1,291 matches
-
franceză medievală. După ce debutează, în 1915, cu o traducere din Alfred Tennyson, în ziarul „Acțiunea”, până la începerea conflagrației mai colaborează cu versuri (originale și tălmăciri) la „Noi pagini literare”, „Flacăra” și „Capitala”, iar în anii 1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
În anii primului război mondial lucrează voluntar în gara Focșani, ca soră de caritate a organizației Crucea Roșie. În 1919 îi apare cel dintâi volum, Ape adânci. Din primăvara aceluiași an scrie (după ce, un an mai devreme, fusese prezentă în „Lectura pentru toți”) în revista „Sburătorul” a lui E. Lovinescu, sub a cărui influență va trece la o formulă epică diferită și la elaborarea ciclului romanesc consacrat familiei Hallipa. În 1936 primește Marele Premiu al Societății Scriitorilor Români, în 1937, Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
detaliilor, care ține de organizarea intrigii, dar se reflectă la nivelul stilului într-o înțelegere aparent fără obstacole, în fond mult încetinită de imperativul de a memora tot ce se află pe pagină. În mare parte, autorul Desperado ne propune lectura ca mnemotehnică. Romanul Desperado ne antrenează puterea de a activa un cuvânt peste care am trecut razant și care, un capitol mai târziu, se dovedește cheia unui incident altfel inexplicabil. Unii autori se aventurează în efuziuni lirice, alunecă în poezie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simplitatea verbală a unei istorisiri complicate. Noutatea textului Desperado este, în mare parte, discreția, neutralitatea lui afectivă, libertatea de a simți pe care o lasă lecturii. Eroul Desperado vorbește, de obicei, direct cu lectorul. Fluxul conștiinței interpunea între personaj și lectură un edificiu de simboluri, coduri, subînțelesuri. Lectorul are liber acces la interioritatea eroului Desperado. E o interioritate ce se hrănește cu nimicuri prezente, nu una structurată pe cronologie. Eroul condamnat la prezent nu e tiranul intrigii (nu încheie trecutul cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică intră În grațiile postelnicului și urcă rapid pe scara funcțiilor administrative. Mai Întâi este trimis la Școala Domnească pentru a Învăța elinica (limba greacă), apoi citește multe cărți din biblioteca fanariotului, Însă lecturează mai mult o carte a lui Machiavelli, pentru a Învăța cum să facă avere. Postelnicul Îl numește pe Dinu Păturică supraveghetor secret al Duducăi. Printr-o stratagemă potrivită, paznicul de serviciu scapă de calemgiul vinovat de gelozia postelnicului, că Începuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este contopit în același creuzet alături de aspirații politice și sociale radicale, al cărui rezultat va fi un mesianism național îmbibat cu revoluționarism romantic. În special magnum opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu o temă plastică propusă de comisie. Aptitudinile investigate sunt: receptarea culorilor, a proporțiilor dintre obiecte; încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spațiu. 4. Interviu Interviul constă în: a) recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere); ... b) lectură la prima vedere; ... c) participare la o conversație cu comisia pe o temă dată de aceasta (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție). ... Aptitudinile investigate sunt: capacitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
cu o temă plastică propusă de comisie. Aptitudinile investigate sunt: ● receptarea culorilor, a proporțiilor dintre obiecte; ● încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spațiu. 4. Interviu Va consta în: a) recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere); ... b) lectură la prima vedere; ... c) participare la o conversație cu comisia pe o temă dată de aceasta (se verifică, prin dialog, capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție). ... Aptitudini investigate: ● capacitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
cu o temă plastică propusă de comisie. Aptitudinile investigate sunt: receptarea culorilor, a proporțiilor dintre obiecte; încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spațiu. 4. INTERVIU Proba constă în: a) recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere); ... b) lectură expresivă la prima vedere; ... c) participare la o conversație candidat - comisie, pe o temă dată (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție). Aptitudinile investigate sunt: comunicarea; dicția. NOTĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
proiect. ... Secțiunea a IV-a Selecția scenariilor pentru filmele de ficțiune Articolul 29 (1) Comisia de selecție pentru proiectele filmelor de ficțiune de lung și scurt metraj analizează într-o prima etapa calitatea scenariilor pentru fiecare proiect, care vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. (2) Aprecierea valorii artistice a scenariilor pentru filmele de ficțiune se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fișa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
Comisia de selecție pentru proiectele filmelor documentare și de animație analizează într-o prima etapa, pentru fiecare proiect, calitatea scenariilor pentru filmele de animație, respectiv de descriere a proiectului pentru filmele documentare. ... (2) Scenariile și descrierile de proiect vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. ... (3) Aprecierea valorii artistice a scenariului pentru filmele de animație se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fișa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
Secțiunea a VII-a Selecția dosarelor pentru dezvoltarea proiectelor de film Articolul 38 (1) Comisiile de selecție analizează, în vederea acordării creditului direct pentru dezvoltare, numai proiectele filmelor de lung metraj de ficțiune, documentare și de animație. ... (2) Proiectele vor fi lecturate și analizate conform prevederilor prezentului regulament. ... (3) Comisiile de selecție analizează și notează, potrivit secțiunii de concurs la care a fost depus proiectul, proiectele prezentate, astfel: ... a) pentru filmele de ficțiune, aprecierea valorii artistice a proiectului se face prin acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
proiect. ... Secțiunea a IV-a Selecția scenariilor pentru filmele de ficțiune Articolul 29 (1) Comisia de selecție pentru proiectele filmelor de ficțiune de lung și scurt metraj analizează într-o prima etapa calitatea scenariilor pentru fiecare proiect, care vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. (2) Aprecierea valorii artistice a scenariilor pentru filmele de ficțiune se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fisa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275115_a_276444]
-
Comisia de selecție pentru proiectele filmelor documentare și de animație analizează într-o prima etapa, pentru fiecare proiect, calitatea scenariilor pentru filmele de animație, respectiv de descriere a proiectului pentru filmele documentare. ... (2) Scenariile și descrierile de proiect vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. ... (3) Aprecierea valorii artistice a scenariului pentru filmele de animație se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fisa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275115_a_276444]
-
Secțiunea a VII-a Selecția dosarelor pentru dezvoltarea proiectelor de film Articolul 38 (1) Comisiile de selecție analizează, în vederea acordării creditului direct pentru dezvoltare, numai proiectele filmelor de lung metraj de ficțiune, documentare și de animație. ... (2) Proiectele vor fi lecturate și analizate conform prevederilor prezentului regulament. ... (3) Comisiile de selecție analizează și notează, potrivit secțiunii de concurs la care a fost depus proiectul, proiectele prezentate, astfel: ... a) pentru filmele de ficțiune, aprecierea valorii artistice a proiectului se face prin acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275115_a_276444]
-
proiect. ... Secțiunea a IV-a Selecția scenariilor pentru filmele de ficțiune Articolul 29 (1) Comisia de selecție pentru proiectele filmelor de ficțiune de lung și scurt metraj analizează într-o prima etapa calitatea scenariilor pentru fiecare proiect, care vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. (2) Aprecierea valorii artistice a scenariilor pentru filmele de ficțiune se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fisa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275117_a_276446]
-
Comisia de selecție pentru proiectele filmelor documentare și de animație analizează într-o prima etapa, pentru fiecare proiect, calitatea scenariilor pentru filmele de animație, respectiv de descriere a proiectului pentru filmele documentare. ... (2) Scenariile și descrierile de proiect vor fi lecturate și analizate sub forma securizata, conform prevederilor prezentului regulament. ... (3) Aprecierea valorii artistice a scenariului pentru filmele de animație se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de selecție prevăzut în fisa de notare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275117_a_276446]