15,723 matches
-
curs opțional inclus în curriculum-ul la decizia școlii. Autoarea demonstrează însă că disciplina ce se dorește a fi introdusă se suprapune, prin competențele vizate, cu alte discipline obligatorii precum limba și literatura română, limba străină, logica și argumentarea, limba latină și pune câteva întrebări extrem de pertinente: „Cine o va preda? Profesorul de română? Profesorul de limbi moderne? Cel de științe socio-umane? Cel de istorie? Sau - rara avis! - profesorul de limba latină? Câtă nevoie avem de o disciplină în plus? Sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
și literatura română, limba străină, logica și argumentarea, limba latină și pune câteva întrebări extrem de pertinente: „Cine o va preda? Profesorul de română? Profesorul de limbi moderne? Cel de științe socio-umane? Cel de istorie? Sau - rara avis! - profesorul de limba latină? Câtă nevoie avem de o disciplină în plus? Sau, mai exact, avem nevoie de ea? Și da, și nu. Da, este nevoie de o astfel de disciplină, în măsura în care profesorul va ști să adapteze conținuturile în așa fel încât să evite
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
apariției frontierelor dintre state. În Evul Mediu, circulația oamenilor fiind mult mai puțin restricționată politic, n-au existat exilați propriu-ziși. Exilul, în sensul actual, n-a început cu Ovidius, cum se crede. Din două motive. Unul este că trimiterea poetului latin la Tomis de către Augustus nu s-a făcut pentru rațiuni de stat, iar al doilea este că Ovidius a fost expediat din centrul lumii epocii lui spre periferia ei, invers deci decât în timpurile moderne. În fond, Ovidius a fost
Ce este exilul? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5461_a_6786]
-
care face „un efort lucid și disciplinat pentru a atinge o oarecare pace”? Aici Dinu Flămând își arată știința metrică și cultura clasică; n-ar fi putut traduce atât de curat dacă n-ar fi citit la viața lui poezie latină în original: „Sclipește zăpada în soare pe munții din depărtare/ Însă a devenit plăcut și blând frigul cel liniștit/ ce ascute și aurește/ săgețile soarelui în tărie”. Sau dacă nu l-ar ști foarte bine nu neapărat pe Homer, ci
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
octombrie, tot aici, a avut loc simpozionul „România și Moldova, izvoare ale latinității”, cu participare prestigioasă din țară și din străinătate. Au luat parte ambasadorii la UNESCO ai României și Moldovei, Nicolae Manolescu și Oleg Serebrian, secretarul general al Uniunii Latine, José Luis Dicenta, ministrul secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor, Vasile Timiș, și omologul său din Republica Moldova, Gheorghe Postica. Au prezentat comunicări academicienii Ioan- Aurel Pop și Marius Sala, Marco Lucchesi, profesor la Universitatea Federală din Rio de
Alba-Iulia, centru cultural by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5167_a_6492]
-
unei ediții critice comprehensive, deoarece majoritatea textelor autorului au rămas în manuscris. Iar Budai-Deleanu, ca și alți cărturari ai Școlii Ardelene, a utilizat simultan ambele alfabete: și pe cel chirilic, perpetuat chiar la Blaj prin forța tradiției, și pe cel latin, pentru care cărturarii Școlii Ardelene vor pleda cu argumente care, în cele din urmă, vor fi acceptate. Transliterarea grafemelor chirilice, nu întotdeauna potrivite cu fonetica limbii române (după cum va sesiza însuși Budai-Deleanu), a pus dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
a pus dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de 1) simplificarea alfabetului chirilic, la care recurge autorul Țiganiadei, nemulțumit de neconcordanțele între limba vorbită și grafemele necorespunzătoare, și 2) de apariția, în scrisul său, a alfabetului latin, cu ortografie etimologizantă. Unificarea criteriilor de transliterare era un imperativ, nu numai pentru a putea reface unitatea interioară a limbii lui Budai-Deleanu, ci și pentru că variile ediții anterioare ale scrierilor acestuia au folosit criterii diferite. Ediția Chivu-Pavel ne redă scrisul
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
și din cunoașterea profundă a realității operei sale, care conține numeroase reluări și repetiții de idei și teorii, în maniera iluministă cunoscută, motiv pentru care s-a preferat selecția. Unele dintre lucrările editate aici au fost scrise în alte limbi (latină și germană). Editorii au reprodus textul original, furnizându-ne apoi traducerea lui, tot pentru a ușura accesul la substanța operei lui Ion Budai-Deleanu și, astfel, a impune ideea că ne aflăm în fața unei personalități multilaterale, de o cultură enciclopedică, cu
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
Nicolae Manolescu În 1863, ca introducere la primul său Anuariu, Titu Maiorescu publică o disertație intitulată „Pentru ce limba latină este chiar în privința educațiunei morale studiul fundamental în gimnaziu”. Este unul din primele texte maioresciene, reeditat o singură dată, în volumul al doilea de Opere de la Editura Minerva din 1984. Puțini i-au acordat atenție. Printre aceștia, E. Lovinescu în
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
va fi Maiorescu mai hegelian decât în disertația aceasta de început, care este un model de dialectică. Maiorescu se referă mai întâi la argumentele adversarilor opiniei despre utilitatea studiului latinei în gimnaziu. Ele sunt, firește, în număr de trei: autorii latini sunt traduși în limbile moderne; autorii moderni corespund mai bine standardelor noastre; latina e o limbă moartă. Respinge apoi contraargumentele „amicilor neadevărați” ai latinei, adică acelea nevalabile: traducerea nu ține niciodată cu adevărat loc de original; clasicii sunt neîntrecuți de
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
de nobil și cât de clasic-latinește sună, ca scop al educației, supunerea (omu)lui sub rațiunea lucrurilor! Se poate deduce acum de ce „din toate studiile din gimnaziu, unul singur corespunde tuturor acestor cerințe ale educațiunei și acesta este studiul limbii latine”. Maiorescu enumeră grijuliu și alte obiecte de studiu, spre a ne convinge de această exclusivitate. Naturalele, fizica sau chimia au doar utilitate practică. Matematica are un domeniu limitat și abstract. Limbile moderne nu au caracter normativ, de model. Gramatica elină
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
în plus, extrem de dificilă, tot așa cum vocabularul este variabil de la unul la altul dintre cele patru dialecte de bază din peninsulă. În ce privește istoria, ea se ocupă de cazuri particulare și nu cunoaște legea. Rămâne latina. Înainte de orice, limba și literatura latină se supun cel mai bine „principiului obiectivității”. Scrie Maiorescu: „De aici provine impresiunea de repaus și de mărime pe care ne-o produce antichitatea...; de aici provine diferința că, pe când în scrierile modernilor auzim totdeauna vorbind un individ, cu mărginirea
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
aceea târzie, care se va dizolva în limbile romanice, pierzându-ș i dreptul de a fi considerată un model, plină de barbarisme lexicale și de excepții gramaticale. Convingerea ultimă a lui Maiorescu este că școlarii din gimnaziu trebuie să dobândească „urechea latină”, cum o numesc dascălii din Occident, „un lucru necunoscut la noi, însă așa de necesariu, încât subscrisul o crede de a sa datorie a atrage atenția profesorilor asupra acestui punt ca asupra unei condițiuni sine qua non studiului latinei în
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
de la langue française informatisé (TLFi), sunt chiar trei omonime: desservir 1 „a asigura un serviciu”, desservir 2 (care nu a intrat în română) „a strânge masa, a debarasa” și desservir 3 „a dăuna, a aduce prejudicii”. Primul are o sursă latină (deservire „a servi cu zel”), invocată și de dicționarele noastre pentru a diferenția cele două omonime. Celelalte două sunt derivate cu un prefix tipic antonimelor (des- sau dé-). Polarizarea sensurilor unor cuvinte polisemantice sau a unor omonime nu e foarte
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
mi se spune că asta-i o necuviință, pot să răspund doar atât: nu suntem nici greci, nici irlandezi!” - asta-mi zicea el. Îi spun Prefectului că nici eu nu-nțeleg de ce africanii trebuie să țină slujba în greacă sau latină ca să priceapă ce-a zis un rabin din Nazaret! - Totuși, Mântuitorul nostru nu era doar un rabin din Nazaret!, remarcă Prefectul. - Da, nu era doar atât. Pentru mine, ca și pentru apostolul Pavel, este al doilea Adam, este Domnul, Izbăvitorul
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
la eliminarea hiaturilor, aproximativ 50 de versuri fiind „corectate” prin colaționarea cu prima variantă a textului. În mod paradoxal, dorința de corectitudine față de o ipotetică „poetică” a lui Ion Budai-Deleanu l-a determinat pe Florea Fugariu să altereze, în transliterarea latină, textul chirilic original al epopeii. Eugen Pavel, cu o migală care merită semnalată și apreciată cum se cuvine, a reluat lectura, vers cu vers, a manuscrisului versiunii B, aflat în Biblioteca Academiei Române, și a îndreptat versurile „corijate” de Florea Fugariu
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
și copia”. Importanța limbii materne pentru păstrarea ființei naționale este un laitmotiv al cuvântărilor lui Timotei Cipariu ținute în cadrul Astrei. În Cuvântarea rostită la Blaj, în anul 1871, după ce face elogiul culturii clasice greco-latine și deplânge distrugerea urmelor de cultură latină din cauza fanatismului religios, afirmă că „o națiune e moartă fără limbă și literatură precum trupul e mort fără suflet”. Reluând ideea și a altor cuvântări („e un miracol cum de am dăinuit”), Timotei Cipariu arată că „trecutul a fost pentru
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Nicolae Manolescu O dezbatere recentă din revista „22” repune pe tapet necesitatea de a studia literatura universală în școală. La sfârșitul acestei luni, Uniunea Latină va organiza la Alba-Iulia, în colaborare cu Consiliul județean și cu Universitatea din localitate, un seminar internaț ional consacrat importanței latinității pentru civilizația europeană a ultimelor două milenii. Nu e greu de constatat ce anume a determinat revenirea în actualitate
Școala și umanioarele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5195_a_6520]
-
generală nu se poate baza decât pe umanioare. Cu un veac și jumătate înainte, într-unul din primele sale texte, Titu Maiorescu mergea mai departe, susținând că singura disciplină gimnazială capabilă să conducă la o educație desăvârșită este studiul limbii latine. Argumentele lui, cunoscute de către foarte puțini astăzi, sunt, nu doar convingătoare, ci și de o mare frumusețe. Le voi prezenta pe larg săptămâna viitoare.
Școala și umanioarele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5195_a_6520]
-
și stabilirea unui total se trece ușor la atenția acordată unui fapt și la atribuirea de valoare (a lua în calcul, a ține socoteală de...). La originea tuturor verbelor în discuție (cel englezesc provenind din franceza veche) se află forma latină computare. De fapt, a existat un moment în evoluția românei în care a conta avea și sensul „a număra, a socoti”: la începutul introducerii sale în limbă, în secolul al XIX-lea, cuvântul apare sporadic cu acest sens, pe care
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
pasionate, dramatice, cînd senine, filosofice. Și vocea, neuitata lui voce, se adăuga la acestea toate. Cuvîntul era potențat într-o muzică ce-i aparținea întru totul, suia și cobora într-o succesiune de tonuri și accente care aminteau de scandarea latină. Ciudatul flux al vocii lui Călinescu exprima precipitatele mișcări ale vieții sale interioare, afective și intelectuale, neîntrerupta dinamică a unui suflet puternic, bogat și generos ." (p. 155) Dar în genere, autoarea nu vede fizionomii și caractere, ci efigii, esențe și
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
o justificată, cronică nemulțumire față de actualitatea lor, strîmbă, vexatoare în raport cu etnia pe care o reprezentau. Misia luptătoare pe care au adoptat-o le impunea o sobrietate, o disciplină incompatibilă cu tihna, cu destinderea euforică a momentului, așa cum o recomanda bardul latin: "Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mîine". Dimpotrivă, tensiunea lor morală se îndrepta spre viitor, concentrată într-un ideal pe tărîmul căruia trecuseră cu arme și bagaje. Negăsind satisfacție în prezent, se
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
cîți alții. în final s-a ajuns la concluzia că putea fi vorba de un oarecare Istvan Bacs, care o vreme a fost lector de limbă maghiară la universitatea din Viena. Care a publicat sub numele său "Cercetare asupra școlilor latine în județul Mohacs în secolul al XVII-lea" Bacs și-a publicat cărțile în străinătate ("Forum" din Novi Sad) și la Budapesta ("Cartaphilus"). Purta barbă, fiind bine ascuns de ea. Căci de fapt cine știe cum o fi arătat. Lucru pe care
Milorad Pavić by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6633_a_7958]
-
era decât o ideie din capul lui, nu o pornire venind din trupul lui. Nu avea înzestrarea necesară. Nu era o făptură sensuală. " Sau: „Nu era îndrăgostit de mine, era îndrăgostit de o ideie despre mine, de fantasma unei amante latine construită în mintea lui. " Mai este descris ca „moale", „rece", „fără bărbăție". „Era divorțat de trupul lui. Pentru că trupul era ca o marionetă pe care o miști cu ajutorul sforilor. Tragi de o sfoară și se mișcă mâna stângă. Tragi de
Uite Coetzee, nu e Coetzee by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6505_a_7830]
-
Bacău și Piața Unirii, apoi pe un traseu modificat prin Str. Bibescu Vodă, Bd. Dimitrie Cantemir, Bd. Mărășești, Str. 11 Iunie, Bd. Regina Maria, apoi traseul de bază. Linia 122 va funcționa pe un traseu modificat pe sensul spre Cartier Latin, de la Piata Română, pe Bd. Dacia, Str. Mircea Vulcănescu, Cal. Plevnei, Str. Știrbei Vodă, Bd. Eroilor, apoi traseul actual. Pe sensul Cartier Latin - Piața Victoriei, autobuzele vor circula pe traseul de bază. Linia 123 va funcționa pe traseul de bază
Traseele RATB, modificate sâmbătă şi duminică () [Corola-journal/Journalistic/65689_a_67014]