11,415 matches
-
care a ucis 72.000 de georgieni și a deportat 200.000 (din totalul de patru milioane de locuitori pe care Georgia îi avea atunci) doar în primul an al regimului comunist”, ne mai precizează C. Matasă. EXEMPLELE DIN FOSTUL LAGĂR COMUNIST. Claudiu Matasă a vizitat mai multe țări foste satelite ale URSS și ne povestește ce a văzut. “Am admirat modul în care autoritățile au prezentat teroarea exercitată de guvernele comuniste și de polițiile lor politice. Pentru aceasta nu a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și-a dat seama că numai pe Valea Putnei (pe firul apei) ar fi o posibilitate de trecere dincolo - „la frați” - și astfel i-a răsărit ideea că pe aici s-ar putea strecura, spre frontul românesc, ostași evadați din lagărele germane de prizonieri, pe care îi întâlnea uneori prin munți. Pentru această acțiune foarte riscantă, Chilian și-a alcătuit o ceată de oameni de nădejde, vrânceni și buzoieni: ștefanache Săcăluș, Dumitrache Pantazică și Toma Cristea - legăturile cele mai apropiate; Nicolae
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
căpătat o extensie largă, dată fiind și durata dureros de lungă de care a avut parte. Cu atît mai gravă a fost anomalia în țara noastră, cu cît n-a existat supapa acelei mediatizări clandestine care, în alte state ale ,lagărului socialist", a purtat numele (rusesc) de samizdat. Dar între numeroasele răstălmăciri ce s-au ivit în actuala perioadă (după toate aparențele, nici pe departe încheiată!) de ,tranziție" sîntem în măsură a le înregistra și pe cele privitoare la literatura de
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
modalitate de a scăpa de apetitul de nestăvilit al celei de a treia Rome și de a putea participa la un tip de civilizație antinomic față de despotismul asiatic care le-a sugrumat prea lungă vreme. Și nu numai țările fostului lagăr socialist s-au simțit și se simt încă amenințate; apariția NATO-ului, o alianță defensivă a țărilor cultivând spiritul european, s-a datorat pericolului pe care-l reprezenta Uniunea Sovietică pentru lumea liberă. Paul Henri Spaak, primul ministru al Belgiei
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
rămas văduvă foarte tînără, tatăl meu a murit la 41 de ani. După un timp, s-a îndrăgostit de un polonez, un geofizician, care făcea parte dintr-o echipă de exploratori polari. Erau toți militari refugiați, transportați ulterior într-un lagăr din Germania. Au corespondat o vreme, în germană, apoi mama n-a mai știut de el. Rețin despărțirea ei de acest iubit, în gară, ceva ca-n filmele rusești... Despărțirea aceea a fost și ultima, pentru totdeauna. Chiar trebuie să
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
nu a stăruit mai mult în indicarea detaliilor biografice pe care le avea la îndemînă în privința lui Noica, și asta pentru că informația pe care o pune în pagină este prețioasă și uneori unică, ca de pildă atunci cînd vorbește de lagărele de prizonieri în care Noica îndeplinea rolul de translator - lagărul de prizonieri americani de la Timiș (iunie-august 1944) și lagărul de prizonieri germani de la Craiova (septembrie-decembrie 1944) - sau atunci cînd precizează că, prima soție a lui Noica, Wendy Muston, deși se
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
care le avea la îndemînă în privința lui Noica, și asta pentru că informația pe care o pune în pagină este prețioasă și uneori unică, ca de pildă atunci cînd vorbește de lagărele de prizonieri în care Noica îndeplinea rolul de translator - lagărul de prizonieri americani de la Timiș (iunie-august 1944) și lagărul de prizonieri germani de la Craiova (septembrie-decembrie 1944) - sau atunci cînd precizează că, prima soție a lui Noica, Wendy Muston, deși se despărțise legal de filozof în 1947, nu putuse să părăsească
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
asta pentru că informația pe care o pune în pagină este prețioasă și uneori unică, ca de pildă atunci cînd vorbește de lagărele de prizonieri în care Noica îndeplinea rolul de translator - lagărul de prizonieri americani de la Timiș (iunie-august 1944) și lagărul de prizonieri germani de la Craiova (septembrie-decembrie 1944) - sau atunci cînd precizează că, prima soție a lui Noica, Wendy Muston, deși se despărțise legal de filozof în 1947, nu putuse să părăsească țara decît în 1955. Dar nu atît puținătatea biografiei
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
încep numărătoarea degetelor. Mă poticnesc la 5". Dacă sinistrul atinge cote demențiale în condițiile temniței, nici "eliberarea" pentru cei rămași în viață nu constituie o salvare autentică. Se trece dintr-o închisoare mai restrînsă într-una mai mare, cea a "lagărului socialist", formă de captivitate geopolitică. "Autodemascările" obținute sub teroare devin adesea pretextul de pornire a unor anchete, a unui nou ciclu al prigoanei, chiar în perioada ipocritului "comunism de omenie" ceaușist. între anii 1972 și 1976, ne mărturisește dl Buracu
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
Bolgiile pe cît de numeroase, pe atît de variate întru iscusință malefică ale acestui Infern modern ne apar profund caracteristice pentru regimul comunist, sfîșiind orice iluzie cu privire la bunele intenții, la idealul pozitiv cu care a cutezat a se orna acesta. "Lagărele, scria Soljenițîn, nu sînt numai fața ascunsă a vieții noastre postrevoluționare, anvergura lor le-a făcut să fie nu numai chipul, nu doar o latură, ci, fără îndoială, inima însăși a evenimentelor. în puține domenii s-a manifestat această jumătate
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
Cociu fusese directorul și proprietarul ziarului Dobrogea juna din Constantă, din 1904 până 1944, când au intrat rușii în țară. Imediat după ce i-au închis tipografia pentru că nu a vrut să colaboreze cu comuniștii, a fost arestat și ținut în lagăr la Caracal, fără să fie judecat. După o detenție de peste un an în lagăr a fost eliberat, însă s-a aflat sub urmărire tot timpul. Aici în satul unde urma să fie înmormântat tata, unchiul Cociu era la adăpost, fiindcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
când au intrat rușii în țară. Imediat după ce i-au închis tipografia pentru că nu a vrut să colaboreze cu comuniștii, a fost arestat și ținut în lagăr la Caracal, fără să fie judecat. După o detenție de peste un an în lagăr a fost eliberat, însă s-a aflat sub urmărire tot timpul. Aici în satul unde urma să fie înmormântat tata, unchiul Cociu era la adăpost, fiindcă Securitatea nu știa de el. Nu am plâns în viața mea cât am plâns
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
țăranilor, care, din contra, l-au ascuns de naziști cu riscul de rigoare, ba chiar un preot i-a furnizat un certificat de botez care să-l pună la adăpost, în fine, cifrele de pe braț, precum acelea ale deținuților din lagăre, Kosinski și le-a imprimat singur mai târziu, ele fiind cele de la încuietoarea geamantanului în care își ținea manuscrisele.
Scriitori mitomani () [Corola-journal/Journalistic/3997_a_5322]
-
pe cea a socialismului real; ocolește cu un fel de repulsie profilul „omului nou”, glisînd prin tablourile vivante ale altor scriitori, „pe linie”; și pune în locul cotidianului ceaușist unul cu inserții occidentalizante și americanofile. Însă nici această substituire compensativă a lagărului socialist prin fantasma feminină cu Kenny Rogers și cea personală cu John Lennon nu este suficientă. Nu e destul ca peisajul epocii să se rupă și să se șteargă prin imitarea Vestului și printr-un bovarism în cheie liberală. Cărtărescu
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
noaptea de 5/6 mai 1950 au fost ridicați din casele lor un mare număr de politicieni, academicieni, istorici, economiști, militari, ziariști, guvernatori ai Băncii Naționale, spre a fi transportați în Penitenciarul de la Sighet, denumit „Colonia de muncă Dunărea”. Un lagăr sinistru, cu nimic mai prejos de cele arhicunoscute ale nazismului. Dar ticăloșia oamenilor noii puteri mergea și mai departe. Se cereau ridicați și apropiații elitelor, în primul rînd membrii lor de familie. Arestările efectuate în rîndul acestora au cunoscut un
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
de la gardieni. Numai că spiritul acesta de frondă nu-i venea atît din intenția de a-i provoca, cît din dorința de a nu le da satisfacția de a-l vedea supus. În consecință, Florea Olteanu refuză să muncească în lagărele unde este dus, nu se ridică din pat atunci cînd în celulă intră un gradat, la anchete tace mîlc în virtutea grevei tăcerii, atunci cînd i se ordonă „culcat!“, se încăpățînează să stea în picioare, iar dacă primește un afront răspunde
Invalidul inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4116_a_5441]
-
face cronică diplomatică pentru agenția americană United Press în Franța. Colaborează la ziare franțuzești, pentru a--și câștiga existența. După ocuparea Franței, se implică în mișcarea de Rezistență, fiind arestați (în 1943, împreună cu soția sa, Cora) de Gestapo și internați în lagărul La Cite de la Muette (sau Sammellager, în germană) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului, în apropierea gării Austerlitz. Sunt salvați de la deportarea în Germania de către Legația României din Franța (doar 12 persoane, printre care și soții Boz, din câteva
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
sub ocupația germană, mișcarea de Rezistență, scriitorii "Maquis"-ului, presa și propaganda prin radio etc. În partea a II-a, este descrisă debarcarea aliată în Africa de Nord, urmând un capitol despre arestarea sa și a soției sale și trimiterea lor în lagărul de la Drancy. Redau aici o mărturie luată de jurnalistul George Roca doamnei Carola Boz, la Sydney: "Am aflat de la doamna Boz fapte interesante despre această perioadă. Mi-a relatat că deținuții mureau pe capete de inaniție, singura mâncare fiind un
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
capitala guvernul pro-german al generalului francez Henri Philippe Pétain. Cu toate că autoritățile române le obținuseră aprobarea de plecare din Franța ocupată și repatrierea în România, doamna Carola Boz a fost din nou reținută de către poliția locală, urmând să fie retrimisă în lagărul de la Drancy. Și de data aceasta au fost ajutați de prietenul Cioran ș...ț, care a plecat de urgență la Vichy, să-și ajute prietenii. Având o oarecare putere în fața autorităților germane și franceze, a făcut toate intervențiile necesare pentru ca
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
imense în victoria Franței asupra nazismului, dar și ale câtorva colaboraționiști, trădători fascinați de ideile lui Hitler: Paul Boncour (luptător în Rezistența franceză, prieten cu Elena Văcărescu), Léon Blum (intelectual și om politic de mare anvergură, asasinat de naziști în lagărul de la Lublin), Georges Mandel (ministrul Coloniilor, executat de colaboraționiști), Delattre de Tassigny (mare general francez, luptător pentru cauza țării sale), Susanne Borel (jurnalistă și om politic, devotată Franței), Marcel Déat (apologet al național-socialismului), Darnard (fascist înveterat), Lucien Rebatet (lider al
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
și care ceruse să fie înrolat în armata germană: "Și nu-mi pare rău, pentru că mănânc, beau și câștig mai bine ca la români."; repatrierea unor evrei români și maghiari în țările lor (câțiva, din miile de evrei închiși în lagărul de la Drancy) se datorează faptului că, în Franța, "Legațiile română și ungară erau în... concurență! Dacă aparea un articol favorabil Ungariei într-o gazetă, puteai fi sigur că a doua zi vor apărea articole, clișee sau note favorabile despre România
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
ziaristul și omul de litere Serge Romanescu, care lucrează la Paris, fiind acreditat ca ziarist pe lângă guvernul francez. El scrie o serie de articole antinaziste, convins că "fascismul nu e altceva decât o întoarcere la barbarie, prin ceea ce ne oferă: lagăre de concentrare, teroare și sclavie." Romanul începe la 15 mai 1940, când guvernul francez se pregătea să părăsească Parisul. Autorul surprinde calvarul refugiului, anunțarea armistițiului de către mareșalul Pétain, cucerirea Parisului, tortura anchetelor conduse de naziști, universul carceral etc. Romanescu se
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
un act de sabotaj în localitatea Montbrison, după care pleacă la Lyon, unde va fi arestat și aruncat în închisoare. Aici are ocazia de a vedea cum reacționează populația Franței - adevărată "piatră de încercare" - în fața cotropitorului nazist. Este recuperat din lagăr de către mișcarea de rezistență, cu puțin timp înainte de a fi deportat. Revine la Paris, după eliberarea orașului, unde se întâlnește cu soția sa, Liana. Un capitol intitulat Meșterul Manole are rolul de a sublinia nevoia jertfei în orice creație. La
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
ineditul lor. Totul se amestecă în mintea nepoatei. Ea se declară reacționară, vrând să spună că este revoluționară, și confundă gulagul cu gulașul. Nu devine patetică nici când împrejurările o cer. O unică excepție: bunicul adevărat reușise să trimită din lagărul de tranzit de la Drancy o farfurie de tinichea pe fundul căreia scrijelise un desen și câteva vorbe. Povestitoarea spune: „Nu poți să privești această farfurie. Are o putere infinită. O scoți din dulap și plângi.” Acea farfurie de tinichea fusese
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
lumini (trei becuri care se sting și se aprind într-un ritm halucinant) accentuează atmosfera minimalistă, restul fiind doar poezie. La fel ca în roman, și piesa de teatru evidențiază bucuria personajului (într-un décor ironic-amar) de a se alătura lagărului de muncă. Acesta vede totul ca pe o călătorie inițiatică". Biletele pentru spectacolul „Deseori" neobservat se pot rezerva prin email contact@teatrulmignon.ro sau apelând numărul de telefon 0726.243.907 sau se pot achiziționa direct de pe situl www.iabilet
Istvan Teglas, călătorie inițiatică în piesa Deseori neobservat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41955_a_43280]