1,533 matches
-
lupta se dovedește a fi extrem de grea. în schițele sale, Cehov urmărește să elibereze omul de constrângerile exterioare și să facă posibilă întâlnirea cu sine însuși. El încearcă să-i învețe pe oameni să treacă peste toate barierele, gratiile și lacătele cu care țarismul nădăjduia să zădărnicească drumul conștiințelor către ele însele. în opera lui Cehov fiecare dramă, fiecare farsă ridică un semn de întrebare asupra întregii existențe în societatea țaristă, dar, în cele din urmă, totul se reduce la o
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
cei cu personalitate și talente În devenire, sau pe cei În dificultate cu ei Înșiși și cu vremea lor; necunos cuți sau nerecunoscuți Încă și altora, intrarea mea francă În bârlo gul lor le descleșta sufletele ferecate cu cele șapte lacăte ale Îndoielii, ale ezitării, ale neîncrederii În sine. Dar, În afară și peste toate astea, inconformismul și felul meu băiețesc, care Îndepărtau orice aprehensiune de vreo insi dioasă coterie literară sau altfel; cum și pasiunea mea imoderată pentru lucru, unită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
n-a vrut să plece, a rămas împreună cu copiii, voiau să și ascundă ce aveau mai de preț în casă. împreună cu bătrâna și cu fiica sa am plecat, fără să mai poată lua ceva din casă, atât că a pus lacătul pe ușă. Am coborât drumul către calea ferată, am mers tot pe calea ferată, în urma noastră rafale de mitralieră, bubuituri de tun în toată zona. Bătrâna abia mergea, cu greu am ajuns la gara Calfa Sat. Ieșind la drumul către
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
a luat-o. Tot mi-au furat! Numai nu știu cum n-au dat de ceasul acela care astă iarnă l-ați adus (trimis din California, de la d-na Opran.). Nu mai am cuvinte, nu mai am cuvinte! Să-mi cumpărați două lacăte, să le schimb. Ei au chei!” „La magazin în sat nu se găsesc?” „Nu, numai la Ungheni. Așa m-am socotit eu astă noapte în sufletul meu: nu degeaba l-am visat și pe moșneag, parcă zicea: hai, hai, Natașa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Francisc Te-am văzut în închisoare Cu genunchii la pământ; Străluceai cu ochi de soare... Erai viu într-un mormânt. Tatăl vru să-ți stăvilească Zborul către infinit... Tu, în drumul către astre, Ai rămas nebiruit. Rupt-ai gratiile negre, Lacătul cel greu căzu... În această luptă surdă Biruit-ai numai tu. Și cu ce avânt serafic Ai vâslit spre cer, spre zări! Cum s-a-ntins a ta iubire Peste țărmuri, peste mări! Cu ce dor și foc în suflet
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
m-am ridicat în picioare, iar el m-a îmbrățișat cu toată afecțiunea. Titicuță, dragul meu. Sărmana pisicuță a scăpat cu bine din această experiență traumatizantă, evitând pe viitor asemenea aventuri pe muchie de cuțit. Tata a verificat încă o dată lacătul de la ușă, a aruncat câte o privire la fiecare din cele patru gemulețe privind în interiorul camerei de gazare, apoi, luându-mă de mână, am pornit cu toții spre casă. Ajunși la căsuța noastră, tata i-a relatat mamei cele întâmplate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
comparabilă cu cea din armată, când eram îmbarcați în camioane cu prelată pentru a fi depuși ca niște masele stricate la poligonul de tragere; senzația că am înșelat sistemul, beneficiind de o libertate nesperată. Într-o seară, în timp ce încuiam cu lacăt containerul conținând documentele secrete deja trecute prin pieptenele de oțel al mașinii de distrus secrete, Chef se apropie de mine stânjenit, cu lacrimi la colțul ochilor. Îmi spune că cererea sa de azil nu a fost acceptată și va trebui
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
magnetofon cu amprentele vocale ale cetățeanului respectiv. Ce va fi înscris pe bandă, pe frunte-ți va fi scris. Încât bandiții vor trebui să se înțeleagă numai din ochi. Spărgătorii vor avea nevoie nu numai de mănuși, ci și de lacăt la gură, ceea ce întotdeauna e greu de găsit. Caricaturiștii, inspirați de infinitul umor al răufăcătorilor, vor trebui să deseneze fără explicații, căci nimeni nu va mai dialoga, noaptea, în fața caselor de bani. Se va vorbi în șoapte tot mai tiptile
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu lacăt, este folosită ca magazie. Lângă aceasta se află un grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
profesorului metodist și ale profesorului de pedagogie... Când la primul început de septembrie după absolvire s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bună și nici societatea în care trăiau. Revoluția avusese loc în anul 1989, aproape de Crăciun. Tranziția se preconiza a fi de lungă durată. Înainte de Revoluție, întreaga națiune fusese izolată de restul lumii din afara graniței. Părea că toată lumea era ferecată cu lacăte și interdicții de a comunica cu exteriorul. Acum visele unei întregi națiuni deveniseră pline de tensiuni și frământări de tot soiul. Carlina fusese marcată de această Revoluție, mărșăluise pe străzi ca orice visător dornic de libertate. Dincolo de așteptările și lăudata
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dacă va începe exploatarea companiei. Cele mai multe case vechi din zona centrală au pe pereți însemnele companiei, dovedind că au reușit să le cumpere de la vechii proprietari. Înaintez pe o străduța ce urca șerpuind coasta muntelui. Case vechi, în gospodării părăsite. Lacăte și lanțuri ruginițe puse la porți. Pustiu peste tot. Din nou, mă întreb, unde oare or fi oamenii locului? În sfârșit, văd o locuință pe care scrie că ,,această casă NU se vinde!”, dovada înverșunării unor adevărați moți de a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ales o doză mai mare de credință. Nu știu ce să cred. Am intrat în ceremonie cu inima deschisă, fără să aștept ceva special și mai ales fără să am vreun grad de neîncredere. Poate, în străfundul meu, mi-am păstrat un «lacăt» undeva, dar nu la nivel conștient”. Povestea primei părți a lucrării continuă cu alte meditații referitoare la marile teme existențiale. Sunt schimbate locațiile (după Ecuador urmează Brazilia, Peru și Argentina), precum și partenerii de dialog, iar preocuparea pentru șamanism alternează cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o doză mai mare de credință. Nu știu ce să cred. Am intrat în ceremonie cu inima deschisă, fără să aștept ceva în special și mai ales fără să am vreun gând de neîncredere. Poate, în străfundul meu, mi-am păstrat un „lacăt” undeva, dar nu la nivel conștient. Am observat că „vocea interioară” îmi este un aliat de încredere în multe situații în care inteligența sau experiența îmi sunt depășite și drept urmare o ascult și respect. Mai târziu, mă întâlnesc cu Luis
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fi mers prin mijloc apărea imediat cineva dintre elevii mai mari care striga să țin pe dreapta. Greu tare a fost începutul! Mă văd într-o sală mare de clasă cu bănci mari, solide ce aveau compartimentate pupitre închise cu lacăt, în care fiecare școlar își ținea cărțile și toate rechizitele necesare. Reușesc să-mi procur cărțile recomandate de programă la bună învoială cu cei care le folosiseră anterior și acum le vindeau la jumătate de preț - cărți noi se găseau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înapoi, eram așa: cum vă uitați către Palat, Ateneu-i în dreapta și în spate, cum privești spre Ambasador, era o croitorie de lux, pe strada Franklin numărul 5. Crolux îi spunea (vezi foto 3). Mă duc la Crolux acolo, sparg lacătul, intru și găsesc un telefon și sun la Divizie: "Tovarășul colonel, am ajuns!" "Ce-i acolo?" "Cineva trage". "Măi, nu trageți voi?" "Nu tragem. Dar cineva trage zic eu am fost în autostație, a tras pe lângă noi, am zis că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Dumitrescu la adresa militarului. Acestuia i s-au luat arma și centura și a fost pus sub paza unui alt militar de la Geniu pentru a fi dus în arest la întoarcere. Apoi, ne-am continuat misiunea. Am lovit cu patul puștii lacătul de la moară, am intrat în clădire, dar nu era nimic acolo. Am intrat pe la camera de măciniș, ne-am uitat pe scările de lemn în sus, ne-am umplut de făină, am stat și am ascultat, dar degeaba. Practic, a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nu se băgau și nu se scoteau în și din ea (sau el), câte și mai câte nu se puneau, nu se păstrau în întunecimea aceea - răcoroasă vara, călduroasă iarna. O ușă „culcată”, formată din două canaturi, belciuge groase, un lacăt enorm, de dimensiuni neobișnuite: așa arăta intrarea în pivniță, când pivnița era încuiată. Ca în acea dimineață de iarnă deosebit de friguroasă în care o ceată de băieți îndrăciți a trecut pe lângă ea, în drum spre școală. Ideea le-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ger de crăpau pietrele... Întorcându-se de la școală peste câteva ceasuri, autorii isprăvii l-au putut vedea - cu ce satisfacție, nu mai e nevoie să o spun - la lucru pe gospodarul ce le stârnise antipatia, trebăluind plin de năduf în jurul lacătului de la intrarea în pivniță, încercând - cu ajutorul unui ceainic cu apă fiartă - să dezghețe grămăjoara solidificată ce obtura atât de necesara gaură a cheii. O farsă de o simplitate diabolică, într-adevăr... * Prea multe amintiri cu lecții de pian pentru un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
lenjerie multă. În două săptămâni, la mașina de cusut, mămica a lucrat zi și noapte și a confecționat tot ce se cerea. Cu câtă bucurie sfântă mi le-a așezat pe toate într-un „cufăr”, mi-le-a încuiat cu lacăt, și cu lacrimi în ochi m-a sărutat pe frunte și pe obraz, la plecare. Mămica se bucura când, în vacanțe, în sărbători, cântam la strana bisericii împreună cu cântărețul; se buncura când, în vacanța mare organizam serbări culturale cu toți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Pentru ca să mă încurajeze, mămica mă învăța ca atunci când văd un câine de care mi-e frică, să nu mă uit în ochii lui, să merg înainte ca și cum nu l-aș fi văzut, și să zic mereu în gând: „lacăt la guta ta, cheia-n mâna mea”. Am făcut de multe ori așa cum mă învățase mămica, dar tot cu frică, și tot trăgeam cu coada ochiului la câine. Eram, poate că și acum sunt, foarte fricos. Mă temeam de tauri
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acompania cu mașina la gară, după vizita la Boon. I-am mulțumit plecând. Ajung, în sfârșit, la casa lui Boon, și de data asta am fost șocat: persienele, care nu fuseseră trase mai înainte, erau trase acum, grilajul închis cu lacăt! Era exact ce gândisem eu: nu vrea, nu îndrăznește să mă primească! Rămân în fața grilajului câteva minute, simțind o prezență umană, o privire în spatele persienelor. O furie urcă în mine. Fixez grilajul cu o privire foarte dură și apoi scuip
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
brusc. Am rămas afară, alergând după cineva care știa adresa unui vânzător de yale. A sosit după un timp, am văzut cât de greu e să deschizi o ușă închisă, m-am gândit cu o oarecare simpatie la spărgătorii de lacăte! Interviu cu Elisabeth Adelsköld pentru revista Bisericii „Adolf Fredrik” unde e îngropată inima lui Descartes și corpul sculptorului Tobias Sergel, biserica de care sunt atât de legată sufletește - l-am văzut ultima oară în mijlocul ei pe René, într-un sicriu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cataramă de pe care cineva polizase însemnele regale, polivitaminele din cutii de tinichea americane, toate și multe altele rămâneau întrebări suspendate la care timpul avea să aducă răspunsuri neașteptate. Mai era o ladă brașovenească plină cu alte multe secrete păzite de lacătul care refuza se se descuie. După mulți, foarte mulți ani, între fărâmături de hârtie, aveam să descoperim comoara, inutila comoară: registre de cantină școlară de la Câșlița Dunării, dintr-o Basarabie ucrainizată de tătuca cu șapcă și mustață Stalin la a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Kazahstan 33.098+955, Gruzia 2842+62 Azerbaigean 1915+51, Lituania 1450+173 Letonia 3223+938, Kirghizia 1875+61 Tadjikistan 879+22, Armenia 525+32 Turcmenia 2466+70, Estonia 1215+88 A trecut un deceniu de când dezghețul gorbaciovist a zdrobit lacătele cenzurii și În locul Însângeratei tăceri și a conspirației generale se dezvăluie adevărul. Oamenii au prins să povestească. Mulți aștern pe hârtie odiseea lor și a familiilor, rechizitoriu postum a unui veac de coșmaruri și suferință. Trecutul este denunțat În culorile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]