1,921 matches
-
facturist 1 faianțar 4 fierar-betonist 4 funcționar economic 1 gestionar depozit 1 imprimator serigraf 1 inginer confecții piele 2 inginer constructor instalații 2 inginer industrializare lemn 1 inginer mecanic 3 inginer producție 1 instalator 15 încărcător-descărcător 4 îngrijitor clădiri 2 lăcătuș 22 logistician gestiune flux 2 lucrător comercial 11 magazioner 5 maistru mecanic 1 manipulant mărfuri 13 mașinist mașini mobile 1 mașinist mașini terasamente 2 mașinist prefabricate beton 1 măturător stradă 5 mecanic auto 8 montator gips-carton 1 montator subansamble 2
Agenda2006-23-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/285021_a_286350]
-
Mihăilă (ARD-PNȚCD) Colegiul uninominal 7: Violeta Tudosie (USL-PSD)-Tudorel Prună (ARD-PDL) Colegiul uninominal 8: Octavian Bot (USL-PNL)-Dan Cristian Popescu (ARD-Forța Civică) Colegiul uninominal 9: Daniel Budurescu (USL-PNL)-Theodor Paleologu (ARD-PDL) Sectorul 3 Colegiul uninominal 10: Florin Alexe (USL-PNL)-Marilena Lăcătuș (ARD-Noua Republică) Colegiul uninominal 11: Eugen Nicolăescu (PNL)-Sulfina Barbu (ARD-PDL) Colegiul uninominal 12: Raluca Ispir (USL-PNL)-Cristian Petrescu (ARD-PDL) Colegiul uninominal 13: Ionuț Vulpescu (USL-PSD)-Maria-Mirela Dinu (ARD-PDL) Colegiul uninominal 14: Gabriela Podașcă (USL-PSD)-Dan Zătreanu (ARD-PDL) Colegiul uninominal
Vezi candidații USL și ARD care se bat pe colegiile din Capitală () [Corola-journal/Journalistic/41522_a_42847]
-
M-am născut în Târgul Lipnic, județul Soroca Basarabia din părinții Alexandru și Alexandra Ghineț. Tata lucra ca lăcătuș mecanic la depoul din Lipnic, iar mama era casnică. Am fost trei copii: primul Serghei, sora mea Nina și eu. Copilăria ne-am petrecut-o în casa părintească, înconjurată de grădina cu pomi fructiferi, într-un climat liniștit. Viața își
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
Ați spus că aveți, aveați doi copii în momentul respectiv ? Cum reușeați ? A.M.: - Până a nu avea copii, lucram normal, fără probleme, după ce-au apărut copiii, făceam schimb de tură cu soțul, că el lucra tot în Nicolina, ca lăcătuș, și când nu se putea sau era o problemă cu căminul, sau ceva..., făceam de noapte sau două ture, sau două ture după-amiază, sau se schimba el, cum ne acceptau șefii, să facem două, trei ture, la rând în același
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
școală aveau, se bucurau de învoire specială ? A.M.: - Nu, dar după program erai chiar... S. P.: - Am înțeles. A.M.: -... erai două ore în fiecare zi, în timp de..., fiecare se califica cu o meserie înrudită, de exemplu, erai sudor, făceai lăcătuș, strungar făceai și frezor, ca să cunoști două meserii, în paralel. S. P.: - Am înțeles. Care erau relațiile dintre muncitori ? Cum se-mpăcau oamenii ? A.M.: - Să știți că erau chiar foarte bune. Nu era... acuma-i tare greu și tare rău
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
stat vreo șase-șapte ani, în care timp, s-a deschis un atelier de cilindri. Am lucrat, adică în județul Iași, singura secție unde se făceau cilindri hidraulici, adică... s-o făcut o mică, un atelier mai mare, cu strungari, cu lăcătuși, cu frezori, cu... după care, am fost repartizat la... Echipament hidraulic, la compactoare. Am stat și acolo o perioadă, după care, s-a înființat secția Utilaj tehonologic, secția Autogredere, chiar vizavi, chiar față-n față cu Piața Nicolina. Acolo am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
după care, am fost repartizat la... Echipament hidraulic, la compactoare. Am stat și acolo o perioadă, după care, s-a înființat secția Utilaj tehonologic, secția Autogredere, chiar vizavi, chiar față-n față cu Piața Nicolina. Acolo am lucrat tot ca lăcătuș, la Echipament hidraulic, până când, în ’99, în luna lui aprilie, mai, s-a dat prima ordonanță. Nevastă-mea fiind bolnavă... ș-acuma-i bolnavă, că are... că-i operată de cancer, în fine, și nu mai spun... că probleme multe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
bănuiesc că buni, pentru că era totuși o întreprindere, nu vreau să idealizez acuma, dar era o întreprindere într-o anumită elită, zic eu, pe de altă parte, cred că erau profesioniști de calibru, în toate categoriile, de înaltă categorie și lăcătuși, și tot așa, dar, nu i-am cunoscut personal. N. D.: - Da. Care erau relațiile între muncitori ? M. V.: - Între muncitori sau angajați ? Între muncitori propriu-zis, muncitorii din secție, puțin pot să vă spun, pentru că nu am avut legături cu ele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tudor Tudor, funcționar. După ce urmează Liceul Militar la Iași, absolvit în 1956, Școala Tehnică de Aviație (1956-1958) și Școala Tehnică de Arhitectură (1959-1962), face Facultatea de Filologie a Universității din București, încheindu-și studiile în 1969. În răstimp lucrează ca lăcătuș, tâmplar (1958-1959), conductor arhitect (1962-1965), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru”. Din 1975 va fi șef de secție, apoi secretar de redacție la „Flacăra”. După 1989 intră redactor la „România liberă”, unde susține rubrica „Dus-întors”, iar mai târziu la „Academia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
țesut, și băieții noștri care au lucrat, dom’le, au dat o producție aproape dublă față de același tip de războaie și față de muncitorii din afară. Erau războaie manuale și războaie mecanice, și Între noi aveam băieți și de la Liceul Industrial, lăcătuși, mecanici, și un război n-are voie să stea mai mult de un ceas. Și a fost un director care pur și simplu i-a uimit pe toți cu producția și În prima fază au rămas toți uimiți de conștienciozitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fie că pur și simplu nu se pricepeau. Atunci apăruse din grădină nevastă-sa, care Îl trimisese la toți dracii cu prostiile lui, că el, amărâtul, nici măcar liceul nu fusese În stare să-l termine, iar la institut lucrase ca lăcătuș la serviciul de Întreținere și nicidecum cu studenții. Ectoraș se pregătea să părăsească bătătura când, sub privirile care Îl Îndemnau la bărbăție, Nicu Fieraru o luase domol, dar hotărât, către casă, unde urma să-i tragă femeii o cuvenită mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și știu și de ce. Dar pentru mine, de fiecare dată când am prilejul să lucrez ceva cu brațele, e parcă m-aș întoarce la copilărie. Nu eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fiecare dată când am prilejul să lucrez ceva cu brațele, e parcă m-aș întoarce la copilărie. Nu eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
data de 9 mai 1903, în localitatea, Leu, județul Dolj. Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 42, 43, 205. Butuza George 1921 ? Pictor Născut în anul 1921, Cavnic, jud. Maramureș. Studii: Lăcătuș mecanic Debut artistic - 1964 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 88, 121. C Cajvan Ioan 1927 Pictor Născut în data de 9 iunie 1927, în localitatea Bicaz, jud. Neamț. Debut artistic
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reșița, 2001, pag. 56. Neculai Filip - Drumețul Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești Filip Vasile 1935 Pictor Născut în anul 1935 în localitatea Lăpușel, comuna Recea, jud. Maramureș. Studii: Lăcătuș mecanic Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de expoziție.” (Nicolae Balin) „Simplitatea temelor înlănțuite cu claritatea desenului cu peniță lasă să fie recunoscut cu ușurință că aici este vorba de talent nativ. Cum se poate oare ca mâna care în timpul zilei prelucrează oțelul, lucrează cu ciocanul de lăcătuș, seara și la sfârșit de săptămână să ia pana și să tragă asemenea linii delicate? Va fi pentru totdeauna un mister...”( Herbert Wiesner Die Naïve Kunst Rumäniens) Lăcătușu Gheorghe Sculptor Localitatea: Suceava Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
imaginației autoarei și bucuriile noastre pline de nostalgia trecutului aureolat de fantasmele visului” (Valentin Ciucă, critic de artă - Flacăra Iașului, 8 ianuarie 2007) Zuzan Iosif 1932 1989 Pictor Născut în anul 1932, în localitatea Reghin, jud. Mureș. Studii: Zugrav și lăcătuș mecanic Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 88, 128; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Rohan, prieteni ai Marthei Bibescu. 85 Celebră prințesă, al cărei fiu, contele Hochberg, a fost logodit cu prințesa Ileana a României (1908-1991), fiica prințului moștenitor Ferdinand și a prințesei Maria. 86 Atentat comis pe 8 decembrie 1909 de un lucrător lăcătuș de la Căile Ferate Române, Ghiță Jelea, zis Stoenescu, care a tras pe la spate în primul ministru trei focuri de revolver, fără a-i periclita viața, deși rănile au necesitat intervenții chirurgicale. 87 Una din fetele Kronprinz-ului. 88 Poet persan (mort cca.
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
termeni simpli vectorul modernității acestui temerar; departe de a se instala în absurd și angoasă, el caută în poezie salvarea: " Voi inventa toate lucrurile de la început / cu unelte subțiri cu vârf de cobalt, / căci n-am să pot rămâne un lăcătuș de rând, / ci trebuie neapărat să găsesc o cheie / fantastică, la fel de bună pentru broasca / de la ușă și pentru broasca din baltă" (Sfârșit de spectacol). Încrederea în sine, aparent nelimitată, incită la orgoliu. "E puțin ceea ce spun. Dar pot să spun
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
S-au dus pe veci! Bibamus Ex. (1878) Casa memorială Mihai Eminescu. ION BĂNUȚĂ ( n. 1914 la Siliștea, comuna Căteasca, județ ul Argeș , d. 1986) Ion Bănuță în vizită la Editura „Junimea” din Iași. Figură reprezentativă pentru începuturile epocii socialiste, lăcătușul ilegalist, directorul Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, poet nesemnificativ, dar căruia nu puțini dintre poeții ce au debutat în anii ‘60 îi po artă o amintire plină de recunoștință. Bănuță, dovedise generozitate și uneori curaj în susținerea unor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sunt cunoscute dincolo de hota rele Rom âniei, puse în opere literare de Mihai Eminescu, Costache Negruzzi, Ion Neculce, Mihail Sadoveanu ori Mihai Ursachi, dar și de localnicul Cezar Petrescu, de profesorul și specialistul în enologie, academicianul Valeriu D. Cotea, de lăcătușul Ion Bănuță, devenit important Director de editură , care a promovat și încurajat mulți tineri scriitori, de țăra nul cu d oar patru clase primare Vasile Militaru, autorul celei mai frumoase poezii despre MAMA - mort în temnițele de la OCNELE MARI în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întreprinderea "Semănătoarea", mama casnică) și bunica. Se subliniază, în spiritul vremii, faptul că și copiii își doresc să îmbrățișeze, în viitor, meseria de muncitor, statut foarte apreciat și valorizat în epoca comunistă; cei mai mari dintre copii sunt deja frezor, lăcătuș, mecanic, confecționer, următorii sunt elevi la licee industriale, toți copii buni, foarte silitori. Adesea apar în paginile revistei articole care prezintă așa-numitele competiții între familiile prietene, care se întrec în a avea cât mai mulți urmași posibil, o altă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
copii, grupa de alfabetizare este compusă din 3 minori (2 băieți și o fată) care până la data internării în centru nu știau să scrie și să citească iar în cadrul școlii de arte și meserii funcționează numai o clasă de mecanică (lăcătuș mecanic); ● oferta formativă pentru tinerii internați cuprinde activitățile educaționale complexe, existența socială și programe de reabilitare socială; ● organizarea școlii: conducere - director școală, director adjunct cu probleme educative, psiholog, cadre didactice specializate pe discipline de învățământ; ● colectivele sunt eterogene: - diferențe de
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
, Horia (30.V.1929, Iași - 2.XI.1997, București), prozator. După terminarea studiilor liceale (1948) lucrează ca lăcătuș, iar în 1950-1951 urmează cursurile unei școli militare de aviație. În perioada 1953-1971 va fi angajat ca economist. Autor deosebit de prolific, T. debutează în 1969 cu romanul Căpitanul Apostolescu anchetează, continuând să scrie în exclusivitate romane polițiste, cu succes la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]