7,839 matches
-
a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe, melcișori. Expune și brățări din ceramică cu șnur alb-roșu, din lână. Oana Bozdog, medic din București, confecționează mărțișoare, broșe, brățări, coliere, cercei din pastă modelată (lut), lemn, „Fimo” (plastilină). Lutul se pictează și se lăcuiește. Lemnul se decupează după forma dorită, se pictează și se lăcuiește. „Fimo” se modelează și se
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și Facultatea de Ecologie, participă la expoziții de opt ani cu mărțișoare din vinilin, reprezentând: broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit, piciorușele din ceramică. Mirea Mihaela (București), artist plastic, are ca domenii: mărțișoare, pictură pe pânză ce prezintă peisaje și
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit, piciorușele din ceramică. Mirea Mihaela (București), artist plastic, are ca domenii: mărțișoare, pictură pe pânză ce prezintă peisaje și natură statică. Participă pentru a doua oară la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
coordonată de Lidia Stareș, profesor la Liceul „Tonitza” din București, unde predă țesătură și suplimentar inițiază elevi în arta torsului. Scopul asociației este de a reînvia tradiția torsului. La Târgul de la Muzeul Țăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări. Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărțișoare, fotografii, broșe, cercei. Mărțișoarele reprezintă flori, animăluțe, fluturi. Broșele sunt croșetate din orice fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor a fost șnurul, apoi s-a adăugat bănuțul, apoi simbolul pasărea, motive populare. Soții Marius și Ștefania Stroe lucrează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de promovare a unui vechi obicei, a creativității poporului român, a dorinței acestuia de a fi util sieși și celor dragi. Sub mâna măiastră a creatorilor, flori și plante, materiale în aparență inestetice precum: piatra, lemnul, osul, hârtia, pânza, lutul, lâna, cânepa, capătă valori estetice uimitoare, luând formă de flori, animale, păsări, astre, instrumente muzicale, chipuri umane, reușind să comunice o adevărată filozofie existențială bazată pe integrarea omului în circuitul cosmic, în succesiunea zilelor și a nopților, a anotimpurilor, într-o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
procuratorului i se păruse foarte ciudat pentru că doar cu puțin timp mai înainte cerul era aproape senin și nu părea că se stârnește vreo vijelie prea curând de undeva. Și totuși așa era. Privi pe fereastră dincolo de draperiile roșii de lână și văzu cum norii se și adunaseră deja. Nu răspunse și nu dădu atenție sclavului care îi ceruse îngăduința să se ducă cu ordine scrise către un centurion. Îngândurat, procuratorul Ponțiu Pilat se lăsă pe spătarul jilțului. -Mărite procurator, cu
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
zidurile fortăreței făcu ca nisipul roșcat venit dinspre Pereea să șuiere șfichiuind piatra iar soarele își acoperi din nou fața datorită norului de praf. Cineva dintre sclavii casei lui Ponțiu Pilat veni repede și închise ferestrele îndată. Draperiile grele din lână roșie fură trase iar vuietul vântului se mai estompă. Cu toții își aduseră aminte de neobișnuitul fenomen petrecut cu câteva ore mai înainte când avusese loc întunecarea soarelui, cutremurul, iar mai apoi teribila furtună. Doar ce se mai liniștise puțin iar
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
aduce aminte că mereu Secundele se nasc și mor fără odihnă Lacteele spirale se vor petrece-n eoni timpi Iar noi rămâne-vom ca pradă-n pânza lor Torcându-ne răbdarea în fire de nisip Pe fusul alb ce-adună lâna stelelor Rătăcitor printre rătăcitorii aștri blonzi Acolo e Leviathanul foșnind abisuri verticale Lovind cu coada sa bătută în oțel și solzi. Orbite ce se contopesc în traiectorii rituale Oceanul cu parfumul său tălăzluind trireme Ridică norii pe fruntea munților topiți
LEVIATHAN 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354683_a_356012]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pictate scenele biblice: Adormirea Maicii Domnului, Schimbarea la Față, Cina cea de Taină, Nașterea Domnului. De la părintele paroh Paul Sumedrea aflăm că rezistența acestei biserici în fața cutremurelor s-a datorat elasticității pereților alcătuiți dintr-un mortar făcut din var nestins, nisip, piatră, lână țurcană pe care locuitorii au adus-o din alte zone ale țării. Catapeteasma este din piatră, pictura, ușile împărătești și diaconești sunt cele originale de la 1720. Aici slujbele de Crăciun încep la ora 4 dimineața, deoarece Mântuitorul s-a născut
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur roșu pe margine, catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur roșu pe margine, catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
cămăși albe. Populațiile strămutate aici și-au păstrat propriile tradiții și obiceiuri, reușind chiar să impună o parte din ele și în rândul băștinașilor. Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga”. Femeile purtau
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga”. Femeile purtau rochii bogat decorate și fuste cu multe
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
două. În dreptul ferestrei, pe masă era lampa; curentul electric nu ajunsese încă în sat. Saltelele erau umplute cu paie, iar pernele erau mari și pătrate, umplute cu fulgi de gâscă. Patul era acoperit cu pleduri subțiri de bumbac sau din lână, după anotimp iar pe pereți erau de jur împrejur puse niște covoare țesute iarna de mamaie la un “război”. Cel mai mult îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe care cosea fel
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
fiecare an de Crăciun avea și el un cadou care, adesea, era un os mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]