1,291 matches
-
pe care milam și găsit, în satul Bursuceni"29. Apro barea de mutare i s-a dat la 12 mai 1863. Astfel, sătenii, rămași fără preot, dădeau toată vina pe Eminovici, pentru că biserica era proprietatea lui. El trebuia să suporte leafa și întreținerea preo tului, dîndu-i și pămînturile de hrană. Mai erau cheltuielile cerute de Șerban, Nicolae și Iorgu și cîte alte cheltuieli! Să mai cheltuiască bani în zădar, cu Mihai, nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că biserica să găsește pe partea d. Iordache Isăcescu și se îngrijește de d. G. Eminovici"91. Pînă la urmă, biserica fiind proprietatea lui Eminovici, numai acesta a rămas să-i dea preotului casă de locuit, pămînt de hrană și leafă. Un înscris făcut de Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
114. Pascaly îl iubea pe Eminescu, ca un adevărat părinte. Pe baza unei recomandații ce i-a făcut, la 12 sept. 1868, poetul a fost angajat, cu contract, pe 6 luni, ca sufleor II și copist, la Teatrul Național, cu leafă de 166,66 lei noi pe lună115. La 21 martie 1869. după expirarea contractului, a trecut din nou în trupa lui Pascaly. Pe la începutul lui mai 1869, aflîndu-se în Cișmigiu, cu Ștefan Cacoveanu, l-a tras în lături Iorgu, ofițerul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc, a fost destituit din funcția de revizor școlar. Văzîndu-se rămas fără pîinea zilnică asigurată, a fost nevoit să primească funcția de redactor-administrator și corector la "Curierul de Iași", cu leafă de 100 de lei lunar. Deci, de la 500 lei, cît avusese pe lună, ca revizor școlar, a coborît la 100 de lei! La 22 iunie, același an, D. Petrino, succesorul său la Biblioteca Centrală, i-a raportat ministerului că din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oarbă încât el nu va fi nicăieri în stare de a se mișca fără a fi condus de agenți pe care îi vom avea în locul șefilor săi. Se va supune acestui regim, pentru că va ști că de acești șefi depind lefurile, darurile gratuite și tot felul de bunuri. Un plan de conducere trebuie să iasă complet gata dintr-un singur cap, pentru că ar fi incoerent dacă mai multe inteligențe și-ar împărți lucrul pentru a-l stabili. De aceea, putem noi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Să formulăm aprecieri pozitive numai atunci când nu vrem să-i cerem nimic celuilalt. Dacă spunem unui coleg de serviciu cât de inteligent și inventiv ni se pare că este, iar apoi îi cerem să ne împrumute 20 de dolari până la leafă, nu e de așteptat ca lauda noastră să fie prețuită. • Să nu fim tot timpul prea elogioși; în probleme neesențiale să fim obiectivi. Persoanelor care fac mereu aprecieri pozitive li se acordă rar credibilitate. De exemplu: "Mulțumesc pentru că mi-ai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
era cunoscut sub numele de “casă ospitalicească”. Până în 1861 nu se cunosc numele medicilor care au funcționat. În schimb în oraș își desfășura activitatea o moașă, încă din 1851, pe nume Profira Teodorache, plătită cu 75 lei pe lună, o leafă mică în comparație cu leafa moașelor din alte orașe ale Moldovei (de exemplu la Tg. Neamț leafa era de 100 lei pe lună, iar la Piatra Neamț de 150 lei). Starea sănătății populației din Vaslui trebuie pusă în legătură directă cu evoluția unităților
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
numele de “casă ospitalicească”. Până în 1861 nu se cunosc numele medicilor care au funcționat. În schimb în oraș își desfășura activitatea o moașă, încă din 1851, pe nume Profira Teodorache, plătită cu 75 lei pe lună, o leafă mică în comparație cu leafa moașelor din alte orașe ale Moldovei (de exemplu la Tg. Neamț leafa era de 100 lei pe lună, iar la Piatra Neamț de 150 lei). Starea sănătății populației din Vaslui trebuie pusă în legătură directă cu evoluția unităților administrative teritoreale din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
au funcționat. În schimb în oraș își desfășura activitatea o moașă, încă din 1851, pe nume Profira Teodorache, plătită cu 75 lei pe lună, o leafă mică în comparație cu leafa moașelor din alte orașe ale Moldovei (de exemplu la Tg. Neamț leafa era de 100 lei pe lună, iar la Piatra Neamț de 150 lei). Starea sănătății populației din Vaslui trebuie pusă în legătură directă cu evoluția unităților administrative teritoreale din oraș și din împrejurimi. Un aspect important în evoluția satului românesc îl
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă" la biserica socrului, neaprobându-i-se cererea în care solicită un post de preot la aceeași biserică, din lipsă de posturi. A doua zi de Crăciun a aceluiași an este ziua hirotonirii lui Creangă pentru postul de diacon de la biserica
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Carmen Sylva dăduse tonul aplauzelor și își va fi păstrat convingerea împărtășită unui contemporan că "lui trebuie să-i procure Statul mijloace suficiente de existență pentru ca să poată produce în liniște opere literare iar nu să-i propună slujbe cu o leafă mizerabilă de 400 sau 500 lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în Olga și spiriduș tema să fie dezvoltată chiar si pe înțelesul școlarilor lui Marius Chicoș Rostogan: după ce decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de mari dacă le-ar fi isprăvit", competent în practici de inițiere: "Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
el însuși, este un cameraman TV și se trage în linie directă din operatorul șmecheraș cu gura mare și pantaloni scurți din Reconstituirea. Are o slujbă bună, e integrat în sistem, e tânăr, e burlac, vrea doar să-și ia leafa și să- și trăiască viața fără prea mari complicații. Nu e un răzvrătit, nu e chinuit de probleme ideologice, el e cu „tehnica”, dar nu a inventat nici un procedeu revoluționar de economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lucrurilor doctorului și prietenei lui, petrecut cu o zi înainte. La secție, Vasile intră pe mâna ofițerului Popa, care nu-i ține nici un discurs ideologic, nu face învățământ politic cu el. Lt. Popa are o problemă simplă, să- și justifice leafa : „Mă, tu crezi că statul mă plătește degeaba ? Dacă recunoști, terminăm treaba repede, iei două luni și mergi fuguța acasă”. Pârâtul e un amărât, reclamantul e ditamai doctorul de la București, prin urmare amărâtul e vinovat. De ce anume e vinovat nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aprilie 1885 a Direcției agriculturii din Ministerul Agriculturii (de care ținea Școala Comercială din Iași), prin care se reconfirmă situația, desprindem această informație: „... a aprobat suplinirea Dl. profesor suplinitor M.Eminescu, prin dl. Gruber, până la finele anului. În statele de lefi însă se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
reconfirmă situația, desprindem această informație: „... a aprobat suplinirea Dl. profesor suplinitor M.Eminescu, prin dl. Gruber, până la finele anului. În statele de lefi însă se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din leafă suplinitorului. în cazul de față, M.Eminescu are poziție fixă în stat, își achită dările cu chitanță
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însă se va urma întocmai ca până acum.” Poetul semna, probabil, și primea banii plătindu-și din leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din leafă suplinitorului. în cazul de față, M.Eminescu are poziție fixă în stat, își achită dările cu chitanță fixă, este numit în mod oficial pe postul vacant cel care-i ține locul trebuie să aibă doar agrementul conducerii școlii, relațiile financiare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ocupă de situația lui. În septembrie 1884 este numit, prin decret regal și decizie ministerială (semnată de Gr.Tocilescu) în funcția de subbibliotecar la Biblioteca Universitară din Iași (acolo unde fusese director în anii ’70, sub guvern conservator), cu o leafă aproximată la 200 lei (vezi O.XVI, p.732 ). În octombrie el obține și acest al doilea serviciu, cu cei circa 400 lei pe lună putând viețui decent în Iași (la „Timpul”, în 1882, avea același salariu de 400 de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care încăpeau patru bănci mici, ocupate de 2 4 elevi, din cei 38 înscriși, iar învățător, cu titlu provizoriu, era Georgiu Sotir născut la Fruntișeni, în 1855, avea absolvită în 1874 Școala Normală din Bârlad, înființată în 1870. Avea o leafă de 76 lei și 95 de bani, plus gradația de 23 lei și 08 bani, adică în total 100 lei și 0,3 bani pe lună. În anul 1914 s‐a construit în Priponești un nou local de școală, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poate avea goluri în cunoaștere. Explică tot: politicul, psihologicul, medicalul. Nonsensurile sunt bine compartimentate. Răsturnarea lui Cuza de la 11 februarie 1866 e pentru el revoluție. Republica înseamnă cele trei măsuri: ...nu mai plătește niminea bir... fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate... se face și lege de murături (Actul I, Scena I). În cugetul său tulbure se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cu alte echipamente mai moderne și le preferă pe cele cu care ascultau pe vremuri, în aceeași pereți, pentru a-i raporta Elenei Ceaușescu ce mai complotează prim-secretarii împotriva "toarșului". Cum mi-au mai rămas vreo câțiva bănuți din leafa de bugetar (tăiată cu 30% prin diminuarea sporurilor în 2009, cu 15% prin anularea sporului de doctorat și cu 25%, din ordinul lui Băsescu, în 2010), i-aș dona cu drag, și cu simțul datoriei patriotice care mă caracterizează, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
gazetă, ideile, din care se vede bine că nu pricepe o iotă, se învălmășesc într-un haos amețitor: sursele ipohondriei, legea pensiilor, „legea de murături”, papa și revoluția. Idealul său de republică e cât se poate de domestic și avantajos (leafă bună, nu se mai plătește bir ș.a.m.d.). Dar, dacă așteaptă de la „revuluție” un „ce profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și categoriile ei? Se poate ca țara să uite atâta merit, să uite că patrioții o iubesc atât încât fiecare din ei ia cîte trei, patru, ba zece funcții chiar pe umerele lor de Ercul, și aceasta... purtând și greutatea lefurilor, pe lângă acea a funcțiilor?"463. Curentă este și inserția în text a secvențelor adresate: remarcăm prezența acestora în special în debutul articolelor, cu valoare de captatio benevolentiae, prin diminuarea diferențelor de status dintre jurnalist și cititori: "Trebuie să aducem aminte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de compțiune și imoralitate!" Cum poate să crează d-lui că noi, în această țară, nu ne cunoaștem unii pe alții? Că nu știm cine este cinstit și cine nu? Că n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfânt?"481. Concluzii După ce am întreprins în capitolul anterior o analiză structurală a limbajului politic eminescian, utilizând modelul hexadic de analiză situațională, am prezentat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]