2,105 matches
-
tragem. Ai noștri apar de-abia la sfîrșitul veacului al 18-lea, pe la 1770. Am dovezi că dinainte de 1780 erau deja în țară. Și în Muntenia, și în Moldova, unde și-a scris numele cu J, Juvara, asta din cauza pronunțării leneșe a moldovenilor, care spuneau domnule jeneral, mă doare jenunchiul, mă uit pe jeam... Așa Giuvara devenit Juvara la moldoveni. Și încă o dată, noi nu am apucat în }ara Românească sau în Moldova să fim mari boieri, niciodată. Dacă au avut
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
mei dansînd/ c-au sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate de poveștile prin care aleargă motani desculți, sînt Ființele abstracte (1966). Se schimbă grafica, făcută de-acum (pînă la sfîrșit) din zei micuți și polimorfi, trași din aceleași linii leneșe, curbe. E diferită panta versului: ,adorm într-o femeie tînără/ pe care forma fructelor o-ncercuiește." Poezia începe, depărtîndu-se de basmele sprințare, să bolească, elegant, de vis. Este dispoziția din următorul volum, Interiorul legii (1968), avînd ca paspartu un ospicial
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma apriorică a infirmității cotidiene și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
acestea criminale... În final, pe marginea scrisorii, solicită imperativ: „Interzis să o dați la alte Instituții de Stat că sunt mafioate securate”. Există însă și petiții foarte răutăcioase, deseori chiar jignitoare pentru funcționarii statului, considerați cu toții niște incompetenți, corupți și leneși. Un cetățean supărat pe una dintre marile firme de televiziune prin cablu din Timișoara, dar și pe faptul că răspunsul din partea O.J.P.C. Timiș la prima sa petiție nu a fost corespunzător așteptărilor sale, trimite o nouă reclamație, plină de
Agenda2003-5-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280653_a_281982]
-
e, pe simularea decenței și mimarea respectului pentru morală, isihasmul, chemat să salveze lumea de la descompunere, are proprii săi fanfaroni, proprii săi farseuri, proprii săi șarlatani.“ (p. 331) După lectură ți se face poftă de cadențe moi și de ritmuri leneșe, cu respingerea agitației urbane. Ba chiar ți se face dor de timpi morți și de retrageri din lume, semn că ceva din vibrația înaltă a acestui volum trece în sufletul cititorului.
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
care aplică lovituri de bici unor nesimțiți, până când se prăbușește el însuși, extenuat, sub privirile lor batjocoritoare. În mod curios, Cristian Tudor Popescu nu-i critică niciodată pe oamenii simpli, ca și cum nu ar vedea că printre ei există atâția lași, leneși și incapabili. Pentru el, populația este sacră, vina pentru degradarea fără precedent a vieții din România revenind exclusiv demnitarilor. Stângismul de intelectual naiv, dorința isterică de a schimba peste noapte mersul lumii îl fac pe ziarist să semene cu anarhiștii
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
mă strecor în cada cu apă caldă..." (p. 120); Îmi sprijin gâtul de marginea căzii, ca pregătită pentru descăpățânare, și aștept ghilotina să cadă. Într-un sfârșit, ea chiar cade, despicându-mi fruntea, lobotomizându-mă profesionist: într-o parte rămâne creierul leneș, într-alta geamănul gospodar, sepia lui spirtoasă." (p. 121); Nu prea vorbeam, lipsite de vlagă, însă îi simțeam mâna strecurându-mi-se obosită în chiloți, printre picioare, și cu degetele își făcea loc prin despicătură, pipăindu-mă, mai întâi timid
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt altceva, într-un plan cultural propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe în speranța unor compensații prin milostivenia transcendentă. Alexandra Nechita, pe care Președinetele României a păstorit-o personal, cu un amestec de evlavie și paternalism, este întruparea contextuală a acestui suflet de rentier pe care românii, într-un procentaj care ar
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
e sfârtecare reciprocă. Nu durează mult. „...eram făcută din foc.” Sunt făcut din nisip. „Stai în pat cu ochii în tavan. Stai, deci exiști. Aceasta este bătrânețea.” Exact. Nu încetez să comunic că sunt sincer. Angela Marinescu: „...sinceritatea este laxă, leneșă, comodă, deși duce la un disconfort ulterior, egal, probabil, cu gradul de lenevie al sincerității”. Punct ochit, punct lovit. Pagini extraordinare despre boală. Înțeleg de ce această carte neconcesivă nu s-a citit. E de rușine însă că nu s-a
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
Elena Badea Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, este decis să nu mai tolereze firmele de construcții care nu își văd de treabă și își bat joc de bucureșteni, astfel că îi îndeamnă pe concetățeni să-i reclame pe muncitorii leneși, pentru a putea lua măsurile care se impun. În acest fel, susține edilul Bucureștiului - Sorin Oprescu, Primăria Generală poate sancționa companiile angajatoare, abonate la contracte cu statul. Nu puține sunt scenele în care pot fi văzuți muncitori care în loc să muncească
Amenințarea lui Sorin Oprescu pentru firmele de construcții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73177_a_74502]
-
aceștia lucrează depășesc de multe ori termenele de finalizare planificate. Însă, angajații pot fi sancționați, în cel mai bun caz, de firmele de care aparțin, întrucât autoritățile locale nu pot lua împotriva lor nicio măsură. Bucureștenii, solicitați să reclame muncitorii leneși „Și eu sunt obișnuit cu somnul dulce al muncitorului de dimineață. I-am văzut și eu", a spus Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, potrivit Digi 24. Edilul promite însă că, în cel mai scurt timp, situația va fi alta
Amenințarea lui Sorin Oprescu pentru firmele de construcții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73177_a_74502]
-
te obliga să nu faci nimic, doar să ai ochi pentru singurătatea apăsătoare. Totuși marea se liniștise puțin. Abia o atingeam. Nu era o mare de băi văratice. Ne așezaserăm pe prima treaptă a prispei. Era o ușă voluntară. Veșnic leneșă, se închidea și deschidea după cum i se năzărea, străină de trecerea noastră prin ea. Ușa nu avea cheie și oricine putea veni aici, să intre în casa noastră, întrerupându-ne timpul de iubire și solitară înțelegere. Dar n-am văzut
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
urâtă, dolofană, am bătături la picioare și, dacă e să mă iau după unele dimineți mai neplăcute, o răsuflare de mamut. N-am studii, am fost întotdeauna săracă, discretă și insignifiantă. Trăiesc singură cu pisica mea, un motan mare și leneș...". Dar motanul se numește Leon (ca Tolstoi!), iar observațiile ei arată o inteligență tăioasă, spirit ascuțit, gust artistic sigur și precis în tot ce ține de cultură. Și-a găsit o ascunzătoare perfectă, și-a construit o fațadă convingătoare de
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
să citești la nesfîrșit. A fost încercarea aplaudată (deși eșuată) a lui Beverly de a-l impresiona gătind o tartă (cunoscută apoi drept „blestemata plăcintă necomestibilă”). Erau fereastra de la etaj prin care fetele evadaseră noaptea, cele trei pisici arogante și leneșe, rafturile pline de cărți și de vechi jocuri de societate și de scoici din Florida și de fotografii înrămate, părînd oarecum întîmplătoare, izul slab de levănțică și mucegai și fum de șemineu, leagănul de iută de pe verandă în care cineva
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți, înțelepți, pacifiști etc.), fie cei mai (lași, mediocri, nesolidari, leneși, cârtitori etc.). Pentru "între"-le mijlocitor, adică pentru media pe care se clădește orice realitate normală, nu avem încă organ. Iată de ce a fi român este cu adevărat incomod. Subiectivi prin vocație, boicotăm istoria și ne victimizăm singuri, neștiind (sau
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
duc o viață de outsider, nu lucrez acolo, nu sînt atașată de nicio instituție, Amsterdam nu e casa mea în sensul ăsta, n-am o cîrciumă preferată, un stilist, un dentist sau un editor stabil. Poate că e o postură leneșă, dar în tot cazul nu e una avantajoasă. Pentru mine Amsterdamul e doar un fel de spațiu de lucru perfect. Ar fi fost și greu să capăt stabilitate, eu călătoresc mult, iar oamenii nu se pot baza pe cineva care
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându-si aminte că ar putea fi și interesant. Energic experimentat, din când în când și obosit, sentimental și aproape vigilent, amant îndurerat, vesel și cioranian, poetul comunica stări de veghe (à la S. H. de la Cruz), le metaforizează, le
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
și unii pe alții, dacă ne-am dedica biografii." Intrată în bibliografia obligatorie Eliade, cartea lui Florin }urcanu se poate dovedi și o lectură de acomodare cu un ton echilibrat, impersonal și lipsit de impulsivitate. Chiar una relaxantă, deși nu leneșă. Științifică și înțeleaptă. Credem că, și de data aceasta, România literară a optat fericit. Așteptăm noi cărți și noi premii, în 2007.
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
principiu moral-ordonator pentru toată această «dosariadă»?” e amânată abil printr- o notație nostalgică: „Ce toamnă minunată e afară și ce stare mizerabilă am! O fi, oare, ultima mea toamnă? Lumina nu mai are violența de acum o lună. E melancolică, leneșă, calmă, dar are și ceva vulnerabil. A îmbătrânit și ea, îmi vine să spun. Dincolo de zidul curții, oțetarii, «garda mea de corp», se bucură de soare, cum aș face și eu, dacă n-aș fi bolnav”. Nu-i greu de
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să fie premiantul clasei: când profesorul mi-a rostit numele, clasa a izbucnit în râs, știindu-mi aversiunea. Spre uimirea tuturor, profesorul a scos revista și a arătat numele meu (îmi trimisese o rezolvare fără să mă întrebe). Metodă mea“leneșa” de a rezolva un determinant trigonometric fusese găsită ca fiind cea mai scurtă, și deci și cea mai “elegantă.” Impresionat de nouă stima arătată de colegi, am stat pe gânduri și am decis să aleg, tocmai înainte de divizarea cursurilor pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că principala revistă culturală britanică, The Times Literary Supplement, nu a apărut timp de un an. Având drept model mărturisit The New York Review of Books (probabil cea mai influentă revistă culturală din lume), bilunarul londonez nu face niciun rabat cititorului leneș: eseurile și recenziile sunt, de regulă, lungi, dense și solicitante din punct de vedere intelectual, reprezentând o adevărată sfidare la adresa minților anchilozate. Sigur că pentru a te bucura de conținutul - nu arareori extraordinar - al revistei trebuie să fii o persoană
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
să fie premiantul clasei: când profesorul mi-a rostit numele, clasa a izbucnit în râs, știindu-mi aversiunea. Spre uimirea tuturor, profesorul a scos revista și a arătat numele meu (îmi trimisese o rezolvare fără să mă întrebe). Metodă mea“leneșa” de a rezolva un determinant trigonometric fusese găsită ca fiind cea mai scurtă, și deci și cea mai “elegantă.” Impresionat de nouă stima arătată de colegi, am stat pe gânduri și am decis să aleg, tocmai înainte de divizarea cursurilor pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]