2,103 matches
-
de acestea sunt "acte administrative și norme secundare". Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că textele criticate nu încalcă dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, întrucât reglementarea unor contravenții într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă și prin acte normative subordonate legii, în condițiile în care domeniile respective sunt prevăzute în competența dată prin lege autorităților publice stabilite la art. 2
DECIZIE nr. 535 din 7 decembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164655_a_165984]
-
a mai reținut de către Curtea Constituțională în jurisprudența sa, acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni prevederilor art. 61 din Constituție, republicată, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: Curtea "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" ( Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicată în
DECIZIE nr. 411 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162425_a_163754]
-
acte sau măsuri ale procurorului, precum, în speța de față, rechizitoriul. Acceptarea acestor susțineri ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, republicată, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: Curtea "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" ( Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicată în
DECIZIE nr. 452 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162497_a_163826]
-
o modificare a acestuia, atribut ce nu revine Curții Constituționale. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 din Constituție, republicată, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
DECIZIE nr. 358 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162498_a_163827]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil, acestea nu cuprind cerință că instanța ce judeca litigiile în primă instanță să aibă în compunere un anumit număr de judecători, fiind lăsată autorității legiuitoare naționale libertatea de a institui acea instanță independența și imparțială care să asigure judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzelor. Soluția adoptată în decizia sus-menționata, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își
DECIZIE nr. 298 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, ale art. 205 alin. 1 şi 2 şi ale art. 206 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151601_a_152930]
-
invocarea încălcării unor dispoziții cuprinse în alte legi, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, întrucat soluționarea eventualelor necorelari în legislație, chiar dacă acestea ar fi reale, nu intră în competența instanței de contencios constituțional, ci în aceea a autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A. c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 108 din 12 martie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III, V, VI şi VII din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionarii comercianţilor, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 156/2002 , precum şi a ordonanţei în întregul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149177_a_150506]
-
Curtea Constituțională a statuat ca "statul este îndreptățit sa intervină în situații care reclama un interes național". Amenajarea teritoriului, urbanismul, autorizarea și executarea lucrărilor de construcții reprezintă, în mod evident, un domeniu de interes național, iar în asemenea situații autoritatea legiuitoare elaborează reglementări general obligatorii pe întreg teritoriul tarii. Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, organizate conform prevederilor art. 115 din Constituție, au atributia să asigure și sa controleze, în domeniul lor de activitate și conform atribuțiilor lor prevăzute de lege
DECIZIE nr. 363 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25^1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153162_a_154491]
-
au primit validarea unui for abilitat în acest sens" și, în consecință, acesta nu putea exercita atribuții de legiferare. În concluzie, art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 încalcă prevederile art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora unică autoritate legiuitoare în România este Parlamentul. Tribunalul Galați constată că nu există nici o cauză de inadmisibilitate a excepției ridicate, iar Curtea Constituțională a mai respins excepții având același obiect, prin deciziile nr. 100 din 25 octombrie 1995 și nr. 5 din 23
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
de putere din România și astfel a fost constituit Consiliul Național al Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat, care, pentru restabilirea legalității și evitarea unui vid legislativ și de autoritate, și-a asumat rolul de autoritate legiuitoare prin emiterea de decrete cu putere de lege, până la constituirea Parlamentului". În aceste condiții, " Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat a fost adoptat de Consiliul Național al Frontului Salvării Naționale, ca
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
excepției susține că, datorită lipsei de abilitare constituțională a organului emitent, Decretul-lege nr. 24/1990 , în ansamblul său, este contrar prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele: Decretul-lege nr. 24/1990 a fost adoptat anterior datei intrării în vigoare a actualei Constituții, care a fost aprobată prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Art. 150 alin. (1
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
8 decembrie 1991. Art. 150 alin. (1) din Constituție prevede că "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezenței Constituții". Prevederile noii Constituții, referitoare la organizarea, competențele și atribuțiile autorităților publice, inclusiv ale autorității legiuitoare, nu pot fi aplicate în privința actelor emise anterior datei intrării ei în vigoare, iar legitimitatea autorității publice emitente poate fi apreciată doar în raport cu reglementările cu caracter constituțional în vigoare la data emiterii actului normativ examinat. În urmă actului revoluționar de la
DECIZIE nr. 347 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153193_a_154522]
-
de două treimi din numărul membrilor Parlamentului. De altfel, textul referitor la aderarea prin lege este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii." Curtea consideră totodată că dispoziția de aderare prin lege are ca scop să supună atenției organului reprezentativ suprem nu numai importantă aderării la Uniunea Europeană, dar și răspunderea ce se răsfrânge asupra statului român, în condițiile în care dobândește
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
neconstituționalitatea prevederilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicata, Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucât, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, stabilirea competenței și procedura de judecată sunt atributul exclusiv al autorității legiuitoare, iar în conformitate cu prevederile constituționale ale art. 123 alin. (2), judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției, nu cuprind cerință că instanța
DECIZIE nr. 292 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Codul penal, ale art. 279 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală şi ale art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151984_a_153313]
-
6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției, nu cuprind cerință că instanța care judecă litigiile în primă instanță să aibă în compunere un anumit număr de judecători, ci lasă libertate autorității legiuitoare naționale să instituie acea instanță independența și imparțială, care să asigure judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzelor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 292 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Codul penal, ale art. 279 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală şi ale art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151984_a_153313]
-
fundamentală și actele normative ce formează dreptul intern. Astfel, conceputul de "lege" are mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate
DECIZIE nr. 120 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156872_a_158201]
-
ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării" cu prevederile art. 76, 77 și 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Președintele României și intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dacă în conținutul său
DECIZIE nr. 120 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156872_a_158201]
-
legii, cum sunt hotărârile Guvernului [...], nu și prin ordonanțe ale Guvernului, care se emit în domenii rezervate legii ordinare". În acest sens, Guvernul invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. În opinia Guvernului, Parlamentul își exercită competența de "unică autoritate legiuitoare a țării" fie în mod direct, conform procedurii de legiferare prevăzute la titlul III, capitolul I, secțiunea a 3-a din Constituție, "fie prin procedura delegării legislative, prevăzută la art. 115 din Constituție, republicată [...] ordonanțele adoptate de Guvern, în limitele
DECIZIE nr. 211 din 4 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 671/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158481_a_159810]
-
excepției în sensul că dispozițiile criticate contravin unor dispoziții ale Codului civil nu este pertinentă în cauză, întrucât lipsa de coordonare legislativă, chiar dacă ar fi reală, nu constituie un motiv de neconstituționalitate, înlăturarea ei fiind de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 211 din 4 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 671/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158481_a_159810]
-
146/1997 în raport cu prevederile constituționale care consacră protecția persoanelor cu handicap, Curtea observă că stabilirea unor criterii pentru acordarea facilităților fiscale depinde, în virtutea art. 139 alin. (1) din Constituție, republicată, în exclusivitate, de opțiunea la un moment dat a puterii legiuitoare. Această opțiune însă excedează sferei controlului constituțional, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, care stipulează că "În exercitarea controlului Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea
DECIZIE nr. 202 din 29 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158501_a_159830]
-
art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă cu alte texte din același cod (art. 287, 133 etc.) nu au nici o relevanță. Existența unor eventuale necorelări legislative nu intră sub incidența contenciosului constituțional, fiind de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. Președinte, Nicolae Popa Judecător, Constantin Doldur Judecător, Petre Ninosu
DECIZIE nr. 194 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158551_a_159880]
-
vine în contradicție cu unele dispoziții ale Codului civil și Decretului nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, Curtea nu se poate pronunța, întrucât, chiar dacă ar fi reale, eventualele contradicții între dispozițiile legale menționate nu pot fi soluționate decât de către autoritatea legiuitoare. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, republicată, care prevăd că "Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite", Curtea observă că, în virtutea principiului neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, republicată, această dispoziție nu
DECIZIE nr. 188 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158346_a_159675]
-
respectarea cerinței soluționării procesului într-un termen rezonabil. Astfel, în Decizia nr. 350 din 23 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 11 noiembrie 2003, Curtea a statuat că "nu orice intervenție a puterii legiuitoare cu privire la desfășurarea unor procese aflate în curs de soluționare încalcă prevederile constituționale, chiar Codul de procedură civilă prevăzând cazuri de suspendare legală a judecății unor cauze". De asemenea, în Decizia nr. 365 din 30 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 77 din 26 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 540/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 3 lit. b) din Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 363/2003 privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială "Sere" - S.A. Braşov, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156282_a_157611]
-
autorului excepției că ar exista unele neconcordanțe între dispozițiile legale criticate și cele ale Codului civil, precum și ale Codului de procedură civilă, aceasta, chiar dacă ar fi reală, nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate, ci este de resortul autorității legiuitoare, singura competentă să asigure coordonarea legislației. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
DECIZIE nr. 170 din 15 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), ale art. 108^4 şi 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157814_a_159143]
-
de constituționalitate, ci, așa cum s-a mai pronunțat Curtea Constituțională, de exemplu prin Decizia nr. 177 din 16 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 29 decembrie 1999, acesta este atributul exclusiv al puterii legiuitoare. Curtea nu poate reține nici susținerea potrivit căreia textele de lege criticate încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de dispozițiile art. 16 din Constituție, republicată, deoarece principiul egalității nu înseamnă și uniformitate. Astfel, în cauză, între angajatul desemnat
DECIZIE nr. 149 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157660_a_158989]
-
și actele normative ce formează dreptul intern. Astfel, conceptul de "lege" are mai multe în��elesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate
DECIZIE nr. 146 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157745_a_159074]