques populaires ou sous la forme d'un mélange syncrétique qui frisait, parfois, le kitsch. Toutes mes analyses ont évolué entre la dimension humaine et les expressions sociales (culturelles et mentale) du phénomène divinatoire. Je n'ai pas hésité à traiter de la dimension symbolique des faits en questions. Les instruments et les techniques de travail
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
époque. La divination représente une forme de nos quêtes qui essaient d'appréhender, d'expliquer et de donner du sens à la dimension humaine et sociale. Telle fut ma définition opératoire que j'ai utilisée même dans l'analyse du kitsch et des formes perverties des pratiques divinatoires. Au niveau de la connaissance commune, la divination désigne les pratiques magiques qui permettent l'appréhension du passé, du présent et du futur. Même si, du point de vue étymologique, la "manteia" des Grecs
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
attitude qui ne flanche dans aucun sens. Je pense ici à ces devins qui ne méprisent pas les manières institutionnelles de résoudre les problèmes, mais aussi aux spécialistes qui ne tournent pas au ridicule la divination (font exception les formes kitsch: la tricherie et l'imposture) et qui ne la voit pas en tant que "pensée sauvage". Le penchant pour les autres formes de la connaissance a été expliqué par l'échec relatif des théories gnoséologiques officielles, reconnues: les sujets sont mécontents
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
des fractales. En plus, les recherches ont prouvé que l'effort interprétatif n'est pas singulier. Il est épaulé par la contribution du client qui réinterprète, adapte et enchante à nouveau le monde. J'ai traite aussi le problème du kitsch, de la tricherie et de la publicité dans les pratiques divinatoires. En ce sens, j'ai fait appel aux témoignages des medias et aux informations prises sur Internet. Le dernier chapitre du livre a été consacré à l'analyse de l'influence
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Linton, Melville Herskovits în "Outline for the study of acculturation" (American Anthropologist, 38, 1935, pp. 149-152), subliniază complexitatea fenomenelor de aculturare care presupun înlocuiri, combinări și respingeri culturale. Acest fapt nu presupune automat ca produsul cultural final să fie un kitsch, ci o nouă expresie culturală. 316 Cf. Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995, p. 199. 317 Mai multe exemple ale unor fomulări verbale de acest gen sunt înâlnite în literatura de mâna a doua prezentă actualmente
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și limbaje scenice, teatrul contemporan a creat un nou model de spectacol
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vîndute în imediata apropiere a unor complexe muzeale sau lucru și mai grav în standurile din incinta muzeelor, ca să oferim numai cîteva exemple, pentru a constata că sîntem supuși unei receptări pasive a informației, manipulați constant de asaltul distructiv al kitsch-ului, mediocrității, obscurității. În aceste condiții, "relația muzeului cu publicul în România ar fi trebuit să aibă un scop educativ prioritar" subliniau doi specialiști într-un articol intitulat sugestiv "Pedagogia muzeală din România între deziderate și împliniri"2. Și aceasta
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
degajate, firești. Memoria și sacralitatea deschid porțile unui teritoriu al evenimentelor și interacțiunilor între vizitatori ca o ultimă și necesară revenire la normalitate, spațiu al reconstrucției și echilibrării disponibilităților afective și cognitive prin opoziție cu agresivitatea, destructurarea și goana după kitsch sau producțiile în serie, standardizate. Coborînd de pe "înălțimile academice" muzeul devine un teritoriu al motivației și achizițiilor culturale, al sensibilității, al cunoașterii de sine. Pentru public, muzeul în aer liber este un "spațiu activ, viu, al întîlnirilor, de deschidere, de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o clădire nouă? Practica bate teoria. Vă rog nu vă faceți cruce până nu spun: sediul SRI Iași. Îmi este frică să întreb cine este arhitectul. Nici nu l-aș sfătui de fapt să ridice două degete pentru a răspunde. Kitsch curat! Eu nu-mi pot închipui a cui ochi a vrut să încânte, căci nu este altceva decât o aberație arhitectonică plasată în Centrul Civic al orașului, un smoc de spini plasat in grădina cu lalele. Fost sediu de bancă
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
ar trebui să existe în construcția ei? Armonie. O armonie a formelor. Nici măcar dezordine ordonată nu poate fi numită. De când am aflat de existența ei sunt revoltată. Este ca o jignire adusă arhitecturii. Defapt prin asta se și definește termenul KITSCH. Să nu mai vorbim de bani. Mai mult ca sigur clădirea a consumat ceva. Și pentru ce? Vă spun eu: pentru nimic. Îmi ți imaginez proiectul: multe linii, linii curbe, modele de decupaje, bolți, iar pentru prezentarea finală a șters
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
Mateiu I. Caragiale, Opere, Editura Fundației Culturale Române. Ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, 1994 Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale, Cartea Românească, 1984 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, E.P.L., 1967 Ștefan Cazimir, I. L. Caragiale față în față cu kitschul, Cartea Românească, 1988 George Călinescu, Istoria literaturii române. De la origini pînă în prezent, Editura Minerva, 1982 Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Institutul European, 2000 Mircea Cărtărescu, Baroane!, Humanitas, 2005 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane, 1972 Șerban Cioculescu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care anima Europa în acei ani. Vechi simpatizant comunist, Damian demisionează în 1987 din PCR în semn de protest față de mutilarea neavenită a ansamblului prin așa-zisul Arc de Triumf cu motive populare unul dintre cele mai oribile exemple de kitsch ceaușist. Valentin Hurduc fusese mai radical, dându-i foc. Și tot el, în 4 decembrie 1987, tot la 05:40 dimineața, a incendiat cu mai puțină eficacitate reală, dar poate cu și mai multă eficacitate simbolică statuia lui Lenin din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]