1,874 matches
-
mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fie încă foarte suferind. Joi, 7/19 iulie Vreme frumoasă, însă foarte rece. Ora 9 cu Elisabeta la castel, rămas întreaga dimineață acolo. Basset, Stöhr. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, invitați prefectul și consiliul comunal din Ploiești. Lăutarii au cântat până la ora 3. Mai târziu cu Elisabeta la castel, unde toate lucrările se apropie de sfârșit. Primit depeșă de la Brătianu, prin care mă anunță că starea sa suferindă nu-i permite să vină la Sinaia și că va
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
precum și toți ceilalți mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultură de toate gradele, sub condițiunea că unii și alții să locueasca la țară și să se oblige să lucreze pamantul. Meseriașii că: lemnarii, fierarii, croitorii, lăutarii, etc., cari în trecut nu s-au ocupat cu agricultura, carciumarii și diferiții comercianți, precum și acei din orice categorie ar fi, cari avînd pămînt, l-au vandut, nu vor fi împroprietăriți decat după ce au fost satisfăcuți toți ceilalți îndreptățiți dela
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultură de toate gradele, sub condițiunea că și unii și alții să locuiască la țară și să se oblige să lucreze pamantul. Articolul 181 Meseriașii săteni (lemnari, fierari, croitori, lăutari, etc.) din comunele rurale cari sînt și plugari, au drept în categoriile respective numai la un loc de casă și în completare pînă la 1 hectar. Mărginașii orașelor și targurilor, cultivatori de pămînt, au drept la împroprietărire numai pînă la
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
Cluj. 60. Mullner Zoltan-Csaba, născut la 16 martie 1972 în localitatea Salonta, județul Bihor, România, fiul lui Mullner Ștefan și Foica Ileana-Susana, cu domiciliul actual în Germania, 79312 Emmendingen, Roethestr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Salonta, Str. Lăutarilor nr. 9, județul Bihor. 61. Predescu Daniela-Marilena, născută la 31 martie 1961 în localitatea Călărași, județul Călărași, România, fiica lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 27211 Bassum, Leipzigerstr. 71, cu ultimul domiciliu din România în București, str.
HOTĂRÂRE nr. 494 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142278_a_143607]
-
pe strada sau în orice alt loc public, turbura prin strigate liniștea locuitorilor în timpul obișnuit pentru odihnă lor; 2. Acela care cauzeaza sau contribuie a cauza sgomot sau larma, noaptea, turburand astfel liniștea locuitorilor, prin țipete, cantece sau petreceri cu lăutari; 3. Conducătorul de automobil care, în contra regulamentului de circulație sau fără o justă necesitate, prin instrumente sonore sau prin manevrarea motorului, face astfel sgomot, încît turbura liniștea locuitorilor. ÎI. Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la o lună
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
Recțiunea orientează flexiunea când atributul se realizează prin substantiv sau pronume. Regentul impune termenului-atribut cazurile: • nominativ 43: „Este un conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb.” (E. Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei bine, nu știu dacă în țară sunt câteva zeci de exemplare! Cât privește descoperirile mele, am avut suficiente satisfacții. Am găsit la un lăutar român din Timoc 40 de balade, din care una cu totul inedită. În Banatul sârbesc este un folclor românesc extraordinar. Am făcut acum o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera ce se cre a. Obice iul acesta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să mă rog
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
va avea loc banchetul, sală împodobită festiv: „Masa toată mpodobită cu frumoase mari buchete, Toate aduse atunci în pripă, de la Doamna din Cotnari , Din frumoasa-i florărie cu vestitele i boschete, Unde cântă-n seri de vară, tarafu i de lăutari Și banchetul se declanșează: „Când în sala cea întinsă, după o cină așa de mare Stau meseni cu cupe pline, balsamate de nectar Ce-l exală vinul viei, de pe coastă înspre soare De pe dealurile -nalte a bătrânului Cotnar. Se goleau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le ciocnesc unii cu alții, în iureș de lăutar i. În partea a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari, spațiu în care se amintește de hrubele existente aici, ce se strecurau chiar și pe sub Bahlui. Sunt descrise luptele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
era și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întrucât apele Siretului se umflase din cauz a ploilor și nu mai putea fi traversat. Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă nu sunt foarte bune, sunt rele: carmina, vina, pepo; stihurile, vi nul, har buzul. Ca și cum s ar fi înțeles deplin asupra unor grave ch estii, amândoi deodată se îmbrățișară; ceea ce văzând lăutarii, începură din nou să hăulească și să plângă. Atunci beizade Alecu, înălțând fruntea, îi privi crunt și le porunci să-și închidă clonțurile. Jupâneasa gazdă se strecură grăbită pe ușă ad ucând ve ste nouă: plăcintele. Dumnealui șătrarul puse la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus, absolut fără nici o pricină. Fără îndemn, lăutarii își porniră din nou tânguirea lor bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei oala, care se făcu țăndări, și ei amuțiră, plecându-și grumazurile. - O, prietinule al meu neprețuit - zise
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Geoge Enescu într-o lucrare plastică cu titlul „Toamnă la Liveni 2 3. Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec pe melodia învățată astăzi. • capacitatea de receptare a mesajului literar, plastic și muzical. Liveni lăutar Laie George Enescu compozitor român Jurjac rapsodie Uvertura 71 Evaluarea activității • Se citesc compunerile, se fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se subliniază interferență dintre arte. Încheierea activității • Exercițiu de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
să ții cont de acest criteriu dincolo de relațiile private. Mai mult, dacă aceasta este arma de succes, femeile tind să își cultive seducția în locul competenței profesionale. Asta vor de la ele cei care au putere sau bani, asta oferă. Cine plătește lăutarii, comandă muzica. Deocamdată, în istoria multimilenară a patriarhatului, mai ales a celui mioritic, așa stau lucrurile. Mircea Dinescu recidivează destul de diferit în ziarul Gândul din 12 mai 2005. Drept să spun, reacția lui m-a mirat. Nu pare deloc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în lumea civico-politică: „noi facem de toate”. Cu alte cuvinte, avem mereu așteptarea ca cineva, câțiva oameni să se identifice cu o problemă de care să se ocupe epistemic, etic, civic, politic. Așa devenim generaliști în cel mai bun caz, „lăutari”, în cel mai frecvent caz. Prin urmare, răspunsurile mele vor fi puțin brutale. Nu știu să existe, conștientă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este cel mai vechi feminism al tranziției. Se ocupă prioritar de educație, violență, trafic de femei, dezvoltare comunitară. Din păcate, fiindcă nu a avut nici un suport financiar intern, în mare măsură acest feminism a trebuit să accepte zicala: „Cine plătește lăutarii, comandă muzica”, adică să importe ierarhii de priorități mai degrabă decât să le impună. Să presupunem că lidera unei astfel de organizații solicită finanțare de la o firmă condusă de către o femeie. De obicei femeile conduc firme de confecții și cosmetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
momente și obiceiuri, venind din mintea unor înnapoiați care, asemeni primitivilor, au în cap că pot capta și pot conduce bunăvoința zeilor, în speță, azi, voința lui Dumnezeu. Este, de fapt, un dialog permanent cu Dumnezeu, dar și cu diavolul. Lăutarii știu că nu trebuie să treacă niciodată prin fața miresei (pe "dinainte", cum spun ei), pentru că îi fură norocul, socrul mare nu trebuie să poarte costum albastru pentru că numai așa ginerele va fi vesel mâine dimineață, după cum toate babele satului sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru ca toți participanții la eveniment să afle câți bani sau ce obiecte oferă respectivul celor doi tineri. Tonul îl dă nașul, al cărui dar este strigat întotdeauna primul, după care urmează rudele apropiate și participanții la eveniment din afara familiei. Șeful lăutarilor este cel care merge împreună cu ginerele și mireasa din familie în familie pentru a primi darul. Banii sunt numărați, uneori, cu voce tare, după care urmează mereu formula "Să trăiască!". Într-o formulare completă se spune: "De la Gigel, 1000 de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
gen de aliniere a celorlalți la acest prim dar. Se ridică masa" se spune, încercând a se oglindi un adevăr ce ține de orientarea celorlalți în oferirea darului. Este primul dar oferit de nașul cuplului. Există scene sinistre în care lăutarul șef, cel care conduce ritualul oferirii darului, să-și atingă barba cu banii oferiți drept dar de fiecare mesean, pentru ca o parte din norocul tinerilor să rămână la el. Gesturile sunt largi, nimeni nu se grăbește, și totul se spune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a asigura o sumă mai mare la dispoziția tinerilor și anume zvonul. În comunitate, în pregătirea nunții, cei interesați, familia și apropiații săi, lansează zvonuri despre cheltuieli foarte mari, despre un meniu scump și sofisticat sau despre costuri mari cu lăutarii (veniți tocmai de la ..... Cluj... să zicem!!!). Aceste zvonuri au dublul rol de a oferi o imagine fabuloasă despre eveniment, dar și, așa cum spuneam, de a-l obliga pe participant să pregătească o sumă mai mare ca dar. În medul social
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Un timp a fost credincioasă postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale lui Dinu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]